Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Utilizarea catuselor - da, nu, poate, uneori...

de Ioan Durnescu     Contributors.ro
Miercuri, 10 februarie 2016, 12:55 Actualitate | Opinii

Ioan Durnescu
Foto: Arhiva personala

In ultima vreme am asistat la un adevarat duet al vocilor in ceea ce priveste folosirea mijloacelor de imobilizare a inculpatilor atunci cand acestia sunt transportati de la si catre locurile de executare a masurii retinerii sau arestului preventiv. Unele voci sustin ca aceasta masura este groteasca si abuziva si ca nu ar trebui folosita decat in situatii exceptionale. Am auzit deseori invocata ca argument intrebarea: de ce o persoana care a venit la Parchet de buna voie trebuie sa plece peste 30 de minute spre centrul de arest preventiv in catuse?

Pe de alta parte, sunt celelalte voci care sustin ca utilizarea catuselor trebuie sa se realizeze la fel pentru toti inculpatii sau condamnatii, interpretand in acest mod, intr-un fel cel putin bizar, principiul egalitatii in fata legii.

In acest context, consider ca un punct de vedere fundamentat pe lege si pe jurisprudenta CEDO poata sa clarifice si sa nuanteze ambele pozitii exprimate anterior.

Sediul materiei in legislatia nationala se afla in Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. La art. 110 al acestei legi se arata ca prevederile aplicabile persoanelor arestate preventiv sunt aceleasi cu cele aplicabile detinutilor in ceea ce priveste utilizarea mijloacelor de imobilizare. Aceste mijloace sunt precizate la art. 16 si anume:

“1) Folosirea catuselor sau a altor mijoace de imobilizare nu este permisa decat in situatii in care alte masuri de mentinere a ordinii si disciplinei in randul detinutilor nu au dat rezultate in una dintre urmatoarele situatii:


a. pentru a impiedica evadarea in timpul deplasarii detinutilor;
b. pentru a proteja detinutii de autovatamare sau pentru a preveni vatamarea altor persoane ori producerea de pagube;
c. pentru restabilirea ordinii si disciplinei, ca urmare a opunerii sau impotrivirii detinutilor la o dispozitie a organelor judiciare sau personalului locului de detinere.

3) Folosirea mijloacelor de imobilizare este permisa numai pe durata pentru care aceasta este strict necesara.

4) Folosirea mijloacelor de imobilizare se face gradual, fara a depasi nevoile reale de imobilizare a detinutilor si inceteaza de indata ce scpul interventiei a fost realizat … “

Prin urmare, utilizarea mijloacelor de imobilizare este legala doar in situatii exceptionale, precizate in mod explicit si limitativ in textul de lege. Din presa, putem intelege ca exista cutume, ordine interne sau instructiuni ale ministrului Afacerilor Interne sau ale inspectorului general al Politiei Romane care largesc sfera de aplicare a acestor mijloace de imobilizare. Aceste documente nu sunt publice, nu au fost publicate in Monitorul Oficial, deci nu pot fi discutate in cunostinta de cauza. In orice caz, daca aceste documente exista si intr-adevar duc la o aplicare automata a catuselor pentru orice deplasare a persoanelor retinute sau arestate preventiv, acest fapt reprezinta o adaugare nepermisa la lege.

Mai mult, aplicarea catuselor tuturor persoanelor retinute sau arestate preventiv cu ocazia deplasarilor la parchet sau instanta pune serioase probleme si din perspectiva practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Astfel, in cazul Radkov si Sabev v. Bulgaria, Curtea a condamnat statul bulgar si a acordat petentilor despagubiri pentru incalcarea art. 3 (‘No one shall be subject to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment’) si art. 13 din Conventie (dreptul la o reparatie eficienta in fata autoritatilor nationale in caz de incalcare a drepturilor). In cuprinsul deciziei, Curtea a reiterat faptul ca masura incatusarii poate fi folosita in cazul in care ‘persoana in cauza s-ar opune arestarii, s-ar ascunde, ar rani sau ar cauza pagube, or ar distruge dovezi’. De asemenea, ca orice masura sau tratament, aceasta masura trebuie ‘sa atinga un nivel minim de severitate’ si sa nu se prelungeasca mai mult decat este strict necesar. Expunerea publica a persoanei incatusate poate fi, de asemenea, un factor important in definirea tratamentului ca fiind ‘degradant’.

Acelasi rationament a folosit Curtea si cu alte ocazii (a se vedea Petyo Petkov v. Bulgaria, Kummer v. the Czech Republic; Stoleriu v. Romania etc.).

In concluzie, se pare ca jurisprudenta Curtii ne indreptateste sa credem ca, in cazul in care autoritatile nu pot demonstra ca masura incatusarii este justificata de un posibil risc de evadare, sustragere, folosire a fortei sau tulburare semnificativa a audierii sau a procesului, aceasta masura este considerata ‘degradanta’. Expunerea persoanei incatusate in fata publicului sau a mass mediei agraveaza si mai mult caracterul degradant al masurii.

La cele de mai sus aratate, ar mai fi doua precizari importante de adus. In primul rand, Curtea nu se pronunta in abstract asupra unei norme, ci se apleaca asupra modului in care normele sunt aplicate in cazuri individuale. In al doilea rand, inainte de a se putea adresa la CEDO, persoana in cauza trebuie sa epuizeze caile interne/nationale de atac asupra aplicarii acestei masuri. Acesta este si motivul pentru care cererea Costiniu v. Romania in legatura cu folosirea catuselor a fost declarata de catre Curte ca fiind inadmisibila. Caile nationale de plangere sunt cele in baza Legii nr. 254/2013 sau plangerea penala pentru abuz in serviciu sau pentru supunerea la rele tratamente impotriva ofiterilor de politie. Cat de eficiente sunt aceste cai de atac ramane sa vedem. In orice caz, Romania mai este restanta fata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei cu reglementarea eficienta a remediilor preventive sau compensatorii ce deriva din cazul Iacov Stanciu v. Romania (2012). Dar despre asta intr-un alt articol.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro















VIDEO Descoperire socanta a politistilor de frontiera din Timis. Ce ascundea sub fusta o femeie care calatorea spre Italia

Descoperire socanta facuta de politistii de frontiera din Cenad, in judetul Timis. Agentii au observat o femeie care a incercat sa isi treaca fetita de 12 ani peste granita, ascunsa sub... fustele ei. La verificarea unui microbuz, vamesii au observat-o pe copila ghemuita pe podeaua vehiculului, sub hainele mamei.
1608 vizualizari

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri