Aceasta initiativa legislativa, atat in forma initiala cat si in forma revizuita, incalca trei legi fundamentale: Constitutia, Codul Civil si Contractul (care, odata agreat si semnat de parti, are putere de lege). Din acest puncte de vedere, initiativa, odata adoptata, poate genera efecte secundare negative pe fiecare din cele trei paliere esentiale ale comunitatii (economic, social si politic) precum si in mediul extern.

Florian Libocor, BRD-GSGFoto: Agerpres

In zona economica pot aparea blocaje. Piata imobiliara, piata bancara si piata fortei de munca pot fi afectate negativ prin rigidizare, disfunctionalitati si dezechilibre.

In zona sociala pot aparea tensiuni si aversiuni. Persoanele deja angajate prin prisma semnarii unui contract de credit si care sunt buni platnici, se vor simti nedreptatiti, tratati injust, fata de cei rau platnici.

In zona politica buna intentia de a initia recastigarea increderii electorilor poate genera un efect advers de capitalizare a lipsei de incredere.

In mediul extern pot fi initiate si accentuate perceptii negative la nivel institutional si investitional in sensul cresterii suspiciunilor aferente stabilitatii si predictibilitatii mediului intern din punct de vedere al sigurantei desfasurarii activitatilor economice si al stabilitatii si soliditatii cadrului de reglementare .

Persoanele care au achizitionat o locuinta care este unica lor rezidenta si care ramburseaza cu dificultate creditul, nu vor fi confortabile cu ideea de a renunta la locuinta, costurile fiind prea mari. Daca, totusi, o vor face, vor fi nevoite sa accepte urmatoarele efecte secundare:

• Vor pierde sumele deja achitate, vor fi nevoiti sa faca un efort deloc neglijabil pentru a gasi o alta locuinta pentru a o inchiria si vor suporta costul cu chiria.

• Plata unei chirii pentru o locuinta, chiar daca va fi echivalenta ca efort financiar cu plata ratei lunare a creditului implica un element important pentru gestionarea bugetului familiei: stabilitatea financiara.

• Chiar daca pretul unei chirii poate fi relativ egal cu pretul creditului (rata lunara de rambursat),  volatilitatea pretului aferent inchirierii unei locuinte este mai marea decat volatilitatea pretului unui credit si are un comportament sezonier. Mai mult, comportamentul pretului de inchiriere va fi modificat suplimentar de impulsul de crestere a cererii, care va genera o repozitionare a  ofertei si implicit a pretului, in sens nefavorabil chiriasului.

• Astfel, este posibil ca efortul financiar necesar luarii in chirie a unui spatiu de locuit sa il depaseasca pe cel necesar rambursarii lunare a ratei creditului.

Legea este un demers periculos sub aspect

• Juridic, deoarece incalca Constitutia, Codul Civil si Contractul

• Economic, deoarece creeaza hazard moral si riscuri asupra stabilitati financiare

• Social, deoarece se pierd sume deja achitate, se intra pe piata chiriilor (sezoniera si mult mai volatila), costul cu locuinta poate creste mai mult decat rata creditului.

Banca este la discretia celui creditat si raspunde nemijlocit in fata deponentului. Riscul este pe ambele sensuri:

• Deponentul pretinde bancii la scadenta (uzual un termen scurt) depozitul si dobanda aferenta in forma baneasca. Banca este obligata sa onoreze plata.

• Imprumutatul decide cand doreste el (in baza Legii darii in plata) sa nu mai ramburseze creditul (care i-a fost acordat pe termen lung) in moneda/bani ci in forma naturala (inapoind imobilul, terenul, frigiderul sau orice alte garantii), indiferent daca aceasta plata in natura acopera datoria sau nu. Relatia banca imprumutat se incheie precum si responsabilitatea imprumutatului. Banca este obligata (in baza Legii darii in plata, in actuala forma) sa accepte plata.

Plafonul de 150000 euro acceptat de catre senatori este o parte din solutie care insa, de una singura, nu rezolva problema. Pentru a te incalta ai nevoie de pantof si un siret, daca ai primit doar un siret nu iti este de folos.

In lipsa altor criterii care sa defineasca in mod clar, simplu si concis, scopul legii si obiectul de reglementat, legea ramane la fel de acoperitoare si permisiva precum a fost in forma initiala, lasand la latitudinea si vointa debitorului alegerea de a mai rambursa sau nu datoria contractata indiferet de orice altceva. Nu cred ca organul legislativ doreste reintoarcerea la troc.

De ce acoperirea si permisivitatea legi sunt la fel chiar daca exista un plafon?. Deoarece existenta acestui unic criteriu limitativ nu impiedica rambursarea prin darea in plata a unui credit de o valoare mult mai mare. Este necesar doar un artificiu, o etapa intermediara.

Exercitiu: darea in plata a unui credit in valoare mai mare de 150000 de euro (1 milion de euro spre exemplu), acordat pentru achizitia unui teren sau constructia unui imobil (bloc, de exemplu), necesita impartirea lui in credite mai mici de 150000 de euro care, in baza legii darii in plata in forma actuala, pot fi date in plata in doua trei luni dupa ce au fost acordate. Astfel, debitorul cu datoria de 1 million de euro (dupa ipoteza din exemplul nostru) solicita bancii sa ii permita vinderea activului (teren sau imobil) pentru a rambursa creditul.

Debitorul nostru gaseste 15 clienti (apropiati lui) care vor achizitiona parti din activul lui (parcele mai mici de teren sau apartamente din imobil) cu credite in valoare de sub 150000 euro (de la o alta banca sau poate chiar de la aceeasi banca). Debitorul incaseaza sumele din vanzarea activului si ramburseaza creditul de 1 million de euro. Cei 15 noi clienti ai banci (indiferent care ar fi aceea), dau in plata respectivele credite deaorece intra sub incidenta legii darii in plata (au un contract de credit cu banca si un credit mai mic de 150000 de euro). Exista anumite costuri suplimentare dar obiectivul este atins. Scopul scuza mijloacele, conform teoriei lui Niccolo Machiavelli (Principele, 1515). In psihologie aceasta atitudine este cunoscuta si definita ca machiavelism. Dragostea pentru om nu poate fi in contrast cu dragostea pentru omenire. Altfel, se numeste hatar.

Dar sa lasam la o parte exercitiul nostru ipotetic. Statisticile indica faptul ca cei buni platnici sunt majoritari.

Astfel stand lucrurile, se pune intrebarea: carei majoritati de debitori se adreseaza initiativa legislativa ? Raspunsul firesc este ca initiativa legislativa se adreseaza unei minoritati aflata in dificultate financiara, ceea ce justifica necesitatea de a fi tratata ca fiind o lege de protectie sociala. In masura in care acceptam acest rationament, trebuie sa tratam cu atentie obiectul reglementarii, persoana ajunsa in dificultate financiara. Din acest punct de vedere astfel de initiative legislative sunt necesare si cred ca odata ce vor fi adresate corespunzator vor genera efecte obiective, altfel vor genera efecte subiective si pe cale de consecinta erori si blocaje.

Prin urmare, cred ca o astfel de lege este binevenita daca este bine facuta. Altfel - poate fi cel mult un hatar.