Lectii despre minciuna si dezinformare

de Septimius Parvu     Contributors.ro
Marţi, 17 mai 2016, 9:29 Actualitate | Opinii

Septimius Parvu
Foto: Arhiva personala

Pe 11 aprilie 2016, site-ul  descrieri.ro titra faptul că Iohannis a promulgat Legea propusă de Țiriac, ca toți Românii să contribuie cu 50 de euro pentru refugiați. Dacă ne gândim puțin, informația poate fi respinsă foarte ușor, mai ales că, pentru ca președintele să poată promulga o lege, aceasta trebuie să treacă prin Parlament; iar acest lucru nu s-a întâmplat.

Două săptămâni mai târziu, televiziunea rusească Zvezda (Steaua) a transmis o știre din care reieșea faptul că Ucraina este în pragul celui de-al doilea dezastru nuclear după Cernobîl (http://www.stopfake.org/en/fake-ukraine-on-the-verge-of-a-second-chornobyl). Statul ucrainean ar utiliza combustil nuclear din Statele Unite pentru a pune în funcțiune centralele nucleare și ar termina relația cu furnizorul rus. Combustibilul american nu ar fi potrivit pentru reactoarele sovietice și poate conduce la dezastre chiar mai mari decât cel din aprilie 1986. Jurnalistul Dmitri Sergeyev citează mai mulți experți în energie, însă doar unul este menționat cu numele – Igor Mikheyev, iar acesta a fost identificat ca un specialist în energie nucleară din Rusia. Tot în sprijinul știrii, Zvezda menționează un accident care ar fi avut loc în sudul Ucrainei, ca dovadă a pericolului pe care îl reprezintă combustibilul american.

Cele două știri au în comun un singur lucru, faptul că sunt distorsionate, false și propagandistice. Publicarea de știri cu conținut fals sau modificat parțial, este o sursă importantă de alarmare a cititorului care nu stă prea mult să filtreze informația și de promovare a unor pericole iminente, de multe ori străine care de fapt nu există. Cea de-a doua știre a fost demontată de către site-ul ucrainean www.stopfake.org, o platformă care s-a înființat acum mai bine de doi ani ca răspuns la numărul mare de știri false despre Ucraina, în mare parte promovate de surse rusești.

În știrea cu Cernobîl situația pare a fi un pic diferită. Nici un minister ucrainean sau arhivă americană nu a înregistrat accidentul din sudul Ucrainei. Igor Mikheyev a fost identificat ca un apropiat al mișcărilor anti-Maidan. În 2015, 95% din combustibil a fost procurat din Rusia.

La începutul lui aprilie l-am întâlnit la Kiev pe Yevhen Fedchenko, unul dintre fondatorii site-ului și director al Școlii de Jurnalism Mohyla (www.en.j-school.kiev.ua). Școala se află pe o străduță uitată de timp, cu mare parte din case dărăpănate, aflate la umbra unor clădiri industriale. Facultatea pare a contrasta față de clădirile oficiale din Kiev care sunt în general mohorâte. Aici, am discutat cu doi dintre activiștii de la Stop fake într-un cadru non-formal asistați de postere cu artiști din anii ’70.

Începutul nu este promițător. Lupta pe care o poartă mica echipă de la Stop fake este una inegală. Mare parte dintre ceea ce fac este voluntariat și se bazează pe munca cu studenții de la facultatea de jurnalism.

Cu toate acestea, activitatea lor este esențială și, alături de cea a unor inițiative precum Ukrainian Crisis Media Center (www.uacrisis.org), are scopul de a atrage atenția publicului asupra știrilor inventate care apar în spațiul public. În ultimii doi ani au publicat peste 1000 de articole, în opt limbi. Site-ul a fost parțial tradus și în română.

Inițiativa lor a fost considerată o bună practică de către Comisia Europeană și, drept urmare, la începutul lui 2015, oficialii europeni au lansat un proiect care are scopul de a contracara propaganda rusească. Fișa postului pentru vorbitorii de rusă care fac parte din acest proiect este de a corecta și verifica informările incorecte sau miturile. Serviciul European de Acțiune Externă (http://eeas.europa.eu/euvsdisinfo) a înființat East StratCom Task Force cu scopul de a combate campaniile de dezinformare conduse de Rusia. The Disinformation Review adună exemple de dezinformări pro Kremlin și le diseminează săptămânal. Tot în cadrul inițiativei s-a dezvoltat și The Disinformation Digest care arată cum se vede lumea din perspectiva mass media rusești, dar și a comentatorilor independenți.

În Ucraina, echipa Stop fake controlează tot felul de informații, pornind de la text și foto și ajungând la video. Aceștia au pus pe picioare o emisiune săptămânală la TV, podcast audio și au colaborări cu postul public de radio.

„Nu avem luxul să fim pesimiști

Echipa a început cu doar șase oameni, iar acum lucrează la proiect 22 de persoane care își iau sursa informațiilor direct din presă sau de la public. Într-o țară în care mare parte din televiziuni sunt controlate de oligarhi, social media este unealta perfectă pentru a populariza munca pe care o fac. Și sunt atenți la ceea ce publică, întrucât nu ajung pe site decât articolele care au verificări solide în spate.

Stop fake nu face verificări numai în Ucraina. Au apărut destructurări de articole precum Un tren ucrainean s-a pierdut în Kazahstan (www.stopfake.org/ro/fals-un-tren-ucrainean-s-a-pierdut-in-kazahstan/) sau Protestele împotriva NATO au „aprins” Bratislava (www.stopfake.org/ro/fals-protestele-impotriva-nato-au-aprins-bratislava). Cu toate acestea, cea mai mare parte a documentelor pe care le desființează sunt legate de propaganda rusă. Au publicat articole inclusiv ale unor posturi din Ucraina – cea mai mare parte a știrilor false vin de la televiziunile private. Nu au editori în Rusia, ci doar parteneri locali, cum de altfel au în mare parte a țărilor unde lucrează.

În timp, au descoperit că propaganda rusă a dezvoltat anumite modele. De exemplu, utilizarea de surse false sau experți care nu au nicio legătură cu respectivul sector. Unul dintre experții care apărea la televiziunile rusești era de fapt vânzător de asigurări din SUA care pretindea a fi expert politic.

Pentru munca pe care o fac nu au scăpat de atacuri în presa rusă care, în mare parte, conform lui Yevhen, sunt emoționale și nu legate de substanța articolelor pe care le publică. Nici pagina web nu a scăpat de atacuri care au fost direcționate asupra lor încă din prima zi de funcționare.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro















[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
1290 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    Inexactităţi... (Marţi, 17 mai 2016, 11:15)

    Razvan S. [utilizator]

    Expuneri.com? Site-ul acesta nu există!
    Poate expunere.com, dar acolo nu (mai) apare ştirea falsă.
    Poate descrieri.ro, care citează padtv.ro, care citează stiri-online24.net (unde ştirea falsă apare cu data de 9 aprilie 2016).
    • 0 (0 voturi)    
      S-a corectat... (Marţi, 17 mai 2016, 20:59)

      Razvan S. [utilizator] i-a raspuns lui Razvan S.

      Văd că s-a corectat în articol.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri