Țara arde și ceapa se scutură! Deși nu pare, acesta este un subiect care are rădăcini în Politica Agricolă Comună, care include și politica de calitate privind produsele agro-alimentare. Iar celor ce nu sunt interesați de argumentația mea cu privire la războiul cepelor, cei care citesc rapid titlurile, le răspund rapid și fără echivoc: niciuna din cepe nu va învinge. Poate chiar amândouă. Recunosc, am vrut inițial să pun în antiteză ceapa de Pericei cu florile de mușețel sălbatic din Alföld (DOP), mușețelul unguresc. Dar pentru că și românii și ungurii au fiecare o ceapă lor, cu care merg la luptă, am optat pentru această oportunitate culturală.
O recentă știre, determinată de Festivalul Cepei de la Pericei, ceapa de notorietate locală dar și națională, ne readuce în atenție leguma. De data asta fiind pusă în relație mitica ceapă cu localitatea Pericei, a copilăriei premierului Dacian Cioloș. Spre deosebire de pepenele de Dăbuleni care a atins notorietatea națională dar nu și consacrarea europeană, ceapa de Pericei, este un subiect promițător. Dar nu de ieri, de azi, mai vechi. Ceapa de Pericei a apărut în public, dacă ne folosim conștiincios de Google sau de Bing sau de Yahoo, prin anul 2007. Pentru că în acel an, prim-european, autoritățile locale din Pericei, județul Sălaj, au dedicat cepei locale, un monument, unicul și singurul din lume de acest fel.
Să abordăm cronologic. Cu puțin mai devreme, ceapa de Turda a fost prima ceapă cu indicație geografică românească, la modul informal, un avant la lettre dinaintea aderării la Uniunea Europeană. Un personaj important pentru câțiva ani în cadrul evenimentului anual Turda Fest, ceapa de Turda a fost un proiect al Slow Food Turda, al Fundației Rațiu, fiind gestionat cu îndărătnicie pentru un timp de harnica și energica Marta Poszonyi. În jurul acestei cepe au fost reunite tot felul de ceremonii, au fost create evenimente culinare, s-a vorbit la superlativ și s-au creat legende alimentare. Sper că ați înțeles, nu este o ceapă vindecătoare, cu proprietăți miraculoase, ci o ceapă cu rol de pivot cultural. Dacă Turda avea și are câteva valori patrimoniale, din acelea palpabile și vizitabile, ceapa de Turda avea valența de a poziționa din punct de vedere alimentar Turda, pe harta destinațiilor culturale. Pentru că dincolo de banalitatea aparentă a unei legume, nu în ea constă, ca simplu obiect vegetal, puterea unei comunități locale. Ci în conștientizarea faptului că nu numai o clădire cu valoarea culturală este patrimoniu, ci și o ceapă poate fi patrimonializată. Și conștientizarea faptului că un loc, o comunitate, pot fi caracterizate și de orice înseamnă hrană ca un marker al destinație.
Dar ce este Pericei? Pericei (în maghiară: Szilágyperecsen) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Bădăcin, Pericei (reședința), Periceiu Mic și Sici. Conform recensământului efectuat în 2011 populația comunei Pericei se ridică la 3.768 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.002 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (56,5%). Principalele minorități sunt cele de români (34,87%) și romi (6,37%). Diferența este fără apartenență etnică.
De Bădăcin ne leagă istoria, este satul natal al lui Iuliu Maniu. Și aici, o notă pentru malițioșii care poate s-au împiedicat de structura etnică a localității Pericei: certificarea unui produs agro-alimentar prin schema de calitate este în portofoliul unei țări, în cazul nostru al României. Când campionul urcă pe podium, este ridicat steagul tricolor.
Ca să ne fie clar, ce este un DOP conform politicii de calitate a Uniunii Europene? Pentru cei care deși au auzit de magiunul de prune de Topoloveni (IGP), salamul de Sibiu (IGP) și brânza telemea de Ibănești (DOP) dar nu au reținut ce este un DOP, introduc aici definiția produsului cu Denumire de Origine Protejată, pentru a ne fi clar la ce referim. Conform CERTIND S.A., „Produsul trebuie să fie originar din acea regiune, loc specific sau țară; calitatea sau caracteristicile sunt datorate mediului geografic cu factorii săi naturali și umani; materiile prime folosite trebuie să provina numai din aria geografică definită; producerea, procesarea și prepararea trebuie să aiba loc numai în aria geografică definită.”
Cum îl recunoaștem la piață, la raft? Pe eticheta ambalajului produsului este aplicat un semn grafic special, ca urmare a unui proces administrativ îndelungat și riguros prin care un organism de certificare a verificat că toate elementele care definesc un D.O.P. sunt reunite.
Iată cum este descrisă ceapa de Makó (oficial fiind numită Makói vöröshagyma sau Makói hagyma): „Ceapa are un bulb sferic, ușor alungit de-a lungul axei longitudinale, iar diametrul său este cuprins între 35 și 80 mm. Foile exterioare sunt de culoarea bronzului, strălucitoare, în mai multe straturi strânse și protejează perfect foile interioare. Interiorul cepei este de culoarea fildeșului, tare și compact. Datorită tehnologiei de cultivare specifice regiunii Makó și climei uscate de la sfârșitul verii, ceapa are un conținut ridicat de substanță uscată, de peste 16 %, depășind cu mult media. Se păstrează bine un timp îndelungat, încolțește târziu și își păstrează valorile nutritive de-a lungul întregii ierni. Umiditatea sa redusă o protejează de stricare. Gustul pișcăcios caracteristic se datorează conținutului mare de sulfură de alil.”
Care este aria geografică din care trebuie să provină ceapa de Makó? „Denumirea de origine „Makói vöröshagyma” sau „Makói hagyma” poate fi utilizată doar în cazul cepei provenind din zona corespunzând regiunilor administrative ale localităților următoare, care încorporează terenurile limitrofe a două județe, Csongrád și Békés. Localitățile regiunii Makó: județul Csongrád (Makó, Királyhegyes, Apátfalva, Kövegy, Pitvaros, Magyarcsanád, Csanádpalota, Csanádalberti, Ambrózfalva, Nagyér, Földeák, Maroslele, Klárafalva, Ferencszállás, Kiszombor, Nagylak; județul Békés ( Tótkomlós, Békéssámson).”
Dovada originii cepei de Makó? „Denumirea de origine „Makói vöröshagyma” sau „Makói hagyma” poate fi utilizată doar pentru ceapa a cărei cultivare și trasabilitate sunt documentate în Registrul denumirilor de origine protejată autentificat de Hagyma Terméktanács (organismul competent pentru ceapă).”
Factorii naturali? Dă-ne Doamne, nouă, ceapa aia nouă! „Ceapa roșie originară din Asia centrală s-a adaptat foarte bine la caracteristicile regiunii Makó. Solul regiunii s-a format din aluviunile râului Mureș, care își schimbă cursul în mod constant. Este un sol de tip loes și aluvionar, bogat în substanțe nutritive și oligoelemente, semi-compact, sfărmicios, plat, bine aerat și drenat, caracteristici care au un impact favorabil asupra calității cepei.”
Oamenii au făcut diferența. „Profitând de conjunctura favorabilă de pe piață și de caracteristicile geografice locale de la sfârșitul secolului trecut, cultivatorii de ceapă din regiunea Makó au obținut, prin muncă asiduă, cu multă grijă și prin selecție individuală, o varietate de ceapă de bună calitate, specifică regiunii. În acest scop au pus la punct o tehnologie unică ținând seama de biologia cepei, tehnologie care există doar în această regiune (metoda de cultivare în doi ani), iar comercializarea cepei pe piețe îndepărtate este caracteristică spiritului antreprenorial al cultivatorilor de ceapă din regiune și capacității lor de a-și asuma riscuri.”
Acestea sunt doar o parte din elementele definitorii, conform regulamentului european, pentru ca o ceapă anume să fie considerată ceapă de Makó (DOP). După aplicarea DOP pe sacul cu ceapă, începe bătălia în piață și lupta pentru consumatori, pentru că marketingul și comunicarea vor trebui să pună temelia pentru recunoașterea valorii adăugate ce trebuie plătită pentru, în cazul nostru, ceapa de Pericei.
O ceapă poate căpăta personalitate. O ceapă DOP poate valora mai mult decât o ceapă degerată. Sunt studii care au arătat că, poate fi folosită inteligent schema de calitate pe care a pus-o la cale Uniunea Europeană (și cu noi, România, ca stat membru, în cursul reformei PAC). În fapt schema de calitate prevăzută în regulamentul european este un instrument de marketing susținut de autoritățile naționale. Ce s-ar câștiga prin certificarea și recunoașterea Denumirii de Origine Protejate pentru ceapa de la Pericei? În lumea în care trăim, notorietatea este subiect de tranzacții comerciale și de practici înșelătoare de marketing. Un DOP te diferențiază la raft. Un DOP te apără de profitori, de trail-blazer-i. Se poate obține valoare economică din valoarea culturală. Contează locul în care este cultivată o plantă, geografia, solul, apa din sol, sezonalitatea, tehnologia de cultură. Precum și practicile sociale și culturale asociate. Un produs DOP aduce notorietate pozitivă pentru comunitatea locală. Cei care se pricep la marketing local și marketingul destinației turistice știu ce important este să ai măcar un pivot promoțional.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
