Mă număr printre aceia care au susținut cu argumente că libertatea redusă față de corupție și libertatea redusă a proprietății sunt cauza de fond a problemelor majore economice, sociale și politice din România.
Concluzia este aceea că o strategie pentru România, care să rezolve aceste probleme și să permită creșterea nivelului de trai ar trebui să aibă doar 2 priorități: (i) clarificarea drepturilor de proprietate (sau altfel spus, creșterea libertății proprietății) și (ii) reducerea corupției.
Prezint mai jos cauzele și efectele acestor libertăți reduse, așa cum au fost ele evidențiate în articolele în care le-am discutat (lista acestor articole este prezentată la sfârșit). Cauzele și efectele respective explică domnia slabă a legii în România și dependența mare de redistribuirea de la bugetul public a prea multor români. Ele subliniază necesitatea centrării strategiei pe cele două priorități enunțate.
CAUZELE NIVELULUI REDUS AL CELOR DOUĂ LIBERTĂȚI:
1. Libertatea redusă față de corupție și libertatea redusă a proprietății (neclaritatea drepturilor de proprietate) au drept cauză fundamentală un consens politic implicit apărut la începutul anilor 1990, când s-a acceptat libertatea politică și alte libertăți, dar nu clarificarea drepturilor de proprietate și reducerea corupției (Croitoru, 2015a; Croitoru, 2015b);
2. Acest consens politic, dintr-o altă perspectivă a privit menținerea unei separări de facto insuficiente între puterile statului (Croitoru, 2016a);
EFECTELE ECONOMICE ȘI POLITICE ALE NIVELULURILOR REDUSE ALE CELOR DOUĂ LIBERTĂȚI:
3. Productivitatea muncii nu poate crește la niveluri relativ înalte. Din cauza creșterii prea lente a productivității, slariile nu pot crește. Din această cauză, nivelul de trai nu poate progresa (Croitoru, 2015c);
4.S-a creat o discrepanță nesustenabilă între cele două libertăți reduse (libertatea proprietății și libertatea față de corupție) și celelalte 8 libertăți economice relativ înalte. E ca și când construiești zgârie nori pe fundații slabe. Nicio starategie de dezvoltare a României nu a vizat întărirea fundației (Croitoru 2016b);
5. Au apărut semnele unei reduceri a libertății politice. Acestea au luat forma unor acțiuni care au ridicat semne de întrebare privind constituționalitatea lor: demiterea șefilor Senatului, Camerei Deputaților și Avocatului Poporului și limitarea temporară a competențelor Curții Constituționale a României referitor la decizii ale Parlamentului, pentru a ajunge la referendumul pentru demiterea președintelui României din 2012, care susținea lupta pentru o separare reală de facto a puterilor statului (Croitoru 2016c). Marțea neagră și alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 sunt alte exemple puternice (Croitoru 2014a);
6. Vulnerabilizează poziția geo-strategică a țării. Ucraina este un bun exemplu în care se poate vedea că libertatea redusă a proprietății și corupția au slăbit capacitatea de a evita problemele geo-strategice (Croitrou, 2014b);
7. S-a intensificat, la nivelul întregii societăți, „lupta dintre cei care doresc o separare reală (de facto) între puterile statului (cea legislativă, cea executivă și cea juridică) și cei care nu o doresc” (Croitoru 2016a);
8. Lupta unor politicieni pentru oprirea tendinței de separare de facto a puterilor statului tinde să fie forța care determină alianțele politice. Politicienii și alte segmente din societate care nu doresc această seprare de facto „luptă pentru a obține majorități care pot face unul din două lucruri, dacă nu pe amândouă: a) readucerea în mod eficient a procurorilor și a justiției sub influență politică…; b) votarea în prezent a unui set de legi sau rezoluții care să garanteze că independența de facto a procurorilor și a justiției nu va duce la răscolirea trecutului…” (Croitoru 2016a);
9. Au fost transmise semnale explicite sau implicite dinspre unii politicieni privind reducerea independenței BNR (Croitoru 2016d, 2016e). Aceasta este o dovadă a nesustenabilității discrepanței dintre libertatea scăzută a proprietății și corupția larg răspândită, pe de o parte, și libertatea monetară relativ înaltă, pe de altă parte.
Lista articolelor:
Lucian Croitoru (2014a), „Miracolul Românesc din 16 noiembrie: o explicație economică”
Lucian Croitoru (2014b), „Ucraina: cauza economica profunda a crizei si lectia pentru Romania”,
Lucian Croitoru (2015a), „Este bun un consens politic?”
Lucian Croitoru (2015b), „Simbioza”
Lucian Croitoru (2015c), „Cine nu lasă România să se dezvolte”
Lucian Croitoru (2016a), „Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani”
Lucian Croitoru (2016b), „Niște zgârie-nori pe chirpici”
Lucian Croitoru (2016c), „Spoliation vs. ‘The right not to lie’: An economic theory of the 2012 political crisis leading to the referendum to impeach the President of Romania”, International Review of Social Research. Volume 6, Issue 3, Pages 118–128, ISSN (Online) 2069-8534, DOI: 10.1515/irsr-2016-0015, August 2016
Lucian Croitoru (2016d), „Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”
Lucian Croitoru (2016e), „Cum a ajuns BNR să joace rolul unui ‘partid la putere’ în lupta politică”
Lucian Croitoru este consilier al guvernatorului BNR. Opiniile sale nu reprezinta pozitia BNR sau a redactiei HotNews.ro
0
1
