Mi-ai facut doar ponoase, te-am acceptat drept consilier de taina si de suflet pentru ca mi te-a recomandat Crin Antonescu cu entuziasm. Aveam in comun, dumneata si cu mine, nostalgia frumoaselor vremuri ale loviturii de stat useliste. Mi-au tot spus unii si altiii, inclusiv cartitorii aia intelectuali de la GDS, ca nu esti omul potrivit la locul potrivit, dar, cum ma stii, eu sunt om statornic si chibzuit, deci am zis ca daca te ajut, ma ajuti. Te-ai dus la Washington si te-ai expus langa Mihai Gadea, stateau cei de la ambasada smirna acolo, ca doar venise seful Cotrocenilor. Chiar ai ajuns sa te crezi varful ierarhiei, ai cam uitat ca baronii sunt baroni, iar monarhul e monarh. Iar eu cred in disciplina. Poate ca intr-o viata anterioara am fost inseparabili, azi a cam venitul sa ne spunem “Auf Widersehen!”
Te-am intrebat, cand cu ordinul de evaculare a Antenei 3, una din acele plicticoase decizii ale contopistilor din justitie, ce sa spun. Mi-ai dat un sfat aiurea, am fost pus la stalpul infamiei. Eu am fost amic, ce-i drept, cu Dan Voiculescu, dar nu vreau sa fiu vazut ca omul lui. Practic, m-ai impiedicat sa-l pot gratia pe cel care m-a descoperit ca fiinta providentiala. Mai nou, tot dumneata esti cel care, in consens cu celalalt consilier preluat din viata anterioara, geamanul Muraru, mi-ai zis ca este OK daca accepet verdictul Ecaterinei Andronescu si al lui Mircea Geoana pentru a-i retrage “Steaua Romaniei” lui Laszlo Tokes. V-am spus ca nu stiu daca eu, ca minoritar german, ar fi bine sa fiu cel care ii retrage decoratia unui minoritar maghiar. M-ati asigurat ca nu e nicio problema si, iata m-am trezit acum pus la colt de Societatea “Timisoara” si de tot felul de scribalai, vorba lui Ion Iliescu, care parca nu au altceva de facut decat sa ma hartuiasca pe mine. Sunt un om linistit, imi vad de vacantele mele, nu tulbur pacea nimanui. Atata lucru ti-am cerut, Herr Mihalache, protejeaza-mi linistea. Ai esuat.
