Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Cat il mai tine Dragnea pe Ponta la Palatul Victoria

de Raluca Boboc     Contributors.ro
Miercuri, 14 octombrie 2015, 14:59 Actualitate | Opinii

Raluca Boboc
Foto: Arhiva personala
Partidul Social Democrat are un lider nou. Fostul baron de Teleorman, Liviu Dragnea, este cel care preia frâiele partidului, teoretic, pentru următorii patru ani. Practic, durata mandatului lui Dragnea în fruntea partidului cu cel mai mare număr de membri o vor stabili judecătorii de la Înalta Curtea de Casație și Justiție.

După alegerea liderului și a echipei care va conduce partidul în bătăliile de anul viitor, când vom avea alegeri locale și parlamentare, urmează o altă clarificare esențială pentru social-democrați: cât îl mai ține Dragnea pe Ponta la Palatul Victoria ?

Guvernarea și funcția de prim-ministru este esențială pentru un partid care își dorește să câștige alegerile și să formeze majoritatea parlamentară.

Situația incertă din punct de vedere juridic a premierului Victor Ponta se poate transforma însă într-o vulnerabilitate pentru social-democrați, cu consecințe grave pentru scorul partidului în alegerile parlamentare.

Pierderea guvernării înainte de termen, ca urmare a unei moțiuni de cenzură (PNL poate depune o nouă moțiune în februarie 2016), sau ca urmare a acțiunii procurorilor, poate genera pagube electorale greu de contabilizat.

Rămânerea la guvernare într-un an care se anunță a fi destul de dificil din punct de vedere social și economic, de asemenea, nu este o perspectivă prea îmbietoare pentru partidul lui Liviu Dragnea.

Bilanțul realizărilor guvernului, pe care Victor Ponta îl prezintă tot mai des în ultimul timp, indică o creștere economică fără precedent pentru România, însă efectele acestei ”creșteri economice” bazate pe consum s-ar putea să le deconteze chiar PSD anul viitor.

Măsurile populiste luate de guvernul ”premierului care a reparat nedreptățile comise de regimul Băsescu-Boc” precum – creșterea pensiilor, creșterea salariului minim, creșterea salariilor profesorilor și personalului medical, dublarea alocațiilor pentru copii, reducerea TVA la alimente, etc. nesusținute de măsuri pentru stimularea investițiilor publice, creșterea locurilor de muncă, reformarea și privatizarea companiilor de stat, etc. se pot transforma în 2016 în bombe cu potențial ridicat de explozie.

Potrivit raportului Forumului Economic Mondial privind Indexul Competitivității Globale, într-un clasament de 140 de țări, România ocupă locul 53. O performanță bună pentru țara noastră, însă analiza separată a celor 12 piloni care stau la baza acestei analize, în special a celor care țin de activitatea guvernamentală, demonstrează incapacitatea și ineficiența guvernului Victor Ponta.

De exemplu, în materie de infrastructură România se plasează pe poziția 86, în urma Bulgariei (72), a Republicii Moldova (poziția 83), ca și a Indiei (81) sau a Guatemalei (77). La același capitol, când vine vorba de calitatea drumurilor, România se situează pe locul 120, după Liban (119) și Mongolia (118), iar la infrastructura de transport, România se situează pe locul 91 și poate primi lecții de la Botswana (83) sau Armenia (58).

Inclusiv fostul președinte Traian Băsescu avertizează că, pe fondul acestor creșteri nesustenabile,  România riscă să ajungă în 2018 din nou în situația în care s-a găsit în perioada 2009-2010:Atât timp cât deficitul la fondul de pensii se apropie de 20 mld lei, cât de sustenabil e să mărești și salariile în același timp, să crești și salariul minim pe economie.(..) Nu spun că nu trebuiau făcute anumite economii, dar trebuia găsit un echilibru cu crearea de locuri de muncă.”

Ponta vrea la centru, Dragnea și Zgonea vor la stânga

Indiscutabil Ponta este un animal politic din specia supraviețuitoarelor. A rezistat aproape trei ani de zile atacurilor lui Traian Băsescu și a reușit să depășească episodul plagiatului care l-a vulnerabilizat din punct de vedere al imaginii.

A urmat situația dificilă în relațiile cu liderii Uniunii Europene, generată de încercarea de suspendare a aceluiași Traian Băsescu, peste care tânărul premier a reușit să treacă cu mult lobby pe linia socialiștilor europeni.

A pierdut alegerile prezidențiale din 2014, deși în primul tur de scrutin avea 10 procente în fața contracandidatului său, însă  a reușit să obțină cel mai mare număr de voturi pentru un candidat social-democrat în alegerile prezidențiale, după Ion Iliescu.

Ponta a supraviețuit și celor două moțiuni de cenzură depuse de liberali în acest an, asaltului procurorilor DNA asupra sa și apropiaților săi,  precum și cererilor de demisie venite din partea președintelui Klaus Iohannis.

Nu a reușit să supraviețuiască în fruntea PSD, iar zvonurile despre posibila sa debarcare din fruntea guvernului, chiar de către cel care i-a luat locul în fruntea partidului, nu contenesc să apară.

Încă de la preluarea funcției de președinte al PSD (februarie 2010), Victor Ponta a încercat să reformeze partidul prin aducerea în prim-plan a unor figuri tinere, să șteargă eticheta de ”partid comunist” și să înlocuiască imaginea unei stângi demodate și anchilozate cu imaginea unei stângi noi, moderne, progresiste, după modelul New Labour.

Prin realizarea proiectului USL și alianța cu liberalii lui Crin Antonescu, Victor Ponta a reușit parțial să îndeplinească aceste obiective.

De asemenea, alianța cu PNL a făcut din PSD un partid ceva mai frecventabil în rândul electoratului din mediul urban, apropiat de temele noii stângi.

În ciuda acuzației de plagiat, Ponta a reușit să-și apropie chiar și câțiva editorialiști tineri, cu vederi de stânga, care i-au dat o șansă celui care își propusese să devină un Tony Blair din Balcani.

Adoptarea noului Codul Fiscal l-a readus din nou pe premierul Ponta lângă electoratul liberal. Un electorat pragmatic care privește mult mai mult către beneficiile aduse de noua lege decât la probleme penale, destul de neclare, ale premierului.

Strategia lui Victor Ponta de a aduce PSD mult mai aproape de mediul de business  a generat însă reacții de nemulțumire în partid.

Valeriu Zgonea, pretendentul la funcția de președinte executiv, declara că PSD trebuie să redevină un partid de stânga, pentru că: “am avut câteodată abordări care n-au avut legătură cu stânga, am avut câteodată intenția de a ne închide într-o social-democrație mai pe centru, lăsând spații mari în partea stângă a electoratului” și că partidul are nevoie de o clarificare doctrinară: “în anumite momente ale societății, ale dezvoltării noastre ca partid social-democrat, anumite elemente doctrinare nu au fost clarificate și aici președintele partidului va avea o dezbatere clară în Congres și va transmite un mesaj clar cu privire la linia doctrinara a Partidului Social Democrat”.

Liviu Dragnea susține, de asemenea, că partidul trebuie să treacă printr-o clarificară doctrinară pentru a nu mai exista confuzii între membrii de partid: “Eu insist să ne lămurim și să înțelegem că suntem partid de stânga, stânga nouă, cu principiile care guvernează stânga, cu principiile pe care se bazează stânga, nu să avem tot timpul abordări neclare. (….) Pe noi ne interesează să știm exact cum suntem și lumea să știe: ‘da, PSD-ul este așa, PSD-ul face dezvoltare, PSD-ul este partidul construcției, partidul comunicării, partidul viitorului”.

Cota unică vs impozitul progresiv

Victor Ponta a fost reconfirmat recent în funcția de prim-ministru de către o largă majoritate parlamentară.

Deși lasă loc de speculații atunci când declară că așteaptă ”solicitări” sau ”invitații” de la Palatul Cotroceni, proaspătul președinte al PSD nu își permite să arunce peste bord premierul partidului fără a avea un motiv întemeiat.

Liviu Dragnea riscă să stârnească mânia poporului pesedist, care l-a votat în număr foarte mare, iar nume onorabile care pot ocupa această funcție lipsesc cu desăvârșire în Kiseleff.

De asemenea, premierul nu se poate baza pe imprevizibilul Dragnea care, imediat după demisia lui Ponta din fruntea partidului, declara că nu este interesat de funcția de președinte al PSD.

”Clarificările doctrinare” pe care le reclamă noua conducere a partidului, abandonarea culoarului de centru, reîntoarcerea partidului pe culoarul de stânga și la o guvernare bază pe principiile de stânga, s-ar putea transforma într-o situație de tip win-win atât pentru tabăra Ponta, cât și pentru tabăra Dragnea.

Conducerea social-democraților poate tranșa rapid aceste incertitudini doctrinare prin susținerea reintroducerii imediate a impozitului progresiv.

Victor Ponta, artizanul unui Cod Fiscal extrem de liberal, declara în 2013 la Berlin, la o întâlnire cu mai mulți oameni de afaceri, că atâta timp cât va fi premier nu va renunța la cota unică: ”Vom menține sistemul fiscal cât mai stabil și predictibil posibil. Cota unică de 16% – o sa fiu foarte sincer spunându-vă că eu și alți social-democrați am propus să o schimbăm, dar din cauza influenței pozitive a partenerilor noștri liberali de coaliție am decis să păstram cota unică și o vom menține în mandatul de patru ani”.

Liviu Dragnea și noua conducere social-democrată ar putea solicita guvernului, după congresul din 18 octombrie, reintroducerea imediată a impozitului progresiv și renunțarea la cota unică de impozitare, fapt care ar putea să genereze două scenarii de evoluție:

Scenariul 1 – Victor Ponta  își dă demisia din fruntea guvernului. Ponta se erijează astfel în apărătorul cotei unice și își consolidează  imaginea creată în rândul electoratului liberal ca urmare a adoptării noului Cod Fiscal.

Scenariul 2 – ALDE decide să se retrageră de la guvernare iar coaliția PSD-UNPR-ALDE se destramă (Călin Popescu Tăriceanu fiind artizanul introducerii cotei unice în 2005). În acest scenariu, Tăriceanu este aruncat din nou în brațele liberalilor sau poate decide construirea unui  proiect politic nou, alături de Victor Ponta.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro










2822 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă