Adrian Vasilescu: Va trece darea in plata examenul la Drept Civil?

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 4 aprilie 2016, 13:56 Actualitate | Opinii

Adrian Vasilescu
Foto: AGERPRES
Dezbaterea publica, intinsa de-a lungul a 11 luni, a indus perceptia (falsa) ca totul se va desfasura haotic, scrie Adrian Vasilescu pe blogul Bancii Nationale. Ca ar urma un soi de santaj cu legea in mana,cei interesati vor bate la usile bancilor, vor ameninta ca le "dau in plata" bunurile lor imobiliare ipotecate, terenuri, case de vacanta, case cumparate pentru speculatii, iar bancile se vor aseza imediat la masa negocierilor. Legea nu e insa tac de biliard, sa lovesti o bila cu intentia vadita ca efectul produs sa activeze o alta bila.


În lege sunt încă multe confuzii, prevederi ce nu sunt în ordine din punctul de vedere al rigorilor dreptului, pe care Comisia Juridică a Camerei Deputaților ar putea să le îndrepte în ședința de mâine. Dar scopul legii – în forma adoptată de Senat – e clar: stingerea unei creanțe (a dreptului băncii,deci, de a-i fi plătită datoria de către cel căruia i-a acordat un împrumut, dacă acesta din urmă ajunge în imposibilitate de plată) e posibilă numai în următoarele condiții: 1) suma împrumutată să nu depășească echivalentul în lei a 150.000 de euro; 2) bunul ipotecat să nu fie un teren, o casă de vacanță, o casă pentru speculații, ci un imobil cu destinație de locuință; 3) locuința oferită în plată să fi fost ipotecată în favoarea băncii, drept garanție a creditului primit. Iar debitorul ce va decide să-și cedeze locuința, pentru ca să-i fie șterse orice alte datorii, nu se va putea juca de-a pisica și șoarecele cu banca. Legea nu-l trimite la ușa băncii, ci îi numără pașii pe care trebuie să-i facă. Primul pas: îi va adresa băncii o notificare oficială, printr-un executor judecătoresc, un avocat sau un notar public, prin care își va exprima intenția fermă de a-și ceda locuința în schimbul iertării de datorii. Pasul doi: va contracta un notar public, în fața căruia se va întâlni cu un reprezentant al băncii, pentru a oficia actul de cedare a locuinței. Pasul trei: legea stipulează expres, în articolul 5, că „toate costurile notariale și,după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului, se suportă de către debitor”. Adică, de către cel ce îi este dator băncii și,pentru că nu mai poate plăti, decide să-i dea băncii casa ca să-i fie ștearsă datoria.

  • CONSUMATORI ȘI PROFESIONIȘTI

Alte părți ale legii însă, numeroase, nu sunt tot atât de clare. Unele sunt imposibil de înțeles pentru cei care nu stăpânesc limbajul juridic iar altele sunt confuze. Principala hibă a legii este că nu are definiții. Și iată cum tocmai destinatarul legii în cauză, CONSUMATORUL, este nevoit să orbecăiască prin legislație pentru a-și afla rosturile și a-și descifra drepturile și obligațiile.

Legea „dării în plată”, în faza sa inițială, a folosit noțiunea de persoană fizică. În faza actuală, sintagma persoană fizică este înlocuită cu termenul de consumator. De ce consumator și nu persoană fizică? În ce scop s-a produs această schimbare? Ce înseamnă consumator nu în sensul obișnuit al cuvântului, ci în sensul pe care i-l conferă aici legiuitorul? Nici un fel de interpretare, nici literară, nici logică și nici istorică, nu poate da răspunsul. Motiv pentru care legea, în art. 1, alin. 2, ne trimite să căutăm răspunsul parcurgând textele Ordonanței Guvernului nr. 21, din 1992, republicată, cu modificări și completări, și Legii 193 din 2000.

Cine nu este familiarizat cu legile nu se va descurca. Mai ales în ceea ce privește Legea 193, căreia i s-au tot făcut modificări și completări, timp de 13 ani, din 2000 și până în 2013, fiind continuu perfecționată. Și tocmai faptul că legea în cauză a fost continuu perfecționată, și actualizată, face greu de justificat aplicarea reglementărilor privind „darea în plată” și contractelor de credite aflate în derulare.

Legea 193 a debutat în 2000, consfințind raporturile dintre consumatori – care contractează bunuri ori servicii, înglobând aici și persoane juridice - și comercianți. După patru modificări semnificative și șase versiuni consolidate, ultima în 2013, noțiunea de comerciant a fost înlocuită cu aceea de profesionist, incluzând aici băncile, instituțiile financiare nebancare,alte companii care produc bunuri sau prestează servicii în condiții profesionale. Totodată, au fost scoase persoanele juridice din categoria consumatorilor, în ideea că lor le revine obligația profesională de a-și asigura și protecția pe piața de consum. Ca atare, consumatorul este un contractant de bunuri și servicii în calitate de persoană fizică, profesionistul (în cazul de față băncile și instituțiile financiare nebancare) având obligația să formuleze „clauze contractuale clare,fără echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate”.

Iar ca lucrurile să fie și mai clare, articolul 13 al legii este scos în preambul, cu adnotarea „ATENȚIE”, consfințind că instanțele judecătorești, în cazul în care constată clauze abuzive în contracte, vor elimina clauzele abuzive, dar vor putea și să desființeze contractele, dispunând plata de daune-interese. Și atunci, existând această reglementare, în sensul firesc al principalului izvor de drept – Constituția României – se înțelege limpede că legea „dării în plată” se referă la contracte fără vicii,fără abuzuri, la contracte legale, încheiate poate în urmă cu zece ani ori mai mulți, în care ar urma să intervină schimbări fundamentale. Aceasta va fi prima probă de foc la examenul de Drept Civil al legii, ce va intra marți în Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

  • POT FI VÂNDUTE CREDITELE?

A doua probă de foc este legată de raportul consumatorului de servicii financiare cu „cesionarii creanțelor” deținute asupra lui. Nici în acest caz nu se dă vreo explicație, nu găsim vreo definiție. Or, este cunoscut faptul că materia cesiunii de creanță a făcut zile grele multor generații de studenți ai facultăților de drept și ridică numeroase dificultăți în practica juridică. Desigur, băncile au cesionat creanțe. Au vândut,deci, credite unor alte bănci sau unor companii care se ocupă cu recuperări de credite neperformante. In dezbaterea publică a apărut deseori întrebarea: este legal să vândă credite ? Însoțită deseori de încă o întrebare: de ce nu le-a oprit Banca Națională...?

Acum mai bine de 2000 de ani, legislatorii romani au gândit și au stipulat în această materie. În Dreptul Roman, creditul era legat strâns de persoana creditorului și nu putea fi detașat. Dacă în România anului 2015 ar opera Dreptul Roman, răspunsul ar suna simplu: “NU! BĂNCILE NU POT SĂ ÎNSTRĂINEZE NICIUN CREDIT”… Numai că, în timpul care a trecut de când romanii legiferau că un credit este nedetașabil de creditorul său, lumea s-a schimbat. Romanii înșiși acuzau corsetul acestei reglementări și au început să nuanțeze. De atunci și până astăzi, când legile civile din întreaga lume recunosc dreptul unui creditor de a-și vinde titlul (creanța asupra debitorului) unui cesionar, care devine astfel noul creditor, lumea a trecut prin milioane și milioane de experiențe. Până s-a ajuns la codurile civile de astăzi, cu substanțiala contribuție a dreptului francez, a celui german și a multor altor sisteme de drept.

„Detașarea” creditorului de titlul lui asupra unui debitor, numită în dreptul civil „cesiune de creanță” – denumită incorect „externalizare” ÎN DEZBATEREA PUBLICĂ – implică un aranjament perfect legal între trei părți: 1) cedentul – în cazul pe care îl discutăm, banca comercială, care a dat creditul și acum vrea să-l vândă ori deja l-a vândut; 2) cesionarul – partea care cumpără creditul și devine „noul creditor”; 3) debitorul cedat – persoana care a primit creditul, l-a garantat (eventual cu un bun imobil ipotecat) și este ținută acum de obligația de plată.

În fapt, cesionarul nu derulează activitate de creditare, ci doar valorifică drepturile pe care le-a dobândit în virtutea unei modalități legale de vânzare a creanțelor. Iar obligația debitorului este asumată prin acordul său de voință exprimat și formalizat prin încheierea contractului inițial de credit cu cedentul. Subiectul în discuție îl reprezintă, deci, modul în care debitorul cedat, în condițiile prevederilor legale anterior invocate, acceptă sau nu derularea în continuare a relației sale contractuale cu instituția cesionară. În acest context, dacă este nemulțumit de noua relație creată, orice debitor “cesionat” are la îndemână calea sesizării, pe de o parte, a instituțiilor de control administrativ (Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorilor), iar, pe de alta, a instanțelor de judecată, în scopul protejării drepturilor și intereselor sale contractuale.

Banca Națională a României nu are însă nicio prerogativă, nici un drept de a se pronunța în legătură cu aceste aspecte. De ce? Fiindcă ele nu se circumscriu, prin LEGE, cerințelor de supraveghere prudențială.

Dincolo însă de cadrul comun al Dreptului, materializat în România, așa cum am notat deja, prin dispozițiile Noului Cod Civil, două legi speciale întăresc libertatea creditorului de a se „detașa” de credit, vânzând creanța asupra debitorului. Legea nr. 93/2009, art. 2, alin. 2, stipulează: “este interzisă desfășurarea cu titlu profesional a activității de creditare de către alte persoane decât cele prevăzute de lege: instituții de credit și instituții financiare”. Iar la alin. 3 adaugă: “achiziționarea portofoliilor de credite, cu excepția situației în care creditele sunt încadrate în categoria pierdere sau a cazului în care portofoliile achiziționate sunt afectate garantării emisiunii de instrumente financiare securizate, este permisă doar instituțiilor de credit și instituțiilor financiare.” De unde se deduce, clar, că atunci când în cauză sunt credite neperformante, cesiunea (vânzarea) este posibilă și către un SRL.

Se aplică acest regim juridic și creanțelor ipotecare (deci și celor rezultate din contracte de credit ipotecar pentru investiții mobiliare) încadrate în categoria pierdere? Dificultatea de interpretare în acest caz este legată de faptul că art. 24, alin.1 din Legea nr. 190/1999 limitează cesiunea creanțelor ipotecare doar către instituții echivalente cedentului (de la bancă la bancă) ori către alte instituții supuse supravegherii prudențiale și controlului instituțiilor abilitate prin lege. Și cum atât doctrina, cât și jurisprudența nu au ajuns la o abordare unitară, în practică, adeseori, nici soluțiile nu sunt unitare. Cum însă art. 2 alin. 3, din Legea nr. 93/2009 acoperă – prin formularea sa generală “achiziționarea portofoliilor de credite” – este corectă interpretarea că încape aici inclusiv problematica creanțelor ipotecare pentru investiții imobiliare. Era însă în firea lucrurilor să câștige norma mai nouă – Legea 93/2009 – care nu distinge între categoriile de credit. S-ar putea, așadar, trage concluzia că și creditele bune ar putea fi supuse cesiunii de creanță către un SRL oarecare. Și totuși, în ceea ce privește portofoliile de creditele ce nu sunt încadrate la categoria pierdere, se poate observa, din analiza textelor de lege menționate, că acestea pot fi cesionate doar către instituții de credit sau către IFN-uri.

Așa vorbesc LEGILE! Vorbesc, în egală măsură, pentru Banca Națională, pentru băncile comerciale, pentru IFN-uri, pentru oricine din această țară. Dacă vrem să fim corecți, orice analiză pe tema invocată de aici trebuie să înceapă. De la ce vor LEGILE! Altfel, pierdem legătura cu realitatea. De aici și întrebarea: cum legile au caracter teritorial, în ce bază va invita notarul din România, solicitat de un debitor al cărui credit a fost cesionat, pe un cesionar (să presupunem din Bulgaria), pentru a intra în procesul „dării în plată”...?

Comenteaza pe bogul BNR textul lui Adrian Vasilescu


Citeste mai multe despre   









7685 vizualizari
  • -10 (28 voturi)    
    Ai imprumutat bani, trebuie sa-i dai (Luni, 4 aprilie 2016, 14:04)

    zzztop [utilizator]

    Banca NU este agentia imobiliara a clientului sa-i vanda bunurile pe care nu mai VREA sa le achite. Cine te imprumuta cu bani, vrea banii nu bunurile pe care TU le-ai cumparat sa fie ale tale.

    Daca, nu mai poti plati da, trebuie sa fie o lege a falimentului personal, programul Prima Casa. Dar legea intra cu picioarele in contractele existente.

    Plus ca cine si-a luat casa de peste 100.000 de euro e bastan, nu sarac care trebuie ajutat din banii bancii si implicit al celorlalti romani care o sa acopere pierderile prin taxe,comisioane, avansuri mai mari.
    • +8 (16 voturi)    
      hmmm (Luni, 4 aprilie 2016, 14:57)

      rochiri [utilizator] i-a raspuns lui zzztop

      Cred ca daca vei analiza mai bine se va observa ca odata cu adoptarea legii pretul apartamentelor si al creditelor o sa revina un pic la normal!
      Gandeste-te ca daca iei 60 K euro sa iei 2 camere in 30 de ani dai cel putin 120 K la banca!
      • -5 (15 voturi)    
        Legea afecteaza contracte deja semnate (Luni, 4 aprilie 2016, 15:24)

        zzztop [utilizator] i-a raspuns lui rochiri

        Legea asta e gresita pentru ca schimba obiectul de activitate al bancilor care in loc sa astepte rambursarea imprumuturilor, trebuie sa vanda apartamente. Si e gresita pentru ca schimba contracte agreate si semnate de ambele parti.

        E adevarat ca o sa modifice si preturile pe piata dar asta e un efect secundar care nu are legatura cu incalcarea principiilor economiei de piata.

        Dar, sunt de acord ca trebuie sa fii atent cand iei un credit pentru ca suma total rambursata aproape se dubleaza in zeci de ani. Si sincer, nu iubesc bancile si clauzele lor doar incerc sa fiu obiectiv
      • 0 (12 voturi)    
        si ce daca? (Luni, 4 aprilie 2016, 15:31)

        Humbert [utilizator] i-a raspuns lui rochiri

        si ce daca dai 120 de mii in 30 de ani?
        asta este un calcul matematic, pur si simplu banii au valoare in timp din cauza dobanzii.

        nu vrei sa platesti dobanda, nu ai decat sa strangi bani si sa cumperi un apartament cu banii jos... dupa 30 de ani.

        atat timp cat insa tu vrei sa cumperi acum ceva pentru care nu ai bani, e normal sa platesti dobanda pentru faptul ca beneficiezi de acel bun fara sa ai bani sa-l cumperi.
    • +7 (13 voturi)    
      E opinia ta, (Luni, 4 aprilie 2016, 15:14)

      adi_69 [utilizator] i-a raspuns lui zzztop

      dar mai usor cu "banii bancii". Daca s-ar putea intampla ca toti clientii sa-si retraga banii in acelasi timp, orice banca din lume ar ramane in fundul gol..
      • 0 (2 voturi)    
        daca.. (Marţi, 5 aprilie 2016, 9:45)

        pehash [utilizator] i-a raspuns lui adi_69

        si daca s-ar intampla ca toate bancile din Romania sa-si suspende activitatea in acelasi timp, toata economia s-ar prabusi. ne place sau nu, sistemul bancar este parte din societatea contemporana.
    • +9 (17 voturi)    
      Banca si-a asumat sa devina agentie imobiliara (Luni, 4 aprilie 2016, 15:39)

      Adri4n [utilizator] i-a raspuns lui zzztop

      In momentul in care a pus gaj pe apartament.
      Si asta se intampla si acum cu cei care nu mai pot plati. Diferenta e ca acum banca poate vinde cu cat vrea muschiul ei ca oricum ia restul de la fra...client. De acum incolo banca va trebuia sa-si dea silinta sa vanda cat mai scump ca alti bani nu mai vede.
      Daca banca nu vroia riscul sa devina agentie imobiliara nu trebuia sa puna gaj pe apartament.
      • 0 (4 voturi)    
        din contra.. (Marţi, 5 aprilie 2016, 9:50)

        pehash [utilizator] i-a raspuns lui Adri4n

        agentia imobiliara face profit din vanzare. banca face profit din creditare - indiferent cum evolueaza pretul imobilelor, dobanda din contract ramane aceeasi.
        banca nu a intentionat niciodata sa devina agentie imobiliara, de aceea l-a intrebat pe client daca este de acord sa suporte riscul deprecierii imobilului si sa plateasca el diferenta. clientul a acceptat si a semnat. acum a cheltuit banii si a realizat ca riscul ala chiar exista. nasol... poate vor invata macar copiii lui ceva din greseala parintilor.
  • +11 (19 voturi)    
    Banci (Luni, 4 aprilie 2016, 14:39)

    Paesano [utilizator]

    Perfect zzztop, in cazul asta, garantarea imprumutului cu locuita/imobilul nu isi mai are nici un rost. Vorba ta, ce banca este agentie imobiliara!
    • -7 (13 voturi)    
      Garantarea e o garantie ca se recupereaza ceva (Luni, 4 aprilie 2016, 15:10)

      zzztop [utilizator] i-a raspuns lui Paesano

      Adica, ca datornicul nu se razgandeste a doua zi si spune ca nu mai da nici un ban celui care l-a imprumutat.

      Dar garantia, nu inseamna ca te poti imprumuta si nu mai trebuie sa dai inapoi suma imprumutata. Oricine imprumuta pe altcineva asteapta banii inapoi nu alte foloase.

      De asta imprumutul nu se cheama investitie, achizitie de actiuni etc. Pentru ca imprumutatorul primeste inapoi banii imprumutati, fara sa-si asume nici o responsabilitate legata de ce face imprumutatul cu ei.
  • +12 (18 voturi)    
    Cum se numește (Luni, 4 aprilie 2016, 15:07)

    Un cititor [utilizator]

    sluga slugii, dle Vasilescu?
  • +9 (17 voturi)    
    solutia... (Luni, 4 aprilie 2016, 15:22)

    cinev@ [utilizator]

    prin acest articol se pare ca BNR sfatuieste bancile ce sa faca astfel incat legea sa nu fie aplicabila...cesionati creditele in afara si astfel legea devine nula...
    • +8 (8 voturi)    
      Da da. Sa o creada el (si bancile) (Luni, 4 aprilie 2016, 16:15)

      Adri4n [utilizator] i-a raspuns lui cinev@

      Activele imobile sunt pe teritoriul romaniei (deci se aplica legea romana) iar contractele indiferent cui le vand, acel cumparator va avea aceleasi drepturi si obligatii pe care le avea si vanzatorul. Asa ca pentru client singura diferenta e cui ii vireaza banii sau cui ii pune cheile in brate. Atat.
    • 0 (2 voturi)    
      relax... (Luni, 4 aprilie 2016, 16:31)

      demaGOGU [utilizator] i-a raspuns lui cinev@

      ...creditele sunt impachetate si cesionate de multa vreme unor recuperatori din NL, PL, CZ, etc!


      somnorila ridica o problema valida: cui vor 'da in plata' , cei care doresc asta, casele?
  • +10 (12 voturi)    
    contractele abuzive au fost sanctionate? (Luni, 4 aprilie 2016, 15:54)

    jackalphonse [utilizator]

    Prin contract abuziv s-au furat bani, n am auzit de niciun bancher sa aiba dosar penal. Cel mult a inapoiat banca banii furati, dar NUMAI acolo unde clientul a dat in judecata. In rest, BNR s-a facut ca ploua si a lasat lucrurile sa mearga la fel.
    @zzztop, Pune punctul pe fraza in care ai vorbit de faliment personal! Cine a blocat legea falimentului personal? BANCILE! Pai atunci sa se spele cu darea in plata pe cap. Am imprumutat bani girasnd cu casa nu cu viata, familia si nepotii. Banca a semnat ca mi-i da, nu i am furat. A semnat pentru o garante, sa se tina de garantie...asta este. mai castiga banca, dar mai si pierde...
  • +13 (17 voturi)    
    Ofensiva postacilor platiti de banci (Luni, 4 aprilie 2016, 15:55)

    TinuF [utilizator]

    Citesc si eu comentariile si imi dau seama cati postaci platiti de catre banci pot exista. Fiecare incearca sa-si exprime opinia folosind un limbaj neprofesionist, vezi doamne cu pareri proprii pline de rautate si ura fata de cei care au devenit de voie/nevoie clientii bancilor. Sunt de acord ca nu te obliga nimeni sa faci imprumut la banci dar nici bancile sa nu devina camatari perversi si sa obtina aici cele mai mari profituri cu cele mai mari dobanzi. Gata, camataria este in afara legii.
    • -7 (11 voturi)    
      Vrei sa vorbim de postaci? (Luni, 4 aprilie 2016, 17:54)

      Necredinciosul [utilizator] i-a raspuns lui TinuF

      Tu te-ai uitat un pic pe paginile celor care sustin legea? Sau pe comentariile diverselor articole despre lege? Ai vazut ce e acolo? De la blesteme, amenintari cu bataia, taiat de maini, judecati, puscarie, moarte, pe scurt cam tot tacamul, il gasesti in limbajul celor pro-lege!
  • +6 (8 voturi)    
    Intrebarea e alta (Luni, 4 aprilie 2016, 17:19)

    Radiu [utilizator]

    Va trece examenul in fata Justitiei activitatea abuziva si infractionala a multor banci? Procesele impotriva lor se castiga deja, trebuie sa se ajunga la capii acestui sistem abuziv. Sper sa vina cat mai repede acea zi.
    • 0 (2 voturi)    
      acea zi nu va veni.. (Marţi, 5 aprilie 2016, 9:42)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui Radiu

      Sunt litigii civile, nu penale.
  • 0 (6 voturi)    
    cesiunea de creanta (Luni, 4 aprilie 2016, 20:31)

    George.Costache [utilizator]

    Nea Vasilache,
    Sa iti zic despre cesiunea de creanta:
    "In cazul cesiunii de creanţă, cesionarul dobândeşte drepturile SI OBLIGATIILE pe care le-a avut cedentul, astfel încât debitorul cedat poate să opună cesionarului toate excepţiile pe care le putea invoca faţă de cedent"
    Mai pe intelesul matale, chiar daca creditul meu a fost cedat unui banci din Ungaria (sa zicem!), acea banca e tinuta sa raspunda in locul celei ce a cedat.
    Deci, daca executorul o cheama, ea trebuie sa vina chiar daca nu-si are sediul pe teritoriul Romaniei - pentru ca ii este opozabil contractul semnat in Romania.

    Imi plac formularile tale vagi fara nicio substanta, asta mi-arata ca nu aveti argumente solide.

    Sictir!
    • +3 (5 voturi)    
      vag.. (Luni, 4 aprilie 2016, 22:21)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui George.Costache

      Articolul vorbeste despre un vid legislativ. Legea romaneasca nu stabileste ce se intampla in cazul creditorului strain, ci tratatele internationale pe care Romania le-a incheiat. In speta, cred ca vorbim cu precadere de tari europene si legislatie comunitara. Daca legea darii in plata va intra in conflict cu legislatia comunitara atunci cand gigel se va duce sa dea cheile unei banci din Germania, surpriza!.. legea romaneasca nu se aplica.
      Totusi, nu mi-e clar din articol daca se poate cesiona un credit catre o entitate din afara tarii. Daca se poate.. va fi foarte simplu pentru banci - din momentul notificarii are suficient timp sa-ti cesioneze creditul catre un partener din afara si s-a asigurat ca nu mai poti da in plata imobilul.
      • -1 (1 vot)    
        Friend, (Vineri, 8 aprilie 2016, 10:39)

        George.Costache [utilizator] i-a raspuns lui pehash

        Nu e niciun vid legislativ. citeste materia drepturi si obligatii si vei vedea ca, la noi, contractul este legea partilor; daca o parte este substituita de un tert, acela e tinut sa faca tot ce era obligata partea substituita. Nu conteaza ca tertul vine de la Polul Nord - a fost alegerea lui sa preia contractul.

        ...si da, contractile pot fi cesionate unor 'banci - mama' din strainatate. Asta se practica de mult timp - de obicei se cesioneaza contractele profitabile, nu cele cu probleme.
  • +2 (4 voturi)    
    BNR-istii REPETENTI (Marţi, 5 aprilie 2016, 11:05)

    jidanul [utilizator]

    Pentru felul in care se prezinta azi, intreg sistemul institutilor financiare de creditare-depozitare (banci, c.a.r.-uri, i,f,n,-uri) din Romania, arata DEZASTRUL si modul de lucru CAMATARESC, pe care l-au creat BNR-istii impreuna cu bancherii institutilor financiare de creditare-depozitare. Azi, orice banca, in frunte cu BNR-ul, din Romania nu este o institutie financiara respectabila, azi o banca este o grupare de de interlopi care se ocupa de camatarie aflata in complicitate cu cea mai mare parte a politicienilor corupti si compromisi total. A se vedea creditele preferentiale, abuzive si ilegale, acordate de bancherii din Romania lui Basescu, Udrea-vanzatorul de papuci si celor din gastile lor si atator altii nemernici din politica. Situatia a peste 1 milion de clienti ai bancilor a ajuns astazi mai mult decat disperata cu efecte colaterale devastatoare si criminale, comise de politicile bancare jihadiste aplicate de institutile financiare de creditare-depozitare cu acordul mai mult sau mai putin tacit al BNR-ului. Pe langa actul de tradare comis de BNR-isti, care prin politicile lor au permis bancherilor sa comita grave abuzuri, atentand la siguranta financiara a sute de mii de familii, la sanatatea si la viata clientilor in mod terorist. Nici BNR-ul si nici institutile financiare de creditare-depozitare nu au oferit nici un fel de plan de recapacitare financiara a clientilor romani care din cauza crizei economice, provocate tot de bancheri, au intrat in incapacitate de plata a ratelor. BNR-istii NU si-au sprijinit concetatenii aflati la greu dar, au facut jocurile murdare ale camatarilor cu diplome de finante-banci din sistemul institutilor financiare de creditare-depozitare.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version