Majoritatea parlamentara a functionat ieri ca un complice la crima academica perfecta. 90 de senatori au votat o lege care permite renuntarea la doctorat si scoate o institutie-cheie din circuitul constatarii plagiatelor la doctorat. E inca o dovada ca trecutul multor politicieni e dusmanul lor cel mai mare, asa cum a definit problema Lucian Croitoru. Iar pentru a se pazi de crimele - fie ele si academice - din trecut, sint dispusi sa distruga tot in calea lor.
Votul de luni din Senat a consfintit urmatorul traseu al legii. Totul a plecat de la o ordonanta de urgenta perfect inutila prin care fostul ministru al Educatiei din guvernul Ciolos, Adrian Curaj, a vrut sa supra-reglementeze rezolvarea cazurilor de doctorate plagiate, in ciuda avertismentelor publice ca putea reactiva mecanismul de verificare a plagiatelor din legea lui Funeriu si Miclea doar prin ordin de ministru, nu prin OUG.
De altfel, nu putine au fost vocile care l-au avertizat inclusiv pe premierul Ciolos ca daca apeleaza la OUG, exista pericolul ca la transformarea ordonantei in lege parlamentul sa faca ordonanta de nerecunoscut. Ceea ce s-a si intamplat.
Pe acea OUG (despre ale carei efecte nocive a fost avertizat si premierul Ciolos), Parlamentul a adaugat in vara prevederile dezastruoase pentru educatie. Presedintele Iohannis a intors legea la Parlament spre reexaminare, iar Camera Deputatilor si Senatul au votat-o in aceasta sesiune in forma initiala, ignorind cererea lui Iohannis, dar si apelurile societatii civile.
Pe scurt, legea face doua mari rele.
Prima: da instrument legal unui posesor de doctorat sa renunte la el, fara consecinte legale. Ce inseamna asta? Ca un plagiator care se simte cu musca pe caciula poate renunta la doctorat fara ca el si universitatea care i-a aprobat plagiatul sa sufere nici un deranj. Posibilitatea teoretica exista si acum intr-o lege, doar ca ea nu poate fi activata din cauza ca lipsesc normele de aplicare.
A doua: pune lupul paznic la stina. De acum incolo, sesizarile de plagiat vor fi verificate de universitatile (prin scolile doctorale) care au acordat doctoratul. Adica filtrul lax prin care a trecut plagiatul initial ar trebui sa se transforme intr-un fioros ciine de paza al integritatii academice. Greu de crezut, pentru ca multe dintre universitati sint complet nereformate, prizoniere ale unor grupuri de interese politico-economice greu de destructurat. Pe traseul imaginat de lege e mentionat si CNATDCU, institutia re-credibilizata in ultimele luni prin deciziile de plagiat in privinta lui Ponta, Gabriel Oprea, Toba, dar rolul sau este diminuat si ambiguu definit.
Propunerile de castrare a actualei legislatii au fost votate de PSD, ALDE, senatorii ex-UNPR, dar si de 12 senatori liberali, in ciuda promisiunii PNL ca va vota impotriva.
Cui ii serveste aceasta lege? Plagiatorilor care vor sa scape de rusinea publica, dar si de eventualele consecinte legale ale plagiatului. Le serveste si universitatilor / scolilor doctorale in care coruptia sau incompetenta au dus la proliferarea plagiatelor.
Legea da o lovitura dura credibilitatii invatamintului superior si cercetarii din Romania, pentru ca introduce arbitrariul (filtrul universitatilor) intr-o zona critica pentru elitele universitare.
Ce au facut ieri 90 de senatori (plus colegii lor din Camera Deputatilor) seamana perfect cu ascunderea urmelor intr-un caz flagrant de crima academica. Protejarea plagiatorilor inseamna protejarea multor politicieni care, precum Ponta, Oprea, Robert Negoita ori Toba, s-au folosit de lucrari plagiate pentru a avansa in cariera sau pentru a-si cistiga o falsa onorabilitate.
Ce se mai poate face acum? Exista doua posibilitati. Prima: atacarea legii de catre presedintele Klaus Iohannis la Curtea Constitutionala. Nu sint expert si nu mi-e clar daca exista motive de neconstitutionalitate, dar prin acest gest Iohannis ar cistiga timp, in asteptarea unui ipotetic nou Parlament mai integru, care sa revina asupra acestei legislatii.
A doua solutie ar fi o ordonanta de urgenta a guvernului care sa anuleze rapid prevederile legii votate in Parlament si sa elimine arbitrariul. Nici aici nu mi-e clar daca e o solutie legala si fezabila, dar sint sigur ca ar fi perfect morala. Nimic nu e mai imoral decit sa amanetezi viitorul elitelor unei tari doar pentru a te proteja de propriul tau trecut.
Paradoxal, actualul ministru al Educatiei Mircea Dumitru a fost promotorul ideii ca universitatile sa fie cele care retrag si acorda doctoratele, ideea preluata de fostul ministru Adrian Curaj si anuntata la preluarea mandatului in guvernul Ciolos ca masura prin care universitatile se vor curata ele insele.
- Lucian Croitoru, Forta care determina aliantele si majoritatile politice in ultimii ani: "In societatea noastra, agenda politica are o alta dominanta. Ea este dictata ... de faptul ca o separare de facto a puterilor statului ar transforma trecutul unor politicieni in dusmanul lor. Iar pentru a impiedica acest lucru, politicienii respectivi devin adversari ai separarii de facto (a puterilor in stat - n. red.). Cu alte cuvinte, agenda politica este dictata de confruntarea pe care separarea de facto a puterilor ar genera-o intre trecut si prezent".
4
52
