Reexaminarea de marti a actului normativ privind darea-n plata de catre Comisia de Buget-Finante a ignorat complet impactul asupra bugetului si finantelor Romaniei, a inovatii in premiera mondiala care legifereaza in fapt neplata datoriilor asumate prin contracte anterioare, scrie Daniel Oanta pe blogul bancii centrale, OpiniiBNR.ro. Miercuri, a venit randul Comisiiilor reunite juridice si economice de la Senat sa expedieze in derizoriu, intr-o atmosfera de teatru-circ absurd greu de descris, exact consecintele juridice si economice cuantificabile in plati de miliarde de euro din banii contribuabililor.

In plenul reunit, al comisiilor Economica si Juridica, Enache Jiru, secretar de stat in Finante a declarat, citez: "Daca-mi permiteti o scurta interventie, privind acest articol foarte important, cu retroactivitatea. Vreau sa atrag atentia, din experienta Ministerului Finantelor, care este reprezentantul Statului in litigiile internationale. Exista riscul ca acest amendament de retroactivitate sa nasca litigii la curtile internationale si ma refer la Curtea Internationala de solutionare a litigiilor de la Washington... Avem experienta cazului Micula, dar si a altor cazuri. Toate bancile se vor indrepta impotriva Statului. Singurul care va plati este Statul Roman. Adica bugetul statului. Exista acest risc. Ca minister care administreaza bugetul de stat... (vociferari din sala)."

I s-a permis interventia, dar atat. Amendamentul privind aplicarea legii darii in plata neretroactiv a fost respins in aplauzele bezmetice ale galeriei initiatorului actului normativ, deputatul Zamfir. Desigur, in imaginatia alesilor, sprijinirea fara discernamant ale acestui act cu caracter vindicativ le sporeste sansele in competitiile electorale care urmeaza. Se inseala!

Cred ca lucrurile au mers mult prea departe in acest spectacol grotesc. Exista o majoritate tacuta, formata din milioane de contribuabili din Romania care trebuie sa inteleaga exact ce a vrut sa spuna Enache Jiru, pentru ca din buzunarele lor se vor face platile! Avertismentul oficialului de la Finante, chiar daca s-a lovit de zidul vociferarilor si indiferenta onoratilor senatori, nu vine pe un teren gol. Anul trecut, la inceputul lunii decembrie, Andreas Treichl, CEO al Erste Group, Carlo Vivaldi, Sef al Diviziei Europa Centrala si de Est a UniCredit Group, Frederic Oudea, presedite al Federatiei Europene a Bancilor si CEO al Societe Generale, Karl Sevelda, CEO al Raiffeisen Bank International, au transmis o scrisoare presedintelui Klaus Johannis in care atentionau:

"Este mai mult decat probabil ca o astfel de interferenta in contractele comerciale private deja existente sa conduca, in mod particular, la deposedarea nejustificata de o proprietate fara nicio compensatie, la violarea dreptului de libera circulatie a capitalului si la violarea principiului de drept care interzice aplicarea retroactiva a legilor. Consideram ca violarea acestor principii de drept ridica si o ingrijorare serioasa asupra constitutionalitatii legii {...} Ne-ar placea sa evitam sa fim fortati sa luam in considerare pasii urmatori in a ne apara investitiile din Romania si am putea evalua actiuni legale in Romania, la nivel bilateral (in baza Tratatelor de Investitii Bilaterale in vigoare) precum si la nivel european.."

Are cineva vreo indoiala, in conditiile in care ne pregatim entuziast sa dam o lege care incalca fara dubii principiile sus-amintite de catre cei 4 bancheri, ca acestia vor avea tot dreptul sa se adreseze instantelor internationale pentru a-si recupera prejudiciile? Eu unul nu am si este vital ca opinia publica sa stie ca exista un risc enorm de antrenare a unor daune imense ce vor fi platite din banii tuturor contribuabililor. Vorbim de sume concrete, de ordinul miliardelor de euro, dupa estimarile rezultate din diverse scenarii, , putand sa reprezinte pana la 2% din Produsul Intern Brut. Acesta poate fi deznodamantul haiduciei cu care se mandreste avocatul initiator al acestei legi de EV Mediu Tarziu si deputatul sustinator al neplatii contractelor, fara sa precizeze ca jaful produs initial sub un pretext social, iar ulterior sub cel al "legii economice" ar putea fi decontat din banii tuturor romanilor, fie ei imprumutati sau nu la banca. Ei sunt cu adevarat cei dati in plata!

Cum este posibil ca la nivelul legiuitorilor sa se manifeste, in pofida avertismentelor, o asemenea atitudine sfidator superficiala in ceea ce priveste banul public, cand acestea vin de la ministerul responsabil cu administrarea bugetului? A respinge, practic fara niciun fel de dezbatere, pe repede inainte, toate amendamentele prezentate de Banca Nationala a Romaniei, sustinute de doi viceguvernatori, care vin sa sprijine reexaminarea legii ceruta de Presedinte, in conditiile unui asemenea impact bugetar, este o chestiune, in opinia mea, de noaptea mintii!

Refuzul de a scoate Programul prima casa, de sub incidenta acestei aberatii legislative, care inainteaza rapid spre Camera Deputatilor, nu are, asa cum ar trebui sa fie evident pentru orice om cu inteligenta sub medie, doar efectul taierii accesului tinerilor la un credit pentru locuinta in conditii mai facile. Sunt 160.000 de credite, in suma de circa 30 de miliarde de lei, deja acordate in baza unei garantii a statului, acelasi care vine acum s-o anuleze prin efectul legii! Deci, se poate ajunge la incredibila situatie ca, peste noapte, cele mai garantate credite din Romania, cele cu garantii ale statului si garantii imobiliare sa devina cele mai riscante din punctul de vedere al bancilor. Gravitatea situatiei vine din faptul ca legea romana pune in discutie insasi calitatea garantiei statului roman.

Au oare idee senatorii din comisiile care ar trebui sa se ocupe cu buget, finante, economie si juridic cat de prost suna asta in urechea oricarui investitor? De pilda, cel care in baza garantiei statului este dispus sa finanteze deficitul bugetului de stat, care tocmai s-a triplat in ultimele 3 luni din cauza unei taieri permanente de venituri si a unei simultane majorari de cheltuieli generate de aceeasi iresponsabila competitie electorala? Pai, nici cea mai indulgenta agentie de rating din lume nu poate trece asa ceva cu vederea. Riscam o retrogradare a tarii si punerea in pericol a finantarii cu costuri rezonabile pentru cheltuieli curente si stocul de datorie publica. Se ignora, in modul cel mai iresponsabil cu putinta, faptul ca datoria publica a Romaniei, garantata de stat, este detinuta de investitori privati, iar acestora li se semnaleaza de la varful statului roman ca, la o adica, garantia aceea poate disparea.

Scriam anul trecut, prin vara, ca pe masura ce ne apropiem de alegeri, orizontul deciziilor rationale se ingusteaza pana la disparitie si ca, din aceasta cauza, suntem martori neputinciosi in fata unei crime cu premeditare avand drept victima stabilitatea macroeconomica. Spuneam asta in contextul in care intr-o Uniune Europeana macinata marunt de problema datoriilor suverane, Romania, ca stat membru, reusise performanta extraordinara a unei consolidari fiscale la care state dezvoltate nici nu viseaza. Din pacate, avertismentele expertilor indiferent de unde au venit, de la BNR, FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala nu au putut sa previna trecerea nefireasca, imprudenta si pe contrasens de la consolidare fiscala la risipa, de la un trend de scadere a datoriei publice la unul de crestere.

De la excedent, s-a triplat deficitul bugetar in nici 3 luni. Cu chiu cu vai, deficitul programat pentru acest an a fost "fixat" la 2,95% din PIB la un pas mic de limita care ne poate duce la declansarea procedurii de deficit excesiv de catre Comisia Europeana. Aceeasi al carei avertisment potrivit caruia legea darii in plata aplicata in forma actuala reprezinta un risc economic major este vazuta ca parte a unei conspiratii de catre initiatorii legii, si iata, senatorii unui stat membru al Uniunii Europene, nu-i contrazic, ba dimpotriva! Ei bine, la acest deficit, senatorii nostri n-ar ezita sa mai adauge vreo 2% din PIB! Si simultan sa taie, iresponsabil, variantele de finantare a acestuia!

In context, pentru mine este terifiant sa constat ca observator al evolutiei proiectului de lege a darii in plata, ca legiuitorii nu manifesta doar inexplicabile lacune in ceea ce priveste activitatea bancilor, de intermediari financiari, adica intermediari de bani si nu intermediari de case , ci ca sunt complet nestiutori in ceea ce priveste sursele de finantare ale deficitului bugetar. Adica, cu toata stima, domnilor senatori ai comisiilor de buget finante, de unde vin banii pentru finantarea deficitului bugetar, adica a diferentei dintre veniturile bugetare acelea scazute si cheltuielile bugetare acelea mai mari... Ei bine, din imprumuturi. Ale cui? Ale statului (prin titluri de stat cu garantia lui pe care o anulati).

De la cine? De la banci. Care banci? Pai, astea care o sa dea statul in judecata pentru ca le subtilizati din venituri prin lege! Nu-i asa ca suna ciudat? Prezint scuze daca nu am fost destul de explicit. Pentru ca asa pare dupa ce am asistat perplex la atitudinea greu de calificat a unor comisii de specialitate in fata riscurilor semnalate nu doar de creditorii interni ai Romaniei (bancile) dar si in fata tuturor creditorilor institutionali ai tarii, din care enumeram: Comisia Europeana , Banca Mondiala, BERD etc etc.

Proiectul legii darii-n plata este o veritabila bomba cu ceas care va exploda in bugetul tarii, iar senatorii prin atitudinea lor, au grabit deja numaratoarea inversa. Asta nu mai este lege, asta seamana cu un sabotaj la adresa stabilitatii financiare a statului roman. Domnilor, nu faceti din Romania o tara de dat in plata, dar care nu prezinta nicio garantie ca-si poate plati datoriile! Gasiti alte cai sa scapati de terenurile alea. Cei care v-au trimis in Parlament nu merita asa ceva!

Citeste textul integral si comenteaza pe OpiniiBNR.ro