Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Imprumuturile neperformante – o amenintare la adresa stabilitatii sistemului financiar bancar

de Marius Danila     HotNews.ro
Vineri, 12 august 2016, 18:13 Actualitate | Opinii

Marius Danila
Foto: Arhiva personala

Prima jumatate a anului 2016 a fost marcata de o sporire a nervozitatii privind viitorul pietelor globale, generata de o diminuare a schimburilor economice internationale, cresterea somajului, fenomenul inflationist, volatilitatea sectorului financiar si declinul pretului resurselor naturale precum si de o mentinere la nivel ridicat a riscurilor geopolitice. Ritmul extrem de lent al cresterii economiilor, in special a celor emergente, a focalizat atentia analistilor, in special prin prisma comparatiei cu perioada de expansiune de la inceputul anilor 2000, perioada ce a adus acestor piete o crestere a nivelului de intermediere financiara, a integrarii regionale si internationale precum si acces la principalii investitori financiari si strategici.

Din pacate, la ora actuala, zona pietelor emergente si nu numai este obligata sa-si ajusteze in mod agresiv strategiile si politicile, pentru a face fata noilor realitati si provocari de ordin structural (unii analisti se intreaba daca nu cumva traversam un nou “moment Lehman”) si a asigura conditiile pentru o dezvoltare sustinuta pe termen mediu si lung. Insa putine institutii sau grupuri bancare implementeaza masurile necesare; se pare ca multe institutii refuza sa accepte situatia curenta ca un nou standard si prefera sa utilizeze o strategie de asteptare sau de efort minim, in speranta ca avem de-a face cu un simplu fenomen de ciclicitate. Si mai grav, exista exemple de institutii ce au acumulat resurse financiare datorita suportului autoritatilor financiare, resurse ce nu au fost canalizate catre procesul de creditare. Iar in zona central si est europeana in multe cazuri asteptarile privind gradul de sofisticare si capacitatea bancilor din zona euro sau chiar globale cu prezenta locala de a face fata cu succes unor evolutii de piata negative, comparativ cu bancile de stat in era pre – privatizare, continua sa genereze dezamagire in randul persoanelor si institutiilor implicate. Toate aceste dezvoltari creaza premisele pentru o volatilitate si vulnerabilitate sporita a pietelor financiare, transpusa in termeni bursieri prin scaderea de multe ori dramatica a valorii de piata a institutiilor bancare – se reflecta astfel in mod clar senzitivitatea crescuta a sectorului bancar la evolutiile negative ale situatiei economice locale si internationale.

Scaderea valorii de piata pentru institutiile financiar bancare reflecta insa si viziunea investitorilor privind magnitudinea eforturilor ce trebuie facute pe termen scurt de aceste institutii in legatura cu ajustarea modelui de afaceri, pentru a face fata cu succes provocarilor legate de incetinirea cresterii economice, nivelului scazut al dobanzilor precum si inaspririi cerintelor legale si de reglementare din partea autoritatilor. In acest context calitatea portofoliului de active produce un important sentiment de ingrijorare pentru toate partile implicate – autoritati regionale si nationale, clienti, investitori. In mod concret, la nivel continental, sunt remarcate eforturile Bancii Centrale Europene (BCE) de a tine sub control fenomenul imprumuturilor neperformante (NPL) si ma refer atat la expunerile existente cat si cele ce pot apare in viitor. Acest fenomen a inceput sa se manifeste la un nivel periculos incepand cu anul 2008, inscriindu-se in plan european pe un trend constant de crestere, trend ce va continua si in anii viitori, cu implicatii asupra lichiditatii si profitabilitatii bancare si implicit asupra stabilitatii sistemului financiar bancar (vezi graficul de mai jos).

Evolutia NPL ca procent din total credite.

Sursa: The Peterson Institute for International Economics, 2016

Pana cand vom ramane, in principal, doar martorii acestui trend de crestere a NPL? Parerile sunt diverse cu privire la factorii ce au capacitatea sa reverseze acest trend, insa cresterea economica este intotdeauna mentionata ca un factor principal:

Sursa: Deloitte

Reactia factorilor de decizie si autoritatilor a inceput sa fie perceputa ca pe alocuri ineficienta si ilustrand legea descresterii utilitatii marginale. Multe din initiativele Bancii Centrale Europene sunt de notorietate prin lipsa efectului scontat, cum ar fi Quantitative Easing (fondurile devenite disponibile nu au ajuns in economia reala ci s-au intors in mare parte tot la BCE) sau “marsul” dobanzilor catre zona negativa; vezi graficul de mai jos.

Efectul ratelor de dobanda scazuta / negativa la depozite asupra volumului de credite.

Sursa: ECB Bank Lending Survey Apr 2016

Totusi, munitie inca mai exista: in perioada recenta s-au implementat initiative pozitive in ceea ce priveste combaterea fenomenului NPL si ma refer in principal la noi metodologii ce permit identificarea si cuantificarea cu acuratete a NPL, pe baza unui set de variable / definitii comune stabilite de catre Autoritatea Bancara Europeana, concomitent cu inasprirea reglementarilor privind evaluarea garantiilor, cerintele de raportare sau nivelul de provizionare. O atentie sporita este necesara in cazul definirii expunerilor neperformante, la ora actuala existand in spatiul european un amalgam de astfel de definitii, atat implicite (bazate in special pe standarde contabile nationale sau internationale sau pe ideea de default) cat si explicite, afectand activitatile de raportare, de consolidare a informatiilor la nivel regional, principiile de transparenta precum si disciplina de piata. Este necesar, avand in vedere configuratia sistemului bancar european, sa se poata face trecerea de la tranzactii cu portofolii localizate national la portofolii cross – border, armonizate din punct de vedere al caracteristicilor individuale.

Ingrijorarea autoritatilor si, corolar, atentia care se acorda problemei reprezentate de NPL deriva in principal din faptul ca acest fenomen de crestere a expunerilor neperformante afecteaza in mod negativ unul din principalele motoare ale cresterii economice, respectiv oferta de finantari a bancilor, prin absorbtia de resurse si capacitate operationala, blocarea capitalurilor in zone neproductive, reducerea profitabilitatii.  In multe tari (inclusiv Romania) procesele lente sau incorect aplicate de workout afecteaza efortul de restructurare a companiilor si implicit revigorarea economica, in special in ceea ce priveste “coloana vertebrala” a economiilor – companiile mici si mijlocii (vezi graficul de mai jos).

Clasificarea NPL in functie de tipul debitorului (IMM, companii mari, gospodarii).

Sursa: Risk Assessment of the European Banking System, 2015, European Banking Authority

Impactul asupra institutiilor bancare este imediat si pe un spectru larg, atat de natura subiectiva – de imagine si reputatie in raport cu deponentii, actionarii si autoritatile sau de demoralizare a personalului bancar, precum si mai ales de natura obiectiva – cum ar fi cresterea costului de refinantare si a cheltuielilor cu provizioanele, administrative, cu resursa umana, noi tehnologii, de natura legala sau cele legate de implementarea la cererea autoritatilor de proceduri si reguli mai stricte. La nivel macro se afecteaza si capacitatea de implementare a politicilor monetare – bancile ce au ca principala preocupare adecvarea capitalului si volumul provizioanelor sunt mult mai putin susceptibile sa aiba un raspuns normal, adecvat, la masurile de politica monetare ale autoritatilor centrale.

Dupa cum am mentionat mai sus, criza financiara si noul cadru de reglementare au avut si vor avea in continuare un impact  asupra activitatilor bancare si a modelelor de afaceri; inainte de aparitia crizei profitabilitatea multor banci era augmentata de nivele ridicate de leverage, posibilitatea de a atrage finantare ieftina (comparat cu marjele activelor) si, in multe cazuri, datorita ori nivelului ridicat al competitiei, ori pur si simplu datorita “lacomiei”, de expuneri cu risc extrem de ridicat, dar care generau un flux important de venituri (ex. real estate sau anumite forme de securitizari). Schimbarile recente in piata financiara au negat total viabilitatea unui astfel model de business bancar si, in contextul macroeconomic au deteriorat semnificativ, uneori pana la pragul de alerta, performantele financiare ale multor institutii sau grupuri bancare – vezi graficele de mai jos

Venituri totale (trimestrul 1 2006 = 100%).              Net income, miliarde EUR / USD.

Sursa: Deutsche Bank

Aceasta deteriorare este amplificata masiv si de volumul mare de expuneri neperformante in sistemul bancar – principalele institutii din zona Euro aveau la finele anului 2015 aproape 950 miliarde EUR credite neperformante in bilanturi (circa 9% din PIB-ul zonei Euro), reprezentand o proportie NPL de 7,1%, cu mult peste media globala. Totodata suntem martorii unui proces extrem de lent si greoi de reducere a acestui volum de NPL, datorita unor factori specifici institutiilor bancare: capacitate operationala limitata, supraevaluarea sistematica a garantiilor sau lipsa de expertiza la nivel de management precum si unor factori structurali: cadru legal neadecvat in ceea ce priveste  falimentul (inclusiv personal), sisteme juridice ineficiente, lipsa unor instrumente de solutionare in afara curtilor judecatoresti sau lipsa unei piete dezvoltate pentru tranzactionarea NPL (de exemplu piata europeana s-a situat, in anul 2013, la un nivel de 64 miliarde Euro, comparativ cu SUA, cu un nivel de 469 miliarde USD).

Situatia reprezentata de volumul excesiv de NPL genereaza un impact negativ direct asupra profitabilitatii bancare datorita in principal simplului fapt ca o parte importanta a activelor nu genereaza deloc venituri insa, atentie, fara a afecta in mod direct solvabilitatea institutiilor bancare. In acest sens a aparut in mod eronat perceptia ca procesul de Asset Quality Review (AQR) precum si testele de stres ar fi trebuit sa elimine NPL din bilanturile bancare. Aceste teste au de fapt menirea ca, printr-o evaluare corespunzatoare a expunerilor, sa se asigure nivele adecvate de capital si provizionare in vederea mentinerii unui grad satisfacator de solvabilitate.

In mod concret, AQR evalueaza, utilizand metoda esantionarii, corectitudinea evaluarilor NPL si, daca este cazul, aduce portofoliile respective la valoarea corecta, creand insa in urma acestui proces un dezechilibru in bilantul bancar, ce trebuie corectat utilizand provizioane sau aport la capital. AQR este prin urmare un exercitiu static, ce se refera la un anumit moment in timp.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro















[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
682 vizualizari





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version