Liberalii cer alegeri locale în două tururi de scrutin. O mișcare controversată a conducerii PNL care are potențialul de a arunca în aer planurile strategice făcute de partide și actorii politici până în acest moment.

Raluca BobocFoto: Arhiva personala

Întrebarea cea mai importantă care apare acum este ce va face premierul Dacian Cioloș. Și care sunt implicațiile pentru mandatul său de premier, dacă acesta dă curs solicitării liberalilor de a emite OUG pentru modificarea Legii electorale.

Ajuns să fie nominalizat pentru funcția de premier în urma protestelor de stradă generate de tragedia de la Colectiv, Dacian Cioloș își asumă ca programul pe baza căruia va guverna să fie unul care să răspundă noilor realități și ”să găsească soluții care să aibă efect atât în perioada limitată a mandatului primit, dar să și pună bazele unor dezvoltări de structură în viitor”.

Una din cerinţele importante formulate de reprezentanţi ai societăţii civile în timpul şi după amplele proteste anti-Sistem declanşate la sfârșitul lunii noiembrie, şi anume revenirea de urgenţă la alegeri locale în două tururi de scrutin, este inclusă de premierul Cioloș în programul pe care îl trimite Parlamentului. Astfel:

Capitolul III. Plan de Măsuri. 1.2. Democratie si reprezentativitate”Amendarea, de urgență, a legislației electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari si presedinti de consilii judetene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenți, posibilitatea asocierii unor independenți pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secții de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezență semnificativă a cetățenilor români, obiectivul fiind acela ca niciun proces electoral din Romania sa nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare”.

După numai o zi însă, în urma discuțiilor desfășurate cu partidele politice, premierul Cioloș retrimite în Parlament o variantă ”îmbunătățită” a programului de guvernare. Din noua variantă de “program” lipseşte promisiunea modificării legii electorale astfel încât alegerile pentru primari să se desfăşoare în două tururi, măsura fiind respinsă atât de PSD, cât și de PNL.

Legea alegerilor locale, care prevede alegerea primarilor într-un singur de tur de scrutin, a trecut de Camera Deputaților cu 278 voturi pentru, 22 împotrivă şi 14 abţineri, fiind promulgată imediat de președintele Klaus Iohannis.

Modificarea acum a legislației electorale, prin OUG, este cel puțin discutabilă din punct de vedere constituțional. În ianuarie 2012, CCR a anulat decizia Guvernului Boc de a comasa alegerile locale cu cele parlamentare, și a introdus ca principiu că nu se pot modifica legile electorale cu un an înainte de alegeri.

În condițiile în care guvernul Cioloș își asumă decizia de a emite OUG, PSD poate muta prin Avocatul Poporului, care poate ataca ordonanța la Curtea Constituțională. Jocul de imagine e însă unul extrem de important în contextul acestui an electoral. Formarea unei majorități parlamentare care să respingă OUG sau atacarea acesteia la CCR, cu ajutorul lui Victor Ciorbea, ar putea genera prejudicii de imagine pentru PSD, care își conturează imaginea unui partid ce se opune voinței poporului.

Presupunând, totuși, că alegerea primarilor se va face în două tururi de scrutin, efectele acestei decizii sunt greu de cuantificat. Asta deoarece foarte mulți perdanți vor putea să conteste rezultatul alegerilor invocând în instanță tocmai caracterul neconstituțional al ordonanței de urgență. Rezultatul va fi blocarea imediată a tuturor instanțelor cu cererile miilor de candidați care nu au reușit să acceadă în turul doi.

O măsură care necesită o analiză atentă și chibzuită asupra tuturor aspectelor de ordin politic și juridic, decizia unei singure instanțe putând să arunce în aer toată administrația locală românească sau chiar să conducă la anularea întregului proces electoral.

Dacian Cioloș a fost un promotor al alegerilor locale în două tururi de scrutin înainte de a fi validat ca premier. Dorința sa s-a lovit de refuzul PNL și PSD. Care sunt variantele de acțiune pe care le are acum la dispoziție și implicațiile asupra mandatului său de premier?

Varianata 1: Cioloș riscă prejudicii de imagine

Revenirea asupra deciziei de a modifica legea alegerilor locale prin OUG, după ce inițial propunerea premierului a fost respinsă de cele două mari partide, poate genera costuri de imagine pentru premier.

Cioloș va părea un lider slab care, deși avea în spate suportul și sprijinul străzii, nu a avut forța și voința de a se lupta cu partidele politice pentru a da curs cerinței de revenire la votul în două tururi de scrutin.

Deși avea legitimitatea să acționeze în forță, chiar dacă Parlamentul nu validase încă mandatul său de premier, Cioloș a preferat o temporizare a lucrurilor și negocieri cu partidele politice asupra programului de guvernare pe care urma să îl aplice.

Varianta 2: Cioloș solicită consens

Prevederea inițială din programul de guvernare, care stabilea ”amendarea, de urgență, a legislației electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari și președinți de consilii județene” a fost eliminată în noiembrie deoarece partidele politice nu au ajuns la un consens în privința acestei modificări.

Deși partidele mici ar fi îmbrățișat această propunere, liderii PNL și PSD s-au opus. În lipsa unui acord la nivelul tuturor forțelor politice, Cioloș a eliminat prevederea din programul de guvernare.

Cioloș poate face din nou apel la găsirea unui consens în jurul acestei măsuri. În felul acesta, premierul aruncă ”cartoful fierbinte” în brațele partidelor politice, acestea urmând să se lupte între ele pentru a câștiga cât mai mult capital de imagine în rândul electoratului.

Varianta 3: Cioloș acționează în forță

Prudentul Cioloș decide să acționeze în forță și își asumă toate riscurile politice (moțiunea de cenzură), dar și prejudiciile de imagine (declararea ordonanței neconstituțională) care ar decurge din această decizie și emite OUG pentru modificarea legii.

Cioloș face astfel primul pas asumat către proiectul liberal. După învestire, liderii PNL au încercat prin diverse artificii de imagine să se lipească de imaginea noului guvern pentru a putea beneficia de transferul de popularitate către partid.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro