Tertium non datur? Despre darea in plata

de Florian Libocor     economist sef BRD-GSG
Luni, 7 decembrie 2015, 8:58 Actualitate | Opinii

Florian Libocor, BRD-GSG
Foto: Agerpres
Civilizatiile antice au acordat o importanta deosebita studiului logicii. In trivium, Aristotel aseaza studierea logicii alaturi de gramatica si retorica. Altfel spus, folosirea ratiunii, regulile de folosire a limbii si folosirea vorbirii in  mod corect pentru a convinge. Platon a considerat ca filozofia este cea care stabileste cunoasterea, adevarul. A forma sau a modifica o opinie, considera Platon, este rostul retoricii iar opinia nu este cunoastere. Mai apoi, un proeminent om de stiinta al lumii islamice (Abu Nasr al-Farabi, care a decedat spre finalul primului mileniu) a aprofundat studiul logicii si a facut distinctie intre idee si dovada.

Au urmat si alti oameni de stiinta care studiaza logica profund pentru a cristaliza. Rezultatele sunt ample si au condus si la ceea ce se cunoaste ca fiind legile gandirii. Legea identitatii (orice exista, exista), legea noncontradictiei (nimic nu poate sa fie si sa nu fie in acelasi timp) si legea tertului exclus (orice trebuie ori sa fie ori sa nu fie). La acestea se mai adauga legea ratiunii suficiente (orice exista, are temei - dovada, argument, proba). Aristotel ne mai spune ca ambiguitatea poate aparea atunci cand utilizam nume ambigue insa nu poate exista in faptele in sine (Metafizica).

De ce aceasta scurta si, chiar si asa, probabil plictisitoare introducere?
Deoarece in dezbatere nu este neaparat incercarea de a gasi un adevar ci aceea de a formula cel putin o opinie. O opinie asupra unei bune intentii cu, as spune, discutabila buna credinta. Fie cu stiinta, fie cu nestiinta. Este vorba despre controversata lege a darii in plata (Lege privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite).  

In urma lecturarii expunerii de motive si a corpului legii reiese ca este o lege pentru cetateni cu caracter mixt de protectie sociala si a consumatorului. Nu am nicio indoiala si apreciez cu justa incredere intentia. Dar, ma intreb, pentru care cetateni/consumatori? Titlul legii imi spune ca pentru aceia dintre ei care au nevoie de suport "in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite". In expunerea de motive se invoca insa persoanele fizice care au nevoie de ajutor deoarece "nu dispun de mijloace necesare achitarii creditului"  ceea ce, pe cale de consecinta, poate genera situatia unei "crize a contractului".  

O prima concluzie: legea se adreseaza oricarei persoane fizice care a contractat un credit asa cum prevede art. 1, alin. (1) din lege, in baza unui contract  de credit garantat cu ipotecarea unui imobil sau a "doua sau mai multe bunuri". In corpul legii nu se face referire la situatia de "criza a contractului" invocata in expunerea de motive. In corpul legii nu se face referire la situatia in care beneficiarii legii "nu dispun de mijloacele necesare achitarii creditului" invocata in expunerea de motive.

Noul Cod civil, art. 1270, alin (1) prevede ca, valabil incheiat fiind, contractul are putere de lege intre partile contractante iar alin (2) prevede conditiile in care contractul se modifica sau inceteaza ca fiind "prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege". Legea privind darea in plata creaza si face trimitere la conditia a doua. Sintagma "conditiile prevazute de prezenta lege" apare in art. 1 alin. (2) si art. 3 ale acestei legi pentru a crea exceptia prin derogare de la prevederile Codului civil privind valabilitatea contractului. Articolul 11 din Lege are scopul unic de a incalca principiul neretroactivitatii legii civile. Conform acestui principiu legea civila se aplica exclusiv situatiilor ce apar in viitor, dupa intrarea ei in vigoare, nu si in situatii care au aparut in trecut, anterior intrarii ei in vigoare.

Este logic ca o lege civila nu poate impune ca un anumit fapt pe care il reglementeaza sa se fi desfasurat  conform dispozitiilor ei chiar si inainte ca aceasta sa fi intrat in vigoare. Inainte puteau sa existe alte prevederi sau nu. Vidul legislativ, daca a existat, poate face subiectul atentiei in sensul acoperirii lui in viitor si nu retroactiv. Principiul neretroactivitatii legii civile a fost consacrat de Codul civil din 1864 (art.1), a devenit principiu constitutional din 1991 (art.15, alin (2)) si a fost preluat in Codul civil din 2009 (art.6, alin (1) teza a doua).

O a doua concluzie: Legea privind darea in plata isi creaza temporar culoar de reglementare prin derogari periculoase, atat prin efectul de moment cat si prin efectul de precedent, de la prevederile a trei legi fundamentale: Constitutia, Codul civil si Contractul.

In expunerea de motive (numita mai uzual Nota de Fundamentare) se mentioneaza ca datio in solutum  salveaza atat pe debitor cat si cash-flow-ul creditorului. Aceste efecte, prezentate ca pozitive, sunt exemplificate: debitorul primeste sansa unui nou inceput iar creditorul nu va mai trebui sa constituie provizioane si sa suporte costuri legale.

Ma indoiesc in cea mai mare parte. Ma indoiesc ca o persoana fizica va mai imprumuta o alta persoana fizica atunci cand afla ca cel care ii cere un imprumut tocmai ce a rambursat prin datio in solutum, dupa 3 luni, unui alt vecin banii imprumutati de la acesta pe o perioada de un an, pentru achizitia unui frigider. Fie ca, pentru a rambursa imprumutul anterior, a cedat frigiderul fie ca a mai cedat inca un fier de calcat in plus, succesul acestui debitor atunci cand va incerca un nou inceput (un alt imprumut), cel mai probabil la un nou vecin, este discutabil ca sa nu spun greu de imaginat.

Am dat acest exemplu banal, care nici nu ar intra sub incidenta legii darii in plata, pentru a sublinia un lucru simplu: principiul, ca norma de conduita.

Cat priveste creditorul, acesta va trebui sa constituie provizioane dar, da, nu va suporta costuri legale deoarece legea darii in plata prevede ca acestea vor fi suportate de catre debitor (art.6, alin (5)) mai putin taxa de timbru de care legea il scuteste pe debitor (art. 8, alin (4)).    

Articolul 4 prevede trei conditii (alin. 1, lit. a, b, c) care trebuie indeplinite in mod cumulativ pentru stingerea creantei. Niciuna din cele trei conditii nu face referire sau identifica, direct sau indirect, situatia in care sau cauza din care persoana fizica (debitorul) nu dispune de mijloacele necesare achitarii creditului si este, prin urmare, in imposibilitate de plata. Cele trei conditii mentionate sunt generale, deplin acoperitoare pentru orice persoana care are un contract de credit si pe deplin respectate de catre toti debitorii indiferent cate imobile au achizitionat, ce nivel de venit/bunastare au sau ce cheltuieli (lunare sau anuale) trebuie sa sustina. Astfel, ramane la latitudinea debitorului daca mai vrea sau nu sa plateasca, indiferent de orice altceva.  

O a treia concluzie: Daca partea care sustine aceasta lege poate invoca latura de protectie sociala si caracterul popular (pentru cetateni), partea care se opune, fara a nega aceste necesitati, poate invoca caracterul ambiguu, inconsecvent in argumentare si conflictual cu reglementari fundamentale in vigoare, al prevederilor acestei legi.      

Sa incercam un exercitiu de imaginatie imperfect dar nu imposibil. Relatia dintre un angajat si un angajator se desfasoara in baza unui contract prin care angajatorul isi asuma si respecta obligatia de a plati o suma de bani (salariu, prime etc) iar angajatul isi asuma si respecta obligatia de a transfera angajatorului o parte din capitalul sau (de timp, cunostinte tehnice etc). La un moment dat angajatorul decide sa nu mai plateasca angajatului suma de bani si sa ii dea acestuia lunar bunuri pe care le produce, echivalente ca valoare in bani cu salariul din contract. Ce optiuni are angajatul? Poate sa refuze? Nu, deoarece tocmai ce a intrat in vigoare legea "A" privind darea in plata a timpului si cunostintelor tehnice a angajatilor in vederea stingerii obligatiilor asumate prin contractul de munca.

Epilog: Realizam cu totii ca perfectiunea pietelor in mediul real este un deziderat. Intelegem cu totii existenta nemultumirilor si avem credinta ca lucrurile pot fi facute mai bine si mai rational de catre toti cei implicati. Sunt, cel putin eu, convins ca o problema are nu doar ci cel putin doua solutii. Pe de alta parte, o reglementare care urmareste ajutorarea sau protectia unei anumite categorii sociale, nu trebuie sa includa efecte punitive asupra altor participanti la viata socio-economica fie acestia indivizi sau institutii. O abordare de genul "vom arata noi bancilor" (sau altor institutii) nu este in spiritul impartialitatii si echitatii legii si arata ca deasupra mesei sunt dezbateri "in personam" iar sub masa pumnii sunt stransi "in rem". Ori, "cu pumnul strans nu poti da mana cu cineva" dupa cum bine spunea Indira Gandhi.

Un demers in sensul celui facut printr-o lege de protectie sociala (asa cum aceasta lege este fundamentata) sau de protectie a consumatorului (asa cum initiatorul o redacteaza si pretinde ca este de fapt) nu poate fi combatut si nici nu doresc acest lucru. Poate fi necesar dar trebuie definit, justificat si argumentat. Caracterul general pretins a-l avea de catre actiuni/reglementari cu intentia de a avea un grad majoritar de acoperire, produce efecte de care beneficiaza in general o minoritate. Majoritatea, datorita unor alte cauze reale, va alege sa ignore facilitatea considerand-o putin utila. Chiar daca este logic sa vedem o majoritate care si-a acoperit o necesitate (achizitia a unei case, care poate deveni mai greu de sustinut) apeland la facilitatea oferita prin aceasta lege, este mai probabil sa vedem o minoritate care si-a acoperit o preferinta (a doua sau a treia casa, de ce nu, de vacanta), facand uz de aceasta facilitate. Astfel, cred ca o lege care vizeaza protectia sociala sau a consumatorului, trebuie: i) - sa defineasca clar, scurt si cuprinzator cui se adreseaza si in ce scop, ii) - sa faca distinctie in mod specific, dupa caz, intre necesitate si preferinta, iii) - sa fie insotita de norme de aplicare si iv) - sa nu necesite derogari de la legi fundamentale.

Si am sa inchei cu o intrebare: daca se va constata ca rezultatele acestui demers de reglementare sunt mult sub asteptari, ca beneficiarii nu vor fi nici cei vizati de intentia buna a legii si nici atatia pe cat, pentru a justifica demersul, se pretinde ca ar exista, ce concluzie sa se traga ?     

N.red: Florian Libocor este licentiat in economie. E membru fondator al Asociatiei Analistilor Financiar Bancari din Romania, fiind din 2002 economistul sef al BRD-GSG.


Citeste mai multe despre   









6666 vizualizari
  • +3 (7 voturi)    
    asa ar fi, daca nu ar fi altfel.... (Luni, 7 decembrie 2015, 9:33)

    Aristotel Bunghescu [anonim]

    "Sa incercam un exercitiu de imaginatie imperfect dar nu imposibil. Relatia dintre un angajat si un angajator se desfasoara in baza unui contract prin care angajatorul isi asuma si respecta obligatia de a plati o suma de bani (salariu, prime etc) iar angajatul isi asuma si respecta obligatia de a transfera angajatorului o parte din capitalul sau (de timp, cunostinte tehnice etc). La un moment dat angajatorul decide sa nu mai plateasca angajatului suma de bani si sa ii dea acestuia lunar bunuri pe care le produce, echivalente ca valoare in bani cu salariul din contract. Ce optiuni are angajatul? Poate sa refuze? Nu, deoarece tocmai ce a intrat in vigoare legea "A" privind darea in plata a timpului si cunostintelor tehnice a angajatilor in vederea stingerii obligatiilor asumate prin contractul de munca. "
    In incercarea de modelare, este o fractura logica! Darea in plata nu se face cu "parti" ale garantiei, ci cu intreaga garantie!
    Asadar, daca in locul sumei de bani corespunzand salariului, acesta primeste "garantia", povestea se schimba!!! Cu alte cuvinte, daca a existat o conventie prin care plata lunara a salariului a fost garantata cu un obiect/depozit bancar/ imobil etc. substituirea salariului prin garantie nu este o problema, iar aparotia legii "A" este nenecesara....
    Devine interesanta situatia in care angajatorul cedeaza garantia si salariatul pretinde si salariul, urmand ca angajatorul sa fie urmarit "pe veci"...!
    • 0 (2 voturi)    
      fractura logica (Luni, 7 decembrie 2015, 12:40)

      Nila Zambila [anonim] i-a raspuns lui Aristotel Bunghescu

      Salut, fractura logica din pacate iti apartine. Te rog sa nu te enervezi, nu incerc sa te atac. Ai facut afirmatia: "darea in plata nu se face cu parti ale garantiei, ci cu intreaga garantie". Fals!

      Garantia este imobilul, ipoteca pe contul curent, pe veniturile viitoare, samd.
    • -1 (3 voturi)    
      daca ar fi asa, ce rost mai avea legea??.. (Luni, 7 decembrie 2015, 15:28)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui Aristotel Bunghescu

      Este trist sa vezi cat de multi saluta aceasta lege fara sa o inteleaga. Tu spui ca debitorul a garantat prin contract doar cu imobilul. Asta ar inseamna ca il pierde si gata.. a scapat de datorii.. nu mai era nevoie de nici o "dare in plata".
      Realitatea insa te contrazice - debitorii s-au angajat prin contract sa stinga orice diferenta intre valoarea garantiei mobiliare si a creditului. Legea vine si anuleaza acest angajament. Corect?.. Nu, dar traim in Romania...
  • +12 (14 voturi)    
    No kidding ... (Luni, 7 decembrie 2015, 9:34)

    EugenEugen1 [anonim]

    A patra concluzie: habar nu ai despre ce vorbesti. Banca a acceptat respectivul imobil ca GAJ, acoperindu-si riscul de a nu primi banii oferiti celui creditat cu ipoteca asupra imobilului. In absenta legii de dare in plata, banca nu isi asuma absolut niciun risc, in ciuda faptului ca avem dobanzile cele mai mari din UE, si comisioane garla. In fine, "exercitiul de imaginatie" e inept, angajatul n-a stabilit, contractual, cu angajatorul o modalitate alternativa de plata.
  • +5 (11 voturi)    
    art. 1 (Luni, 7 decembrie 2015, 9:35)

    banca are dreptate [anonim]

    Pe scurt, fara atata poveste :
    art.1 - banca are dreptate
    art.2 - banca are intotdeauna dreptate
    art.3 - daca banca nu are dreptate,
    se aplica art.1 si art. 2
    Asa TREBUIE sa fie , nu-i asa ?
    • -1 (3 voturi)    
      contractul primeaza, nu banca... (Luni, 7 decembrie 2015, 15:31)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui banca are dreptate

      Pe scurt, ce facem cu contractul? Este valid sau il putem modifica dupa ce am luat banii imprumut, chiar daca a fost intocmit conform legilor in vigoare la momentul respectiv?
      • +1 (3 voturi)    
        clauze abuzive (Luni, 7 decembrie 2015, 19:38)

        Parker [anonim] i-a raspuns lui pehash

        Chiar a fost întocmit conform legilor în vigoare? Clauze abuzive nu îți zice nimic? Dacă debitorul nu are cunoștințe financiare și oricum nu își poate negocia contractul real vorbind asta înseamnă ca trebuie sa ia de bun tot ce scrie acolo? Hai sa nu mai facem articole și postari la comanda ( aka contra cost)..
        • +1 (1 vot)    
          clauzele abuzive nu fac obiectul prezentei legi (Luni, 7 decembrie 2015, 19:56)

          pehash [utilizator] i-a raspuns lui Parker

          acestea au fost deja reglementate inainte de semnarea contractului (legea 193/2000 republicata de nspe ori) si ulterior, prin OUG 50/2010. mai mult de atat, legea 193/2000 a fost actualizata in 2013 cu o prevedere care spune ca atunci cand o clauza contractuala este identificata ca fiind "abuziva" de instanta, operatorul economic este obligat sa actualizeze toate contractele in care acea clauza exista.

          recuperarea integrala a imprumutului nu este clauza abuziva.
          garantarea imprumutului cu veniturile viitoare nu este clauza abuziva.
          • 0 (2 voturi)    
            Povesti (Marţi, 8 decembrie 2015, 11:30)

            parker [anonim] i-a raspuns lui pehash

            Care OUG 50/2010? ala care a fost vehement contestat de banci ca ar produce risc sistemic si faliment (exact cum e contestata si legea darii in plata)? Sa fim seriosi pehash..nu ne-am nascut ieri. Legat de recuperarea integrala a imprumutului cum se face ca atunci cand vine vorba de depozite (acele depozite si deponenti care ii "apara" acum bancherii) cum se face ca atunci cand vine vorba de faliment bancar sunt confiscate conturile peste 100k euro? pai nu era vorba ca ii aparam pe deponenti? sau ii aparam cand ne convine. Ar fi multe de adaugat dar nu isi are rostul discutia aici si acum (unii mai si muncesc) dar fii sigur ca se va iesi in strada daca legea nu trece.
            • +1 (1 vot)    
              tare asta cu iesitul in strada (Miercuri, 9 decembrie 2015, 14:14)

              pehash [utilizator] i-a raspuns lui parker

              si ungurii au iesit in strada sa protesteze pentru Beke.. asta nu inseamna ca au dreptate. crezi ca o sa-i vezi pe aia 30.000 de tineri din Bucuresti ca ies in strada sa ceara o lege proasta care le taie total accesul pe viitor la credite ipotecare?.. nu suntem toti chiar atat de prosti.
              • 0 (0 voturi)    
                raspunde la intrebare... (Joi, 10 decembrie 2015, 17:16)

                Parker [anonim] i-a raspuns lui pehash

                Stimate Pehash, inca nu ai raspuns la intrebarea de ce deponentii sunt aparati cand convine si atacati cand nu mai convine, nu mai schimba subiectul. Am mai citit articole pe aici si pe alte site-uri despre legea darii in plata. Am observat ca esti foarte activ la commenturi in special cele care combat legea asta. Sunt multe, multe commenturi scrise de tine. Inteleg ca ori esti ferm convins ca nu e buna legea asta (in calitate de consumator de servicii bancare, cu toate ca e contrar oricarei logici) ori esti platit pt asta... Eu am scris fix 2 commenturi (toate aici) pe site-ul asta si cu acest ultim post imi inchei prezenta aici. Tu cu cat esti platit sa postezi? aia cu "nu suntem toti chiar atat de prosti" ar trebui sa ti-o spun eu tie (din seria hotu striga hotu e asta) si celor ca tine care scriu platiti pe internet.
  • +6 (10 voturi)    
    Tertuim non datur? (Luni, 7 decembrie 2015, 9:52)

    Mihalcea Florin [anonim]

    Philosophum non facit barba !
    Faptul ca distinsul domn Florian Libocor ne face o scurta introducere in clasici (Platon, Ariostotel) nu poate decat sa ne bucure. Pentru acest demers ii multumim.
    Dar...restul materialului pacatuieste tocmai prin lipsa de logica ! Recunosc ca nu am citit cu atentie proiectul legii ! Din cate am inteles se refera la relatia care exista intre o parte a contractului cu foarte mare putere de DICTAT si cealalalta parte care a semnat contractul cu spatele la zid, de cele mai multe ori nebeneficiind de suportul educatiei financiare necesare.Ori discutia nu este ca Banca vrea sa rezilieze contractul , precum in exemplul dintre Angajator si Angajat, sau exemplul si mai fortat dintre vecini ! ! ! ! NU ! Acest proiect de lege vine sa echilibreze putin cele doua parti ale contractului, ce pana in prezent erau intr-un stadiu de total dezechilibru !
    In ceea ce priveste rolul si functia bancilor in economie, ma indoiesc serios ca in Romania bancile si-au exercitat vreodata functia lor de sustinere a economiei si a clasei de mijloc ! Tot ce au facut bancile a fost sa crediteze STATUL ( din car au obtinut un profit urias !) si sa transforme o parte a societatii romanesti intr-o forma feudala de aservire si obedienta sau mai direct scris SCLAVI ai lumii moderne ! Mai mult decat atat, bancile au creditat tot felul de speculatori imobiliari in speranta ca acestia ( de multe ori adevarati banditi din avutia nationala ! ) in momentul in care nu vor mai putea achita sumele exorbitante cu care au fost creditati, multe dintre activele dobandite in foarte multe cazuri oneros din averea publica sa fie transferate bancilor ! Adica nici usturoi nu au mancat nici gura nu le miroase ! Asa au facut bancile in ultimele 300 de ani active in majoritatea tarilor in care au functionat !
    • +3 (7 voturi)    
      Si totusi... (Luni, 7 decembrie 2015, 10:28)

      MVM [utilizator] i-a raspuns lui Mihalcea Florin

      Si totusi, ce vom face si cine va plati oalele sparte daca beneficiarii legii vor fi baietii destepti din imobiliare? Ma indoiesc ca mai mult de 5% din oamenii simpli isi vor abandona casele achizitionate prin credit ipotecar, in conditiile in care chiriile pentru apartamentele mici si garsoniere sunt foarte mari iar un alt credit nu vor mai lua.
      Oricat de mult s-ar bucura unii ca ”ce bine le face bancilor”, nu uitati ca parlamentarilor nu a inceput, brusc, sa le pese de oameni si sa faca legi pentru ei.
      Adica, puteti sa va bucurati dar nu fiti naivi!
      • 0 (2 voturi)    
        Nu sunt cred (Luni, 7 decembrie 2015, 11:25)

        dan03 [anonim] i-a raspuns lui MVM

        ca e adevarat cu ceea ce spuneti. Cu aceasta lege, cei vizati, au doua optiuni:
        1) renunta la actuala locuinta si se muta in chirie intr-o locuinta a carei chirie e pe masura posibilitatilor lor
        sau
        2) renegociaza contractul cu banca.

        Atat in varianta 1) cat si 2) beneficiarii legii accepta niste pierderi dar le micsoreaza pe cele din viitor. Cred eu ca bancile trebuie sa isi accepta partea de vina in aceasta situatie, ele fiind cele care au acceptat evaluarari abracadabrante ale apartamentelor. La o adica, li se va da un bun pe care l-au acceptat ca gaj si care conform evaluatorilor acreditati de ei se presupune ca are o anumita valoare. Sau le vina greu sa admita ca au mintit pentru a da credite mai mari si incasa comisioane pe masura? Sa plateasca oalele sparte! Vina e a lor si a celor de la BNR care au girat o astfel de abordare.

        Iar pe viitor sa evalueze respectivele apartamente la o valoare realista.
      • +4 (4 voturi)    
        Si totusi ... (Luni, 7 decembrie 2015, 14:43)

        Mihalcea Florin [anonim] i-a raspuns lui MVM

        Stimate domnule MVM
        In urma cu cateva zile am vizionat pe un post TV o dezbatere la care a participat si dl. Adrian Vasilescu. Il respect nespus pe acest domn, mai ales ca in ciuda pozitiei oficiale a dumnealui, reuseste de fiecare data sa serveasca interesele partii adverse. In cazul de fata creditorii. Bref ! Referitor la problema baietilor destepti din imobiliare, ponderea statistica din numarul total de credite imobiliare din Romania(487 000) pe care o au cei la care faceti referire, este de 1(unu) % din toate aceste credite ! Totalitatea sumelor acordate prin aceste 487 000 de credite este de 16 miliarde de euro! Un participant la dezbatere sublinia ca acesti 1% reprezinta totusi aproximativ 10% din valoarea tuturor creditelor. ATENTIE ! In luna octombrie in bancile din Romania erau depozite la termen, ale populatiei(97,7% persoane fizice) in valoare de 170 de miliarde lei, adica aproximativ 38 miliarde EURO -sursa site BNR (statistica,seturi de date,statistica monetara si financiara,depozitele gospodariilor populatiei) La aceste sume se adauga cei 32 miliarde euro rezerva BNR. si rezervele minim obligatorii RMO de 15% ale bancilor adica alte 6 miliarde euro.Deci ...CADE DROPUL DE SARE IN CAPUL COPILULUI !? Toata aceasta dezbatere pentru 1,66 miliarde euro cand capitalizarea intregului sistem bancar romanesc depaseste 100 de miliarde euro, incluzand si capitalul social al bancilor !??? Adica in termeni reali creditele date baietilor destepti reprezinta doar 2% din banii existenti in banci ! Asta fara sa luam in considerare faptul ca valoarea chiar scazuta, a garantiilor diminuaza mult acest procent . Singura explicatie plauzibila este teama bancilor de-a renunta la statutul de argati pe mosia noastra ! Bancile nu accepta ca ne-am trezit si noi la realitate ! Ne vor prosti in continuare!
    • 0 (0 voturi)    
      Legile clasicilor sunt depășite (Luni, 7 decembrie 2015, 20:19)

      Con_stan_tin [utilizator] i-a raspuns lui Mihalcea Florin

      de descoperirile din fizică. De exemplu un procesor cuantic funcționează tocmai pe baza încălcării legii noncontradicției. Așa că cei ce lucrează cu banii mai au de săpat până să-și dea seama că dacă aceiași monedă este simultan în mai multe buzunare nu-i o contradicție, ci o realitate.
  • +7 (9 voturi)    
    BRD, legea si logica Dlui Libocor (Luni, 7 decembrie 2015, 9:52)

    Al de sus [anonim]

    Cu o superioritate specifica mediului elitist bancar, Dl Libocor ameninta orice potentiali viitori beneficiari ai aceste legi cu stigmatizarea: "Ma indoiesc ca o persoana fizica va mai imprumuta o alta persoana fizica atunci cand afla ca cel care ii cere un imprumut tocmai ce a rambursat prin datio in solutum, dupa 3 luni,...."
    Domnule Libocor, atata timp cat managementul de varf al bancii unde lucrati a dat credite frauduloase de zeci de milioane de euro, o ancheta DNA fiind in desfasurare, va rog frumos sa va abtineti in a da lectii de moralitate si logica. Va rog respectuos sa va retrageti in turnul de fildes din piata Victoriei si sa nu mai iesiti cu tupeu sa va expuneti o opinie ( nu adevarul). Hotii nu au ce cauta intr-o societate sanatoasa.
    • -1 (1 vot)    
      Prostii (Luni, 7 decembrie 2015, 18:20)

      Cristi [anonim] i-a raspuns lui Al de sus

      Faptul ca un anume Sorin Popa a dat credite pe care nu trebuia sa le dea unora ca Elena Udrea si Truica nu il face nici pe Libocor, nici pe alte mii de angajati ai BRD hoti. Apropo de hotie, hoti mai mari decat membrii parlamentului nu exista in aceasta tara. Iar angajatii din sistemul bancar care sunt actualmente in ancheta DNA pot fi caracterizati cel mult drept complici la furtul parlamentarilor. Asa ca, stimabile, daca vreti sa vindecati societatea, incepeti de la membrii parlamentului.
      • +1 (1 vot)    
        Oare sunt prostii? (Marţi, 8 decembrie 2015, 9:15)

        Al de sus [anonim] i-a raspuns lui Cristi

        La fel cum dumneavoastra spuneti ca TOTI parlamentarii sunt hoti, pe acelasi rationament putem spune ca toti angajatii BRD sunt hoti. E exagerat, nu credeti?
        Iar Sorin Popa, nu este un anume din BRD, un casier dintr-o agentie din Rahova. Este fost vice-presedinte. Da, probabil ca dl Libocor nu a incalcat legea, dar faptul ca varful unei companii este corupt, spune multe. Pestele de la cap se-mpute. Hotii din parlament sunt o alta discutie, acest articol nu face un top al celor mai mari tunuri.
        Vreau in incheiere sa intelegeti ca nu am nimic cu BRD, dar ma deranjeaza faptul cand cineva dintr-un mediu corupt dar cu aere de fecioara neprihanita, vine si tine lectii de moralitate.
        (chiar un reprezentant al BNR a spus ca acel comision de interogare sold este immoral. Credeti ca e singurul?)
  • +12 (14 voturi)    
    Toti ocolesc esentialul. De ce? (Luni, 7 decembrie 2015, 9:53)

    neagoe [utilizator]

    1. Orice contract trebuie sa fie o afacere. Daca in baza unui contract ambii castiga, aceea este o afacere. Daca ambii pierd, tot afacere este (chiar daca este una proasta). Insa daca unul pierde si unul castiga, atunci contractul este o excrocherie.

    Cand a acordat creditul BANCA a evaluat imobilul. Riscul de devalorizare a fost acoperit de banca printr-o formula interna (valoarea imobilului sa fie mai mare cu x% decat valoarea creditului; de obicei 10-30%) plus prin aportul solicitat debitorului sub forma de avans (10-20% din valoarea imobilului). De subliniat, BANCA a facut aceste evaluari si calcule, nu clientul.

    Astfel, banca cand a acceptat ca GARANTIE imobilul inseamna ca l-a considerat acoperitor si a acordat creditul plecand de la ideea ca face o afacere. Daca afacerea s-a dovedit ca este proasta, nu poate pretinde ca pierderea sa fie numai a debitorului. Deci nu numai ca nu este moral sa sa mai solicite altceva, dar orice alta pretentie a bancii intra in sfera excrocheriilor.

    Despre Raspundere?

    Angajatii bancii sunt cei care nu au apreciat bine afacerea, deci ei sunt cei care trebuie sa RASPUNDA in fata actionarilor pentru pierderile in urma afacerilor proaste. In acelasi timp, debitorii sunt raspunzatori pentru propriile decizii si platesc cu avansul si toti banii platiti pana la darea garantiei in plata. Asa este nu numai MORAL, dar este si in SPIRITUL legilor si a CONSTITUTIEI.

    2. Dobanda. Riscul deprecierii valutare a fost acoperit de banci prin raportarea la EURIBOR, ROBOR etc. S-a ajuns uneori la dobanzi in Euro sau franci cu 2 cifre (10-12% !!!). Daca clientul a acceptat propunerea bancii, atunci atat trebuie sa plateasca! Orice interventie legala asupra acestor clauze nu este morala.

    Imoral este insa si faptul ca TOATE bancile din Romania au practicat si inca practica dobanzi la creditele in Euro la valori de 4-5 ori mai mari decat in restul tarilor UE. Iar asta este o problema de Consiliul Concurentei.
    • 0 (10 voturi)    
      O precizare (Luni, 7 decembrie 2015, 10:32)

      MVM [utilizator] i-a raspuns lui neagoe

      Sa intelegem bine: intr-un contract orice se poate, inclusiv ca o parte sa fie in avantaj si alta in dezavantaj . In cazul acesta concret, al darii in plata, se gandeste cineva si la deponentii la banci (banii imprumutati nu erau ai bancii, erau ai mei si ai altor deponenti)? Asa ca niste granguri din imobiliare vor scapa de obigatii, pe seama mea, mic deponent. Este drept?
      • +2 (4 voturi)    
        decat sa fure bancile (Luni, 7 decembrie 2015, 10:52)

        jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui MVM

        ca sa nu tremure deponentii. prefer resetarea: murim toti, dar reinviem cu o structura si functionalitate corecta.
      • +4 (8 voturi)    
        Actionarii bancilor sunt raspunzatori pt depozite (Luni, 7 decembrie 2015, 12:20)

        neagoe [utilizator] i-a raspuns lui MVM

        Actionarii bancilor sunt cei care au numit presedintii, directorii din banci. Managementul PROST si LACOMIA actionarilor au dus la starea actuala. Ei trebuie sa raspunda fata de clientii cu depozite.

        Un contract in care un semnatar (banca) a momit clientii cu reclame si promisiuni (v. anii 2006-2008) gresit evaluate IMPUNE raspunderea bancilor. Nu poate nimeni sa nege ca asa au stat lucrurile pentru ca BNR a avertizat inca de atunci ca ce se intampla nu e in regula. Bancile insa au continuat sa momeasca clientii. La comanda ACTIONARILOR.
        • +1 (5 voturi)    
          BNR a incurajat bancile sa faca ce au facut (Luni, 7 decembrie 2015, 13:42)

          jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui neagoe

          pentru asta ti-am dat minus. Jumatatea de adevar din prima parte nu acopera minciuna din a doua.
    • 0 (4 voturi)    
      foarte bine punctat d-le neagoe (Luni, 7 decembrie 2015, 10:50)

      Codede [anonim] i-a raspuns lui neagoe

      este timpul ca bancile sa plateasca pentru criza provocata! pentru marea escrocherie de dinainte si dupa criza!
      cine a facut posibil ca apartamente de 10-15k usd sa ajunga la 100-150k euro? numai pulimea? bancile nu? evaluatorii de cine sunt angajati?
      Pana cand protejam bancile in detrimentul clientilor?
      Acest 'protectorat' al bancilor a lasat loc abuzurilor! vezi aici cum recupereaza/valorifica apartamentele celor care nu-si mai pot achita creditele. nimic transparent, totul pe sest si asa se ajunge sa se dea la jumatate din pretul real ... pai si ce? las' ca plateste prostul diferenta ...
      • 0 (0 voturi)    
        intradevar, revanzarea imobilelor (Luni, 7 decembrie 2015, 19:26)

        kkciosuldelahamangia [utilizator] i-a raspuns lui Codede

        este o adevarata piata neagra.
    • 0 (6 voturi)    
      100% corect! (Luni, 7 decembrie 2015, 11:37)

      Cristioan [utilizator] i-a raspuns lui neagoe

      In mod eevident, spargerea bulei imobiliare nu este nici vina bancilor, nici a clientilor.
      Insa da, atunci cand a acceptat apartamentul drept garantie, afacut o EVALUARE, ce trebuia sa fie acoperitoare. Este vina celui ce a luat imprumutul ca s-a prabusit piata imobiliara?!
    • 0 (4 voturi)    
      pervertim adevarul.. (Luni, 7 decembrie 2015, 15:42)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui neagoe

      Scoti contractul si citesti - era imobilul singura garantie acceptata cand s-a luat creditul? Daca e adevarat, se aplica punctul tau 1. Dar daca in contractul (semnat de ambele parti) scrie negru pe alb ca debitorul se angajeaza sa acopere si diferenta!?

      Ca sa intelegem ipocrizia situatiei hai sa ne gandim ce s-ar fi intamplat daca aceasta criza financiara nu s-ar fi intamplat si preturile ar fi crescut in continuare.. garantia depasind substantial valoarea imprumtului. S-ar fi dus debitorul la banca sa plateasca o rata mai mare? Nu. Deci nu e win-win, asa cum pretindeti.

      Dobanda - Euribor + x% intotdeauna a fost si inca este negociabila. Daca ma intrebati pe mine, ar trebui sa se dea o lege prin care cei care au acceptat dobanzi mult peste cele din UE sa umple un zid al rusinii cu pozele lor - 'prostia omeneasca' sa fie titlul. Langa ele sa fie si pozele celor care nu inteleg ce este 'riscul de tara' si pretind ca o banca din Romania sa aiba aceleasi dobanzi cu aia din Suedia. Iata ca se manifesta riscul de tara - lege retroactiva care schimba contracte existente. Stie cineva alta tara UE in care se intampla asa ceva?..
  • +6 (8 voturi)    
    Domnu' Libocor, se poate (Luni, 7 decembrie 2015, 10:07)

    VaxXXL [anonim]

    sa ne faceti ai, in continuarea articolului, o analiza la fel de partinitoare a "marilor" riscuri pe care si le asuma vreo banca din Romania?
    Poate ne lamuriti cu ocazia asta daca banca este sau nu este si ea o societate comerciala? Ca noi, astilaltii, cu buticele, avem riscuri cu clientii si cu furnizorii pe care ni le asumam toti ca sa facem profit sau pierdere.
  • +5 (7 voturi)    
    Cultura și bancherii (Luni, 7 decembrie 2015, 10:11)

    wkoan [anonim]

    Pe voi. funcționarii bancari, nu vă angajează decît dacă
    citiți lucrările lui Platon și Aristotel?
    Cît despre teoria logicii, în locul vostru aș tace.
  • -1 (7 voturi)    
    Legea ajustarii datoriei (Luni, 7 decembrie 2015, 10:14)

    Cornel [anonim]

    Foarte bune observatiile autorului. Asa ar trebui sa se cheme legea: Legea ajustarii datoriei. Cautati pe net sa vedeti despre ce este vorba "Debt adjustment".

    In aceasta lege trebuia specificat clar ca se aplica doar personelor care sunt in incapapcitate. Persoanele ar trebui initial sa primeasca ajutorul unui consiler economic care sa le ajute la re-structurarea platii creditului, etc. Si numai dupa ce este evident ca debitorul nu poate plati creditul, si ca este de buna credinta si a incercat sa-si plateasca creditul, atunci un judecator va decide "darea in plata".

    Niste oameni inteligenti nu ar aproba lege in forma convenita de "desteptii" nostri parlamentari.
    • 0 (2 voturi)    
      foarte buna propunerea (Luni, 7 decembrie 2015, 14:15)

      opinius [utilizator] i-a raspuns lui Cornel

      Numai un judecator ar trebuie sa cenzureze limitele modificarii unui contract. Pe langa toate celelalte conditii care ar trebui preluate din legislatii straine (a se vedea legea spaniola), unplus de echilibru ar putea fi dat de decizia unui judecator.
  • -3 (7 voturi)    
    invazia imbecililor (Luni, 7 decembrie 2015, 10:47)

    MNM [anonim]

    Umberto Eco : „E invazia imbecililor. Televiziunea a promovat idiotul satului faţă de care spectatorul se simţea superior. Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr”
    In alta ordine de idei, e plin netul de 'specialisti' in sistemul bancar, care simt nevoia sa-si exteriorizeze ura fata de banci prin tot felul de opinii care nu au legatura nici cu logica nici cu realitatea.
    E clar ca in Romania bancile au abuzat de lipsa de reactie a consiliului concurentiei si de reglementarea relativ laxa a BNR.
    De aici pana a le considera raul absolut, este totusi o cale destul de lunga.
    Despre imprumutati, numai de bine... Ei au fost obligati sa ia credite in orice conditii, sa cumpere proprietati supraevaluate, sa fie la fel de lacomi ca si partenerii lor bancile, nu-i asa? Doar avem in codul genetic dorinta de a fi proprietari in orice conditii.
    Legat de teoria cu impartirea riscurilor, o tampenie mai mare nu am auzit. Riscurile contractului de credit era oricum impartit, debitorul putea sa piarda avansul si ce mai platise, banca risca sa nu-si recupereze creditul. Acum se pune in discutie transferul riscului caderii pietei imobiliare exclusiv la banca. Atunci de ce sa nu aiba dreptul si banca sa ia in plata imobilul daca debitorul intra in dificultati? Sau in perioada de boom imobiliar, sa aiba dreptul si la o partedin cresterea de valoare, daca la caderea pieteti suporta pierderea? Daca tot vorbim de impartit riscuri..
    Cei care vorbesc de dobanzile mari din Romania fata de restul lumii "civilizate", sunt pur si simplu ignoranti. Ei uita de dobanzile mari oferite la depozite. Problema e simpla: ai inflatie mare, ai dobanzi mari de refinantare de la BNR, ai dobanzi mari la depozite, ai dobanzi mari si la credite. Plus riscul de tara, care dupa cum s-a vazut a fost justificat din plin. Asta e piata.
    • +3 (3 voturi)    
      Nu e chiar asa cum spuneti (Luni, 7 decembrie 2015, 13:36)

      Al de sus [anonim] i-a raspuns lui MNM

      Am 10 ani de munca in sistemul bancar (de la casier la mid-management).
      In mare parte sunt de acord cu ceea ce spuneti, dar nu inteleg un lucru: de ce legati totul de criza imobiliara, de scaderea preturilor la imobile? Eu suspectez aceasta idee ca fiind manipulatoare, si va spun de ce. Da, exista persoane fizice care au intrat in hora nebuneasca a comertului cu imobiliare si s-au ars. Dar sunt si persoane care au cumparat cu buna credinta, o locuinta. Si pentru care mai important este ca nu pot sa plateasca, decat faptul ca platesc ceva ce nu mai valoreaza cat era initial. Vorbim de credite ce au fost platite timp de 7-8 ani.
      Si inca ceva: nu puteti acuza pe cineva de lacomie in situatia data; BNR are si avea un rol clar in acest domeniu: de a proteja piata romaneasca. Si ce a facut? A lasat credite cu buletinul, grad de indatorare de 70% la credite in valuta, 15 salarii overdraft, etc.
      Lacomia, in primul rand vine din partea producatorilor (vezi cazul VW cu poluarea)/ comerciantilor, care profita de pe urma unor mase slab educate si usor de manipulat.
      • 0 (4 voturi)    
        nu e chiar asa? (Luni, 7 decembrie 2015, 15:54)

        pehash [utilizator] i-a raspuns lui Al de sus

        pai hai sa vedem daca e asa cum spui tu...

        1. de ce legam totul de scaderea pretului imobilelor. pai daca nu ar fi fost criza si ar fi crescut pretul imobilelor? ar fi fost cineva care sa ceara sa plateasca rate mai mari la banca pentru ca face profit pe imprumutul ala?

        2. cei care "platesc ceva ce nu mai valoreaza cat era initial". fals platesc un imprumut. valoreaza fix atat cat valora initial. locuintei i-a scazut valoarea. imprumutului nu. de ce nu cere nimeni banii inapoi de la fostul proprietar?...

        3. grad de indatorare 70%. OUG 50/2010 a oferit BNR cadrul legal ca sa impuna un grad maxim de indatorare. dam vina exclusiv pe BNR, dar legile tarii cine le scrie?

        4. lacomia? da, lacomia. lacomia de a lua un credit cat mai mare. lacomia de a cumpara o locuinta pe care nu ti-o permiti decat cu credit. daca nu era lacomia asta, oamenii ar fi strans cureaua, ar fi pus bani de-o parte si si-ar fi cumparat casele cu avans 50%, nu 5%...
        • +1 (1 vot)    
          raspuns (Marţi, 8 decembrie 2015, 9:51)

          Al de sus [anonim] i-a raspuns lui pehash

          1. acest rationament se aplica intermediarilor in domeniul imobiliar, nu celor care si-au luat o casa sa se mute in ea. Intermediarii analizeaza prin prisma profitului, pe cand oamenii de rand nu se gandesc la asta.

          2. foarte corect. se plateste un imprumut. Dar aceasta lege a plecat de imposibilitatea achitarii acestui imprumut, nu de la faptul ca au scazut preturile la imobile. De acest lucru se leaga bancile (pentru ca pierd) si samsarii imobiliari (pentru ca isi reduc pierderile)

          3.Se stie ca parlamentul este varza, iar Mugur Isarescu un technocrat; ce l-a oprit sa nu foloseasca acel procent de 70%? In plus, sa stiti ca BNR emite acte legislative ce se publica in MO, deci nu e exclusiv vina parlamentului. (referitor la acel OUG, nu apare nici unde gradul de indatorare. Acel OUG a fost dat pentru ca bancile sa devina mai transparente in relatia lor cu clientii).

          4. Spune-i unui flamand sa nu manance ca un spart. Spune-i unui insetat sa nu bea pe nerasuflate. Spune-i unu sarac sa nu isi doresca bogatie, chiar daca trebuie sa isi dea sufletul pentru ea. Nu zic ca e bine, zic doar ca e de inteles ca o tara saraca e bombardata cu reclame si produse, oamenii sa nu mai fie rationali.
          Si daca tot faceti referire la OUG 50//2010, cautati in anexa 1 ecuatia pentru DAE. Abia astept sa mai aud pe unul sau pe altul ca prostii au luat credit pentru ca nu au cultura financiara.
          • +1 (1 vot)    
            o observatie (Miercuri, 9 decembrie 2015, 14:22)

            pehash [utilizator] i-a raspuns lui Al de sus

            2. "imposibilitatea achitarii" nu este o conditie a legii in forma ei actuala. oricine poate sa renunte la garantii. cum definim "imposibilitatea achitarii"!? daca debitorul a gajat veniturile viitoare, achitarea imprumutului este posibila cat timp debitorul traieste.. oricand va avea venituri acele venituri vor putea fi folosite pentru acoperirea datoriei.

            in rest, de acord.. fiecare traieste cu valorile si alegerile sale.
    • 0 (0 voturi)    
      coment de imbecil. (Luni, 7 decembrie 2015, 19:33)

      kkciosuldelahamangia [utilizator] i-a raspuns lui MNM

      .
  • +1 (3 voturi)    
    Sunt de akord pana la un punct (Luni, 7 decembrie 2015, 11:02)

    Platon Palavragescu [anonim]

    adica doar cu "Aristotel aseaza studierea logicii alaturi de gramatica si retorica." Aceasta fraza plus textele lu Daniel Roxin care dovedesc faptul ca limba romana este cea mai veche limba si pe cale de consecinta s-a distilat in cea mai logica si corect gramaticala dintre toate limbile, asta dovedind cu prisosinta de ce bancarii nu-i vor putea pacali pe romani asa cum fac in alte tari. Logica lui Aristotel e oarecum corecta si acceptata in mare, dar daca vii in Romania unde pe baza de logica in principal s-au produs cele mai multe bancuri din lume, domnii bancari sa se astepte sa fie luati in balon daca mai insista mult. Intelegem ca-i doare mai ales la portofel, dar legile astea egzista si in alte tzari mai putin tari in logica. Si nu l-am vazut pe Aristotel in nici un contract bancar din 90 pana acum. Si nici pe Platon. "De ce oare?" Orice contract ca sa fie korect trebuie sa fie de tip WWW adica win win win. toate cele trei parti incluse intr-un contract trebuie sa castige ceva: vanzatorul, intermediarul si cumparatorul. Aici e doar aritmetica. Pana la logica mai e. Ati auzit de teoria asta?? Sau vreti voi iar ceva special pentru Romania... Sau hai sa palavragim... Auzi: bancari si logica.... Am auzit-o si pe asta. Sigur se ascunde ceva aici. O fi, n-o fi... Nimeni nu stie. Sau o fi un banc nou.
  • -3 (9 voturi)    
    Sa punem punctul pe i (Luni, 7 decembrie 2015, 11:03)

    idol [utilizator]

    Bancile nu au voie sa riste banii deponentilor si deci nu trebuie sa imparta niciun risc cu debitorii.
    Riscul de neplata a fost acoperit de banca atat prin ipotecarea imobilului finantat cat si a garantiei personale (fidejusiune) din partea debitorului.
    Daca nu faceau asta ar fi fost responsabile fata de deponentii ai caror bani sunt plasati in aceste credite.
    Nu cred ca vrea cineva sa i se spuna de la banca la care a economisit o suma oarecare ca banii sai au fost plasati in credite riscante care ar putea sa nu fie rambursate daca scade valoarea proprietatii.
    Pentru asa ceva exista foduri de investitii dar acolo riscul de a pierde este compensat de opoortunitatea de a castiga mai mult atunci cand investitia este profitabila.
    Nu am auzit insa ca cineva care a castigat din cresterea valorii unei proprietati cumparate cu credit sa imparta profitul cu banca.

    In alta ordine de idei mie mi se pare corect este sa-ti platesti datoriile pentru care ai semnat un contract, nu sa incerci sa furi din banii altora invocand diverse sofisme si mai ales motivul suprem ca "bancile e rele".
    Numai o societate in care onoarea si caracterul au disparut cu desavarsire poate aproba o astfel de lege cu atata entuziasm.
    La 25 de ani de la caderea comunismului nici traumele istoriei nu mai pot fi o scuza.
    Pentru bunicii nostri o datorie era sfanta, chiar daca nu se semna vreun contract, o strangere de mana era suficienta.
    A nu-ti plati datoriile este dezonorant pentru oricine si o rusine pentru parintii si urmasii sai.
    Mai gandeste cineva astfel in aceasta tara ?
    Daca nu, atunci se explica saracia cronica in care ne zbatem si in care se vor chinui si copiii nostri (daca raman aici). O societate de hoti nu poate prospera pentru ca nu creeaza valoare si isi iroseste resursele in furtisaguri (sau in efortul permanent de a se feri de alti hoti).
    • +2 (6 voturi)    
      NU exista castig fara risc. (Luni, 7 decembrie 2015, 13:55)

      care_va_sa_zica [utilizator] i-a raspuns lui idol

      Bancile trebuie sa investeasca banii deponentilor in cat mai multe domenii pentru a minimiza riscul ca toate investitiile sa fie perzatoare. E un mod de a diminua riscul, nu de a-l anula.

      Riscul exista, nu exista nici un actor economic fara risc.

      Sa ai pretentia de a trage bancile inafara economiei, ele neavand nici un risc din exterior, e o atitudine ori de escroc ori de dictator, in nici un caz de actor economic cinstit.
  • +2 (4 voturi)    
    Ridicol (Luni, 7 decembrie 2015, 12:23)

    Bogdan_100 [utilizator]

    Pretentii de filozof (de wikipedia evident fara a intelege macar semnificatia termenilor) pentru a justifica refuzul unui instrument comercial. Am trait sa vedem si asta. Revenind in lumea reala, nu cea a umbrelor pe peretii pesterii, avem o practica internationala ce ar fi putu sa fie luata drept ghid. Conflictul intre politicieni populisti iresponsabil si mediul bancar ce urmareste doar inselarea si spolierea clientilor nu ar mai fi avut loc. Reglementarea cu siguranta va reduce drastic creditele imobiliare si vor suferi taman cei ce se bucura azi. pe de alta parte serviciile bancare sunt puternic nereglementate in Romania (cu binecuvantarea BNR) motiv de prezenta a numeroase practici de furt (comisioane, taxe, intarzieri de plata si transfer) pentru care, intr-o tara civilizata (Suedia, Norvegia, SUA, Germania, UK, ...) banca respectiva ar fi fost eliminata din piata. Ineptia si incompetenta legislatorilor combinata cu lacomia si hotia bancherilor si complicitatea BNR au dus la un sistem bancar in Romania ce este cu adevarat o amenintare la adresa statului si cetatenilor. Iata un subiect cu adevarat strategic
  • +2 (2 voturi)    
    nici prea prea nici foarte foarte (Luni, 7 decembrie 2015, 13:50)

    care_va_sa_zica [utilizator]

    Darea in plata este extrema opusa situatiei de pana acum.

    Pana acum toate riscurile erau la client, de acum toate riscurile sunt la banca.

    Din extrema in extrema.

    Adevarul ar trebui sa fie la mijloc, dar zau ca nu pare nimanui rau ca bancile si-o iau peste bot, avand in vedere ultimii 10 ani. Sunt multe de spus, concluzia ati citit-o deja.
    • +1 (1 vot)    
      Am intrat in normal - banca ia tot riscul (Luni, 7 decembrie 2015, 16:26)

      Costel Costelivu [anonim] i-a raspuns lui care_va_sa_zica

      In America, modelul nostru cel de toate zilele, se spune: "Who takes the risk: It's the bank, it's always the bank".
      Pana acum v-ati imbogatit ca v-a mers. Papuashii de la romanika nu stie si las' ca merge.
      In America, acum si in Romania se aplica:

      "Who takes the risk: It's the bank, it's always the bank".
      "Who takes the risk: It's the bank, it's always the bank".
      "Who takes the risk: It's the bank, it's always the bank".
      Hai domnilor bancari: repetati si voi, sa tineti minte.
    • +2 (4 voturi)    
      Bancile nu si-o iau peste bot! (Luni, 7 decembrie 2015, 16:29)

      George.Costache [utilizator] i-a raspuns lui care_va_sa_zica

      Eu mi-am luat o casa de 133.000EUR pentru care voi plati 37 de ani 1400EUR/luna. Un coleg din Belgia si-a luat o casa de 350.000EUR pentru care plateste aceeasi suma timp de 12 ani.
      Vezi, tu, prietene, bancile din Romania nu sunt de plans... Sunt cele mai profitabile din lume!
      Ele si-au acoperit riscul in momentul in care mi-au cerut ca apartamentul sa valoreze minim 125% din credit. Oricum, e bine ca esti de accord ca in momentul de fata riscul e doar la debitor iar sa fii bancher e cea mai sigura meserie din Romania - nu ai cum sa pierzi niciodata!
      • 0 (2 voturi)    
        mai minte omul, dar chiar asa!?.. (Luni, 7 decembrie 2015, 17:01)

        pehash [utilizator] i-a raspuns lui George.Costache

        1400 euro / luna???

        1. cu ce venituri te-ai dus la banca de ti-au acceptat rata asta?

        2. in 37 de ani cu rata asta platesti peste 600.000 de euro. ce dobanda ai la credit? EURIBOR + 13% iese la un calcul sumar.

        de-aia n-are ursul coada...
        133.000 de euro cu avans 10%, EURIBOR + 3% si 37 de ani iese 450 de euro /luna
  • +3 (5 voturi)    
    Retroactivitate?! Nici vorba! (Luni, 7 decembrie 2015, 16:20)

    George.Costache [utilizator]

    In legislatia romana, doar legea penala mai favorabila poate retroactiva. Exemplu - daca pentru furt calificat, noua lege prevede 15 ani de puscarie iar noua doua 10, atunci, vei putea invoca sa iti fie redusa si tie pedeapsa.
    Legea darii in plata nu poate fi susceptibila ca retroactiveaza pentru ca nu se aplica unei situatii trecute ci uneia viitoare. Eu nu voi putea plati la un moment dat in viitor si voi invoca aceasta lege. Premisele sustinerilor mele nu exista inca, ele se vor concretiza in viitor.
    Cine suspecteaza acesta lege de retroactivitate vede trunchiat aplicarea ei.
    Cum ar fi sa zicem ca 'Constitutia' se aplica romanilor ce s-au nascut dupa adoptarea ei?!
    Analistu' lu' Peste de la BRD ar fi bine sa taca. Oricum, a incercat sa subrezeasca increderea populatiei in legitimitatea acestei legi - e suficient, nu-I asa, Mugur?!
    • 0 (2 voturi)    
      biata logica (Marţi, 8 decembrie 2015, 1:07)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui George.Costache

      contractul tau, semnat inainte de aceasta lege, spune ca platesti integral creditul.

      vei invoca legea ca sa anulezi clauze dintr-un contract semnat inainte de aparitia legii? adica retroactiv..

      exemplul cu Constitutia este aiurea.. conflictul cu legea retroactiva este in Codul Civil. daca s-ar schimba Constitutia nu ar mai exista nici o piedica, dar aici vorbim doar de o lege, nimic mai mult.
      • +1 (1 vot)    
        nu va acuz (Sâmbătă, 12 decembrie 2015, 2:06)

        GinaBordei [utilizator] i-a raspuns lui pehash

        desi ati fost arrogant, nu va acuz de rea credinta, de-asta in orice stat (nu neaparat la noi) in Curtile Constitutionale nu intra oricine: retroactivitatea se refera la actiuni incheiate (inclusive prin efectele sale - de ex. o fapta penala), un contract este o stare continua, cu efecte in prezent si viitor al carei semnari nu se constitue "eveniment" incheiat tocmai fiindca efectele sale nu s-au incheiat, ci doar ca punct de incepere a acelei stari continue. Ar fi intradevar o aplicare retroactive daca s-ar aplica si celor care au fost deja lichidati si au platit si diferenta si in acest caz banca ar fi obligata sa restitue banii luati de la debitor din momentul ridicarii garantiei. Dar nu e cazul, deci nu e retroactiva ! Se vede ca sunteti bancher scolit in Romania, stati mai bine cu literature decat cu logica (fie matematica fie juridical). Daca ati sta mai bine la matematica si ati face niste calculi in loc de trairi emotionale ati vedea ca nu exista risc systemic si nici macar n-a fost vreo bula imobiliara in Romania (a fost o bomba atomica imobiliara intradevar in Balaria Residence care a explodat si a ras piata imobiliara din jur, doar ca pt. Balaria Residence bancile sunt exclusiv responsabile -observati ca am zis responsabile nu vinovate, ca nu-I vorba de vinovatii aici).
  • -3 (3 voturi)    
    * (Marţi, 8 decembrie 2015, 1:39)

    KOLO [anonim]

    Sa inteleg ca voi vreti ce pana la urma? Sa suporte riscurile voastre care v-ati luat apartamente in CHF pe care nu le puteti plati si pe care le dati dupa ce v-ati facut diasporezi, idiotii de deponenti? Adicatelea, boii deponenti vor suporta toate pierderile si nici nu isi vor mai putea lua case pentru ca nu mai puteti voi sa platiti. Si veniti si plini de tupeu sa spuneti ca in Nemtia sau in Suedia oamenii stau cu chirie dupa ce voi v-ati luat credite. Slabe sanse. Daca trece legea asta pe cat facem pariu ca in 6-7 luni sunt cateva mii de oameni in strada? Misto socoteli va facurati voi in frunte cu Piparush si sectantul Cristian Dan. Scapati voi de datorii si o data cu voi ii mutati in chirii pe toti, fie ca vor fie ca nu vor. Sa vedem daca reusiti sa le inchideti gura tuturor. Eu zic ca o sa aveti suprize mari :))) Nu puteti sa distrugeti zeci de mii de familii doar ca sa va iasa voua bine lucrurile.
    • +2 (2 voturi)    
      Vorbesti cu cine nu trebuie (Marţi, 8 decembrie 2015, 3:34)

      care_va_sa_zica [utilizator] i-a raspuns lui KOLO

      Masa mare de oameni de rand, cu credite pentru propria locuinta, consum sau mici afaceri au toate motivele din lume sa fie suparati pe banci.

      Au fost tratati josnic, au fost furati (la propriu), au fost manipulati in contracte fantastic de dezavantajoase (bancile au impus moneda elvetiei, clientilor nu le-ar fi trecut prin cap), au fost hartuiti in mod penal (firmele de recuperari). Si toate astea in timp ce bancile imprumutau statul corupt si incapabil, bagand indirect mana in buzunarul acelorasi oameni.

      Dar oamenii de rand sunt beneficiari indirecti, momeala, pentru o lege dedicata investitorilor imobiliari incapabili sa mai termine actualele proiecte, datorita paraliziei primariilor (in fata DNA). Administratia locala este complet blocata (sa nu spun constipata). Daca nu mai e coruptie nu mai e nimic.

      Si uite-asa bancile ajung sa plateasca pentru multe pacate. Si ale altora, dar si pentru ale lor.
      Au multe pacate de platit. Va rezulta un terci, ca de obicei.
  • 0 (0 voturi)    
    studiu de impact? (Marţi, 8 decembrie 2015, 13:38)

    debitor ipotecar [anonim]

    Recomandarile Directivei 2014/17/UE, la care face trimitere proiectul de lege national:

    (81)Funcționarea eficientă a prezentei directive va trebui să facă obiectul unei reexaminări, la fel ca progresele înregistrate în crearea unei piețe interne cu un nivel ridicat de protecție a consumatorilor pentru contractele de credit pentru bunuri imobile rezidențiale. Reexaminarea ar trebui să includă, printre altele, o evaluare a respectării prezentei directive și a impactului acesteia, o evaluare a menținerii caracterului adecvat al domeniului de aplicare a prezentei directive, o analiză a acordării de credite de către instituțiile non-bancare, o evaluare a necesității unor noi măsuri, inclusiv a unui pașaport pentru instituții non-bancare, precum și o examinare a necesității de a introduce drepturi și obligații suplimentare în etapa postcontractuală a contractelor de credit.

    (82)Intervenția exclusiv la nivelul statelor membre poate genera seturi de norme diferite, care pot afecta buna funcționare a pieței interne sau pot crea noi obstacole. Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume crearea unei piețe interne a contractelor de credit pentru bunuri imobile rezidențiale care să fie eficientă și competitivă și care să ofere în același timp un nivel ridicat de protecție a consumatorilor nu poate fi realizată în mod satisfăcător de statele membre, iar în consecință, acțiunea la nivelul Uniunii ar fi mai eficace, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.
  • 0 (0 voturi)    
    suntem praf (Marţi, 8 decembrie 2015, 20:02)

    Rotariu [anonim]

    Deci noi cei care vrem sa ne luam case in viitor trtrebuie sa apucam calea strainatatii pentru ca altfel ramanem boschetari sau chiriasi ca sa nu mai aiba unii datorii asta e de inteles nu?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică