Op-ed

Ce inflatie ne intereseaza: cu sau fara TVA?

de Lucian Croitoru     HotNews.ro
Sâmbătă, 5 martie 2016, 10:27 Actualitate | Opinii

Lucian Croitoru
Foto: Agerpres
Cum ar fi mai bine pentru public să fie prezentată inflația? Să fie prezentată numai inflația efectivă (Nota 1), adică deflația indusă de reducerea TVA, sau să fie prezentată și inflația care ar fi predominat dacă nu se reducea TVA, adică ceea ce numim inflația netă?

Unii economiști cred că ar trebui prezentată doar inflația efectivă, deoarece există o singură realitate. Le respect părerea, dar eu cred că trebuie prezentate amândouă „inflațiile”, deoarece există mai multe realități (sau niveluri de realitate).

Pentru a argumenta importanța epistemologică a introducerii nivelurilor de realitate în procesul de cunoaștere, trimit la metoda pe care Platon, în dialogul Phaidon, a numit-o „a doua navigare”. Aceasta intervine atunci când cunoașterea bazată pe simțuri și evidențe materiale nu mai este posibilă. În acest caz, inteligența dezvoltă o strategie de cunoaștere bazată pe postularea unor entități aflate pe niveluri de realitate diferite (având, deci, realități diferite), între care se stabilesc prin ipoteze și raționamente legături explicative, menite să ne ducă mai aproape de „adevărul lucrurilor”. Cu alte cuvinte, „a doua navigare” este bazată, așa cum foarte precis, concis și elegant se exprimă Giovanni Reale (2009), „pe raționamente și realități ce pot fi atinse doar cu raționamente” (sublinierea lui GR, p. 89-90).

Și noi, economiștii, am împrumutat această distincție făcută de Platon între planul fizic și cel epistemologic meta-fizic, în unele cazuri distincția ducând la dihotomia observabil-neobservabil. Cred că e corect să afirm, pe baza lecturilor mele, că în teoria economică, dihotomia a apărut în 1898, când Wicksell a introdus conceptul de rată naturală a dobânzii. În sensul restrictiv al științei economice, rata naturală este acel nivel la care ar trebui să se situeze rata dobânzii pentru ca inflația să fie stabilă la un anumit nivel dorit.

Această rată a dobânzii nu este observabilă, adică nu există date primare privind rata naturală, produse de anumite entități, din care să se calculeze, prin agregare, fără incertitudine, nivelul său mediu. Ea este o mărime neobservabilă, adică o mărime pe care nu o vom știi cu certitudine vreodată. Ea doar se estimează utilizând tehnici econometrice și judecata. În acest sens, rata naturală a dobânzii este „o realitate ce poate fi atinsă numai cu raționamente”. Simplul fapt că nu este observabilă nu înseamnă că ea nu există sau că nu ar trebui să facem raționamentele necesare pentru a o afla, căci altfel nu vom știi unde să stabilim rata dobânzii de politică monetară pentru a stabiliza inflația. Aceleași raționamente sunt valabile referitor la rata naturală a șomajului, la PIB potențial sau la orice altă variabilă neobservabilă.

Lucrurile se petrec similar și cu inflația pe perioada de manifestare a unui șoc temporar, cum este șocul deflaționist produs de reducerea TVA (Nota 2). Fiecare om dorește să știe cât este inflația efectivă, adică acea creștere de prețuri care apare când șocul reducerii TVA este prezent. Această informație este necesară pentru a știi în ce măsură sunt afectate veniturile sale de mișcarea prețurilor. Aceasta este o realitate pe care oamenii ar dori să o cunoască.

Dar, în același timp, din motive pe care le voi arăta imediat, oamenii ar dori să cunoască și cealaltă realitate, adică inflația netă (fără influenţa din partea reducerii TVA). La această inflație nu se poate ajunge decât prin raționamente. De ce? Pentru că nimeni niciodată nu va putea știi, în luna în care se publică inflația cu TVA redus, și inflația cu vechiul TVA, cea din urmă fiind o variabilă neobservabilă. Din acest motiv, impactul scăderii TVA asupra inflaţiei nu poate fi calculat în mod exact, ci doar estimat. Iar această „atingere prin raționament” nu este la îndemâna oricărui cetățean, căci pentru aceasta ar trebui să aibă un model de estimare a inflației. În schimb, BNR, care are un astfel de model și are și sarcina de a asigura stabilitatea pe termen lung a prețurilor, consideră că este de datoria ei să dezvăluie și cealaltă realitate, cea a inflației nete (cea fără efectele șocului dat de reducerea TVA). De altfel, această dihotomie între “cu” și “fără” TVA, nu este o practică exclusivă a băncilor centrale, ci și a altor instituții (Nota 3), necesară pentru a răspunde unor nevoi obiective de cunoaștere.

Există mai multe astfel de nevoi pe care le satisface publicarea inflației “fără” TVA. În primul rând, ajută publicul să înțeleagă că deflația indusă de reducerea TVA este temporară. În al doilea rând, ajută publicul să înțeleagă continuitatea angajamentului BNR de a stabiliza inflația în jurul țintei, în pofida volatilității inflației efective, induse de reducerea TVA. Inflația netă și eventual crescătoare, arată că nu există presiuni ale factorilor fundamentali pentru reducerea viitoare a inflației (cu atât mai puțin pentru deflație), astfel că BNR nu are motive să reducă dobânda în perioada de deflație provocată de reducerea TVA. Într-o astfel de situație, ar trebui să observăm reduceri de prețuri numai în lunile în care are loc reducerea TVA, ulterior, sub influența factorilor fundamentali, prețurile putând să crească de la lună la lună. În sfârșit, având toate aceste elemente dezvăluite de publicarea în paralel a inflației efective și a celei nete, comunicarea dinspre BNR către public și captarea și interpretarea reacțiilor publicului de către BNR vor fi mai eficiente. Această eficiență crescută va ancora anticipațiile cu privire la evoluția viitoare a prețurilor și, astfel, va ajuta la readucerea inflației în banda țintită de BNR, cu costuri minime.

Închei printr-o întrebare pe care, în Phaidon, Socrate i-o adresează lui Simmias: „Spune-mi, nu acela dintre noi care se străduiește cât mai mult și cât mai exact să înțeleagă ce este în sine fiecare dintre lucrurile pe care le cercetează se apropie cel mai mult de cunoașterea lor?” (Reale, 2009, p.91).

Note:

1. Cea comunicată de Institutul Naţional de Statistică.
2. La 9 la sută la 1 iunie 2015 pentru alimente, băuturi nealcoolice şi servicii de alimentaţie publică, la 20 la sută la 1 ianuarie 2016 (cotă standard) şi la 19 la sută la 1 ianuarie 2017 (cotă standard).
3. De exemplu, Regulamentul 119 din 2013 al Comisiei Europene instituie obligativitatea statelor membre de a calcula și transmite Eurostat (care îi și publică), indicii armonizați de preț la o valoare constantă a ratelor de impozitare (adică, în speța abordată de noi, “fără TVA”).

Bibliografie
  • Reale, Giovanni (2009), „Istoria filosofiei antice: Platon și academia antică (vol.3)”, Galaxia Gutemberg.
  • Wicksell, Knut (1936), “Interest and Prices: A Study of Causes Regulating the Value of Money” [Original publication date: 1898], translated by R.F. Kahn, Macmillan.


Lucian Croitoru este consilier al guvernatorului BNR. Opiniile sale nu reprezinta pozitia BNR si nici a redactiei












[P] Ultimele zile de inscrieri la conferinta RIUF YouForum

Conferinta YouForum are loc la Bucuresti, la Sala Palatului, in perioada 1-2 octombrie si propune elevilor si studentilor sesiuni de discutii, ateliere, seminarii si prezentari ale universitatilor din Romania si din strainatate care au drept scop informarea si orientarea tinerilor cu privire la viitoarele alegeri educationale.
1872 vizualizari
  • 0 (6 voturi)    
    hm (Sâmbătă, 5 martie 2016, 12:02)

    Xorciser [utilizator]

    Genul asta de articol trebuia publicat in 2010, cand a crescut TVA....nu? Mai ales ca atunci ajuta BNR- inflatia efectiva a fost de 8%, fara crestere de TVA ar fi fost probabil 4-5%- mai aproape de tinta BNR.

    De ce acum? Le e frica celor din BNR ca deflatia isi va arata fata urata- falimente, etc- si ca economia va putea fi repornita doar cu infuzii puternice de capital, atunci cand bancile nu vor sa crediteze decat statul?
  • -1 (1 vot)    
    excelent articol (Marţi, 8 martie 2016, 11:17)

    ..13 [utilizator]

    Chiar daca lucrurile sunt explicate pe intelesul fiecaruia dintre noi, cel putin asa cred eu, totusi reactiile sunt slabe.

    Acest fapt demonstreaza ca ne intereseaza extrem de mult lucrurile de suprafata si mult mai putin sa intelegem fenomenele in adancimea lor. Pentru a investiga in profunzime este nevoie de un pic de effort si cei mai multi nu par sa fie dispusi sa cerceteze un pic...

    Am intalnit multa superficialitate si ceea ce este cel mai grav, tot din punctual meu de vedere, este ca am intalnit superficialitate la cei mai tineri, la cei care vin dupa.

    Topate aceste lucruri vin din cauza unei grabe, a unei preocupari exaggerate pentru ziua de astazi fdara sa existe o preocupare pentru cele ce vin dupa astazi, adica maine, poimaine si asa mai departe.

    Evident ca inflatia ar trebui sa fie o preocupare pentru noi, pentru banii nostri de astazi si cei de maine, dar uite cum cei din jur sunt cu mult mai preocupati de partile vazute pe care, din pacate ,si pe acelea le inteleg atat de putin pentru simplul motiv ca sunt legate de cele nevazute, neatractive pentru dumnealor.

    Deh, oamenii nu vor sa asculte, nu vor sa invete.
    Binele si invatatura nu se pot face cu forta.
    Asa ca ramane cum am stabilit


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri