Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Opiniile lui Nicolae Ceauşescu despre concursurile cu premii de la televiziune şi filmele artistice occidentale (1971-1974)

de Petre Opris     Contributors.ro
Luni, 24 octombrie 2016, 13:37 Actualitate | Opinii

Petre Opris
Foto: Arhiva personala

La reuniunea din 28 ianuarie 1974 a Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., în cursul căreia s-a analizat, printre altele, tendinţa preţurilor la petrol pe plan mondial, Nicolae Ceauşescu şi-a adus aminte de o emisiune pe care o văzuse în seara precedentă la unicul post de televiziune care exista în România, în acel moment. Liderul P.C.R. observase că la şedinţă era prezent preşedintele Consiliului Naţional al Radiodifuziunii Române şi a schimbat brusc subiectul discuţiei, astfel: „Pentru că este şi tovarăşul Burtică aici, vreau să spun că am văzut aseară la televizor un concurs cu premii. Noi am hotărât la Secretariat[ul C.C. al P.C.R.] să nu se mai facă concursuri cu premii. Cel pe care l-am văzut era dotat cu 40 mii lei şi cu o „Dacia”. Să blocaţi banii aceştia. Noi am limitat primele la muncitori, să nu fie mai mult de trei salarii, şi se dau atâţia bani [?!]. Aceste concursuri să se facă cu elevii, cu pionierii (subl.n.)[1].

Preşedintele Consiliului Naţional al Radiodifuziunii Române a răspuns pe loc: „Sunt bani din abonamente şi sunt prevăzuţi în buget”.

Nemulţumit, probabil, de reacţia spontană a lui Cornel Burtică, Nicolae Ceauşescu a dictat scurt: „Să se reducă bugetul atunci şi banii să se dea la oameni, la salarii (subl.n.)”[2]. Dintr-o dată, nu mai era vorba de „noi am hotărât la Secretariat”, ci de „eu am stabilit”. Dreptul la replică putea fi o iluzie periculoasă în şedinţele de partid la nivel înalt.

Nu a fost prima dată când Nicolae Ceauşescu şi-a expus viziunea pe care o avea despre organizarea timpului liber al concetăţenilor săi şi educarea acestora. Mai multe exemple elocvente în acest sens pot fi găsite în stenograma şedinţei din 6 iulie 1971 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. – din care publicăm, în continuare, fragmentul despre modelul de educaţie politico-ideologică a românilor (cu minime intervenţii asupra textului original, în scopul înţelegerii sensului unor propoziţii). Atunci, Nicolae Ceauşescu a fost la fel de explicit în ideile sale, afirmând astfel: „Mai clar, să se înţeleagă şi de comitetele judeţene şi de primii secretari, că nu se mai ocupă deloc de munca ideologică, care au cerut teatre şi nu se ocupă deloc de ele, care au cerut reviste şi nu se ocupă de ele. [...]

Dar de ce după vremea lui Stalin? Ce, dacă cineva a folosit un cuvânt … Există cosmopolitism. Aşa Stalin a folosit şi problema muncii ideologice, înseamnă că trebuie să renunţăm la problema muncii ideologice[?]. Cosmopolitism este şi ceea ce încearcă unii acum sub denumirea internaţionalismului proletar să facă; până la urmă şi asta e tot cosmopolitism. [...]

De aceea am şi propus – până când vom analiza la plenară – totuşi să atragem puţin atenţia, că nici un prim-secretar, deşi au în atribuţiile lor acest lucru, nu se preocupă, nu controlează. Au reviste, au ziare, tot felul de prostii apar în ele, şi în cele centrale, şi în cele locale. La televiziune, la teatre, în filme, noi am discutat. Trebuie să scoatem filmele acestea cu crime, că pur şi simplu, după ancheta făcută s-a spus că „aceasta am văzut în film”. Aceasta nu este educaţie patriotică revoluţionară pe care o facem noi. Trebuie complet să eliminăm toate acestea. Ştiu că or să fie oameni care să spună că aceasta înseamnă stalinism, lipsă de umanism. Umanismul înseamnă tocmai grija faţă de educarea omului, de a nu admite abuzurile, de a ne îngriji ce educaţie dăm, de a nu admite pătrunderea concepţiei burgheze cu mijloacele noastre (subl.n.)”.

La conferinţa intitulată „Sfârşitul perioadei liberale a regimului Ceauşescu, iulie-noiembrie 1971”, organizată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (Bucureşti, 19 noiembrie 2004), Valeriu Râpeanu – vicepreşedinte al Radioteleviziunii (1970-1972) şi, ulterior, director al Editurii Eminescu (1972-1990) – a amintit despre efectele nefaste ale şedinţei din 6 iulie 1971 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi plenarei C.C. al P.C.R. care i-a urmat, astfel: „Când Sion Bujor (preşedintele Radioteleviziunii Române – nota P. Opriş) a sosit [la sediul Televiziunii], am aflat ceea ce se întâmplase: nu se va mai da nimic străin, se vor programa numai emisiuni româneşti.

Prima victimă [a „minirevoluţiei culturale” iniţiate de Nicolae Ceauşescu] a fost serialul „Incoruptibilii”, difuzat sâmbătă seara. Au trecut de atunci mai bine de treizeci de ani şi pentru cei mai tineri trebuie spus că serialul american „Incoruptibilii” a fost primul şi cel mai mare succes al Televiziunii Române. Fiecare familie îşi aranja seara de sâmbătă în funcţie de „Incoruptibilii”. Popularitatea serialului aproape că nici nu mai putea fi măsurată. Sion Bujor a cerut programul şi cu mâna lui a şters titlul serialului. Recitesc Programul Radio-TV din acea perioadă: sâmbătă, 3 iulie [1971], la ora 21.00, s-a difuzat episodul din „Incoruptibilii”. Sâmbătă, 10 iulie [1971], structura programului era cu totul alta: [ora] 19.30 – „Telejurnal”; [ora] 20.10 – „Teleenciclopedia”; [ora] 21.00 – „Drumurile duc spre mare”, reportaj; [ora] 21.30 – „În direct din … Paradis”, spectacol muzical distractiv. Plenara din iulie îşi vădea efectele după câteva zile numai”[3].

Tot în şedinţa din 6 iulie 1971 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., la un alt punct aflat pe ordinea de zi, Nicolae Ceauşescu a fost la fel de hotărât în expunerea ideilor sale, afirmând răspicat: „Cu [Ioan] Avram (ministrul Industriei Construcţiilor de Maşini – nota P. Opriş) am tot vorbit pe drum. Am spus ce trebuie să facem în construcţia de maşini: autodotarea, copierea, cum face toată lumea. Să nu ne fie frică de nimic. Când o să exportăm, atunci o să vedem ce modificări facem, ca să nu zică că am copiat. Ce facem pentru noi, copiem şi pe mama dracului (subl.n.)”[4].

Pare surprinzător faptul că, după o declaraţie atât de tranşantă referitoare la furtul de tehnologie, rostită la reuniunea din 6 iulie 1971 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu a promovat în aceeaşi zi „minirevoluţia culturală”.[5] Iniţiativa respectivă s-a concretizat în anii următori şi prin impunerea la nivelul întregii ţări a principiilor de convieţuire socială stabilite în celebrul „Cod de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste” (28 noiembrie 1974). În acel document se preciza, printre altele, faptul că membrii Partidului Comunist Român (inclusiv secretarul lor general şi preşedinte al ţării) trebuiau să fie … cinstiţi. Furtul era un obicei degradant şi trebuia eliminat din societatea românească – socialistă şi multilateral dezvoltată.

Paradoxal, printre primele victime ale campaniei respective a fost serialul de televiziune „Incoruptibilii”. Subiectul era foarte potrivit pentru lozincile lui Nicolae Ceauşescu, dar filmul provenea din tabăra adversă şi a fost încadrat la categoria „cosmopolitism”. Din SUA sau din URSS, din Marea Britanie, Franţa ori China, tot ceea ce era legat de cultura străină trebuia să treacă din acel moment prin filtrul activiştilor partidului unic, omnipotenţi şi cunoscători a tuturor „meandrelor concretului” – în folosul cultului personalităţii care apărea la orizont.

Post scriptum: Din păcate, în România există şi în zilele noastre lideri politici care promovează (inconştient) ideile lui Nicolae Ceauşescu despre cetăţenii români care au contact cu mediul cultural occidental şi îi critică pe politicienii care îndeamnă la furt. În acest sens, „capodoperele ştiinţifice” ale pleiadei de doctori Victor Ponta, Gabriel Oprea & Co. sunt dovezi clare ale faptului că ideile greşite ale lui Nicolae Ceauşescu (nota bene: a fost şi doctor, printre altele) nu au dispărut odată cu acesta.

Extrase din stenograma şedinţei din 6 iulie 1971 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., în cursul căreia Nicolae Ceauşescu a anunţat ideile de bază ale „minirevoluţiei culturale” pe care a pregătit-o.

Stenograma şedinţei Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de 6 iulie 1971

Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnăraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekaş, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Carol Király, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter.

Au fost invitaţi tovarăşii Ioan Avram, Neculai Agachi, Mihail Florescu, Ispas Traian, Angelo Miculescu, Florea Dumitrescu, Matei Ghiciu, Ion Crăciun, Ion Ruşinaru, Gheorghe Oprea, Emilian Dobrescu, Barbu Popescu.

[...]

Tov. Nicolae Ceauşescu: Punctul 11: „Lista orientativă a problemelor care urmează să fie examinate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. în trimestrul III 1971”.

Sunteţi de acord? (Toţi tovarăşii sunt de acord).

Am mai trimis un material la această listă, cu măsurile pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educaţie marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii.

Tov. Petre Lupu: Ar trebui introdusă ideea ca activiştii, ei înşişi să fie exemplu.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu vreau să mai completez, să se spună de rolul organizaţiei de partid în toate instituţiile de cultură şi artă şi a fiecărui membru de partid pentru conţinutul activităţii şi lucrările cultural-artistice.

Tov. Petre Lupu: Eu sunt convins că trebuie să facem fiecare dintre noi mai mult pentru combaterea unor manifestări.

Tov. Carol Király: Tot în contextul măsurilor cred că ar fi bine să se precizeze necesitatea preocupării pentru educarea intelectualilor. Această chestiune [să fie] pusă în contextul răspunderii cadrelor care se ocupă de educarea tineretului.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să completăm cu rolul fiecărui membru din domeniul artei şi învăţământului pentru conţinutul activităţii, pentru lucrările literare şi artistice.

Tov. Gheorghe Stoica: Întâi aş vrea să subliniez importanţa acestei iniţiative luate în legătură cu propunerile făcute pentru întărirea muncii ideologice şi politică, pentru că era necesar şi foarte bine sunt puse aci problemele.

Aş avea numai anumite lucruri: la pagina 1, unde se vorbeşte despre rolul clasei muncitoare. Aci ar trebui luată atitudine împotriva ideologiilor burgheze care sunt importate din străinătate, care micşorează, chiar merg până la negarea rolului clasei muncitoare şi ar fi necesar în special la [Academia de Ştiinţe Social-Politice] „Ştefan Gheorghiu” să ne luăm la harţă cu aceste ideologii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Prin combaterea mentalităţilor retrograde burgheze se înţelege toate aceste lucruri.

Tov. Gheorghe Stoica: S-a spus că vor fi convocaţi la Comitetul Central al partidului secretarii comitetelor judeţene de partid care se ocupă cu propaganda şi cadrele de răspundere. Întrucât există o oarecare deosebire între munca de propagandă şi munca organizatorică, şi deoarece este stabilit pentru noi că nu poţi să pui o graniţă între una şi alta, tocmai pentru a sublinia strânsa legătură între munca ideologică şi munca organizatorică, cred că n-ar fi rău ca la această şedinţă să fie convocaţi şi secretarii cu problemele organizatorice [de la judeţe].

Tov. Nicolae Ceauşescu: Avem alte treburi. O să discutăm cu aceştia, să facem o plenară. Ar trebui atunci pe primii secretari [de la judeţe] să-i chemăm.

Tov. Gheorghe Stoica: În general, în perioada în care suntem cu agricultura este greu orice consfătuire de convocat şi trebuie să ne restrângem la minimum, dar dacă convocăm atâţia factori de răspundere, cred că tocmai pentru a arăta strânsa legătură între munca ideologică şi organizatorică să convocăm şi secretarii cu probleme organizatorice.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Cred că este suficient să participe secretarii cu problemele de propagandă. Pe urmă, ne gândim că dezbaterile o să le stenografiem şi să le trimitem pentru discuţii la comitetele judeţene de partid.

Tov. Gheorghe Stoica: Când convocăm?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Vineri, 9 iulie [1971], ca până la plenară să fie discutate şi acolo să se discute doar concluziile.

Tov. Iosif Uglar: E foarte bine dacă primim stenograme.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Şi poate să şi publicăm ceva.

Tov. Gheorghe Rădulescu: La pagina 6, să înţelegem şi ceva cu umanismul socialist. Tovarăşul Ceauşescu a vorbit de atâtea ori despre umanismul socialist.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Tocmai măsurile care se propun fac parte integrantă din umanismul socialist. Sunt laturile esenţiale ale umanismului: lupta împotriva concepţiei retrograde burgheze, dezvoltarea unităţii socialiste. Acestea sunt esenţiale în umanismul socialist.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro













2860 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi