Fondul European pentru Investitii Strategice - o sansa pe care Romania nu-si poate permite sa o piarda

de Siegfried Muresan     Contributors.ro
Joi, 28 aprilie 2016, 13:22 Actualitate | Opinii

Siegfried Muresan
Foto: Arhiva personala

La sfârșitul anului 2014 decalajul de investiții în economia Uniunii Europene (UE) atinsese un nivel îngrijorător de circa 800 de miliarde de euro. Un decalaj de o asemenea amploare înseamnă înfrânarea creșterii economice, scăderea locurilor de muncă și duce, per ansamblu, la instalarea unui climat de instabilitate economică. Cu toate că există o mare nevoie de investiții în țările Uniunii Europene, acestea nu-și permit să aloce bani din bugetele publice pentru relansarea economică din cauza nivelurilor ridicate ale datoriei publice și ale deficitelor bugetare cu care se confruntă.

Pe fondul acestor probleme majore ale economiei europene, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus, în noiembrie 2014, înființarea Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS), cunoscut mai degrabă sub denumirea de „Planul Juncker”. Acest fond, gestionat de Banca Europeană de Investiții (BEI), urmărește să genereze, în viitorii trei ani, investiții private în economia europeană în valoare totală de circa 315 miliarde de euro. FEIS oferă garanții publice pentru proiecte de investiții private cu nivel de risc ridicat în domenii strategice, precum infrastructura de transport și telecomunicații, eficientizarea energetică, cercetare, educație și inovare, și, totodată, oferă împrumuturi pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM) și companii cu mai puțin de 3.000 de angajați.

FEIS în UE: investiții de 82 de miliarde de euro după 9 luni de funcționare

Fondul European pentru Investiții Strategice a fost conceput prin combinarea de instrumente financiare complexe și susținut de o garanție de 21 de miliarde de euro finanțată din bugetul UE și de la BEI și a fost aprobat de instituțiile europene în iulie 2015. La 9 luni de la adoptarea sa, efectele pozitive ale acestui instrument se pot observa deja la nivel european. Conform celor mai recente cifre publicate de BEI, fondul a generat investiții de 82 de miliarde de euro în toată această perioadă de timp, demonstrând, astfel, că suma prognozată la început, de 315 miliarde de euro investiții în 3 ani, este cât se poate de realistă.

Fie că este vorba despre o fermă eoliană în Suedia sau de modernizarea unei rafinării în Italia, cele 57 de proiecte aprobate și semnate și cele 165 de acorduri de finanțare pentru IMM-uri reprezintă investiții prin FEIS în 25 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, acoperind mai multe domenii strategice, de la eficiența energetică la infrastructură. Este o dovadă a eficacității acestui instrument în efortul comun al Uniunii de a elimina declalajul de investiții din statele membre.

O caracterisitcă a FEIS este că se aplică la nivelul întregii Uniuni Europene, fără să existe criterii naționale sau regionale. Asta înseamnă că sunt selectate spre finanțare cele mai bune proiecte, indiferent de țara de origine. Pe de altă parte, privit din perspectiva europeană, FEIS va fi un suces doar dacă vor fi finanțate proiecte din toate statele membre. De aceea, în timpul negocierilor privind aprobarea fondului, s-a precizat foarte clar că trebuie evitată orice concentrare geografică a proiectelor de finanțare.

FEIS în România: zero euro investiți la 9 luni de la aprobarea fondului

România are o mare nevoie de finanțare a investițiilor în proiecte strategice, precum infrastructura de transport sau cea energetică. De aceea, țara noastră ar trebui să fie unul dintre principalii candidați la obținerea de finanțare prin acest fond. Totuși, după 9 luni, România, alături de Cipru și Malta sunt singurele țări membre care nu am semnat niciun proiect garantat de FEIS.

Acest fapt reprezintă o confirmare a temerilor ridicate de Parlamentul European în timpul negocierilor privind aprobarea regulamentului prin care a fost lansat acest fond. De aceea, în calitate de membru al Parlamentului European, am susținut în repetate rânduri nevoia ca Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană să facă eforturi suplimentare și să sprijine cu asistență tehnică statele membre cu piețe financiare mai puțin dezvoltate la nivel național sau regional, cum este și cazul României.

Ce trebuie să facă România pentru a avea acces la acest fond

La nivel instituțional, autoritățile naționale trebuie să facă mai mulți pași concreți pentru a facilita accesul României la FEIS. În timp ce majoritatea statelor membre UE au înființat bănci promoționale, în țara noastră încă nu există o astfel de instituție financiară. De aceea, autoritățile române ar trebuie să aprobe de urgență legislația necesară și să adopte măsurile de care este nevoie pentru ca o astfel de bancă promoțională să fie înființată. Mai departe, personalul acestei instituții trebuie să fie selectat în așa fel încât să fie cababil să gestioneze instrumente financiare de asemenea complexitate. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, consider eu, FEIS sau un instrument similar va exista și după perioada „de probă” de 3 ani. Fără o bancă promoțională și o piață financiară dezvoltată, România va avea întotdeauna un handicap major față de celelalte state membre în atragerea de finanțare prin astfel de instrumente.

Guvernul României trebuie, totodată, să elaboreze proiecte legislative care să faciliteze dezvoltarea de instrumente financiare în țara noastră. Acest lucru ar trebui făcut în strânsă cooperare atât cu Banca Europeană de Investiții și cu Comisia Europeană, cât și cu actualele instituții financiare românești.

Împrumuturile acordate de BEI pentru proiecte din România au atins un nivel-record minim în 2015. Puțin peste 200 de milioane de euro au însumat finanțările oferite de Banca Europeană de Investiți României anul trecut. Spre comparație, Polonia a împrumutat de la BEI peste 5,5 miliarde de euro în aceeași perioadă. Acest lucru arată că avem o piață fnanciară subdezvoltată și că potențialii beneficiari nu dețin cunoștințele și expertiza administrativă necesare pentru a beneficia de produsele financiare pe care le oferă BEI.

O altă problemă pe care țara noastră trebuie să o rezolve este lipsa de informare a potențialii investitori privați care, în mare parte, nu sunt la curent cu oportunitățile de finanțare pe care le oferă FEIS. Guvernul României, cu sprijinul Comisiei Europene și al BEI, ar trebui să explice mai clar potențialilor investitori cum funcționează acest fond, ce posibilități de finanțare oferă și care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibili spre finanțare prin acest instrument.

Instituțiile europene trebuie, de asemenea, să se asigure că beneficiarii de fonduri europene nerambursabile care vor să investească în proiecte majore știu că fondurile nerambursabile pot fi combinate cu finanțări garantate de FEIS pentru același proiect de investiții. O promovare serioasă a FEIS la nivel național și regional ar trebui să ducă la crearea de proiecte de investiții care să fie finanțate din acest fond.

Nu în ultimul rând, BEI, care implementează FEIS, trebuie să se asigure că este evitată concentrarea geografică a finanțărilor. Așa cum am prevăzut că va exista acest dezavantaj pentru țările din Europa Centrală și de Est și am cerut în repetate rânduri să fie prevenită o astfel de situație, cer acum ca BEI și Comisia Europeană să facă tot posibilul, în această fază inițială a FEIS, pentru a corecta punctele slabe ale fondului și pentru a se asigura că toate statele membre vor beneficia de finanțare prin FEIS.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro













1166 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version