Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Marele PNL – fuziune înainte sau după alegerile parlamentare

de Raluca Boboc     Contributors.ro
Marţi, 6 octombrie 2015, 9:31 Actualitate | Opinii

Raluca Boboc
Foto: Arhiva personala

Ecourile moțiunii de cenzură au început să se stingă. Pentru conducerea marelui PNL urmează vremea bilanțului și a analizelor interne. Imaginea de partid puternic de opoziție, pe care și-au construit-o liberalii în trecut, este acum făcută praf. PNL, sub conducerea lui Crin Antonescu, a reușit performanța de a fi inițiatorul a două moțiuni de cenzură care au avut drept rezultat demiterea guvernului Boc 1 (septembrie 2009) și a guvernului MRU (aprilie 2012).

Moțiunea liberalilor Blaga și Gorghiu nu numai că nu și-a atins scopul – demiterea guvernului Ponta – dar a scos în evidență și mai mult disfuncționalitățile din tabăra marelui PNL: lipsa acută a unui leadership capabil să propună și să imprime o viziune partidului. Liberalii nu doar că au reușit performanța de a-și genera singuri prejudicii de imagine, dar au oferit adversarilor politici o bună ocazie pentru crearea unor avantaje electorale și de imagine.

Principalul beneficiar al moțiunii este fără îndoială premierul Victor Ponta. Aflat în corzi după recenta trimitere în judecată și confruntat cu un viitor congres intern, care va marca pierdere puterii în partid, moțiunea de cenzură s-a transformat într-un adevărat balon de oxigen pentru acesta. Reconfirmat și relegitimat în funcția de premier de o largă majoritate parlamentară, Victor Ponta a intrat în ofensivă atât la nivel de discurs – a se vede declarațiile făcute de la tribuna Parlamentului despre contractele Alinei Gorghiu în calitate de avocat cu AVAS, dar și atacurile la adresa președintelui Iohannis despre implicarea acestuia în dosarele penale care îl vizează pe premier – cât și la nivel de acțiuni de imagine – a se vedea recenta vizită în Iordania, unde a a fost primit cu cel mai înalt nivel de protocol.

PSD este recunoscut drept un partid care își devorează fără milă liderii. Iliescu, Năstase, Geoană, cu toții au trecut prin ritualul câștigării și pierderii puterii în partid. Însă, pentru un lider cu ambiții politice important nu este doar cum câștigă puterea, important este și cum o pierde. Pentru Victor Ponta, mult prea tânăr pentru a intra la 43 de ani în cimintirul foștilor președinți ai PSD, este extrem de important cum va pierde puterea la congresul din 11 octombrie. Momentul creat de liberali prin moțiunea de cenzură l-a salvat de la o plecare umilitoare din fruntea partidului și a reușit să-l trimită în defensivă pe principalul său oponent Liviu Dragnea, nevoit în ajunul congresului să reconfirme sprijinul total, al său și al partidului, pentru Victor Ponta și, în același timp, să se disculpe în fața acuzațiilor de blat cu Palatul Cotroceni pentru cedarea funcției de premier.

Traian Băsescu este un alt beneficiar secundar al moțiunii de cenzură. Fostul președinte, aflat deja cu un picior în PMP, nu a lăsat netaxat momentul de slăbiciune al liberalilor ridiculizându-i pe liderii partidului pentru tentativa de miting din ziua votului (liberalii anunțau prezența a 15.000 de oameni). Liderul informal al PMP speră să atragă astfel spre noua formațiune pe care o construiește cât mai mulți democrat-liberali nemulțumiți atât de leadershipul partidului, cât și de procesul de fuziune care i-ar putea lăsa pe mulți din aceștia în afara jocurilor interne de putere.

Fostul premier și președinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu este un alt personaj care a încercat să câștige puncte de imagine din eșecul și deruta liberalilor. Dispariția greilor PNL din prim-planul partidului din diverse cauze precum: retragerea din politică a fostului președinte Crin Antonescu, pierderea funcției de lider de grup – Ludovic Orban, plecare din partid a unor lideri – Varujan Vosganian, Norica Nicolai, sau retragerile cauzate de problemele cu justiția a unor lideri precum Andrei Chiliman sau Dan Motreanu, a generat un vid de reprezentare liberală la vârful PNL, speculat de Călin Popescu Tăriceanu:Mă uit astăzi la ‪‎PNL și văd un singur lucru, o realitate care nu poate fi contestată: PNL este, de fapt, Partidul Democrat Liberal al domnului Băsescu, cu altă firmă în față. Comportamentul este gen Băsescu. Văd acest acest ”curent politic”, băsismul, întruchipat în PNL. Nu mai are nimic de a face cu liberalismul PNL-ul în sine nu generează credibilitate, nu vine cu soluții. PNL doar aplaudă când aude zornăitul de cătușe”. Fostul lider PNL nu exclude chiar o revenire în partid la un anumit moment: ”Există un electorat care are aceste sensibilităţi liberale şi eu (şi nu numai eu) cred că trebuie să-i reprezint. Dacă PNL ar vrea să facă din nou o politică liberală, dacă s-ar întoarce la matcă, putem să discutăm”.

Beția sondajelor de opinie

Debutând în campania prezidențială cu procente modeste – 18%( PNL) și 12% (PDL) – marele PNL s-a trezit aruncat la scoruri amețitoare în sondajele de opinie – (44,2% în februarie 2015; 44,7% în mai 2015; 44,5% în iulie 2015; 42% în septembrie 2015 – conform INSCOP) – ca urmare a victoriei lui Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale.

Beția sondajelor de opinie i-a amețit pe liderii liberali Blaga și Gorghiu, și a paralizat întreg partidul. ”Vrem să guvernăm, dar să și organizăm alegeri cu noi la guvernare”este singurul slogan lansat de liberali în această perioadă, iar oferta politică –”Ponta e penal”– nu e suficientă pentru a menține partidul la cotele din sondaje sau pentru a materializa concret cifrele în voturi la viitoarele alegeri.

Depresia politică prin care trec liberali – nu știu cine sunt și ce vor – s-a manifest din plin atât prin lipsa de coerență în acțiunile de comunicare (liberalii au lansat un program de guvernare care a rămas complet necunoscut publicului larg), cât și prin bâlbele și gafele manifestate în plan politic și legislativ (de exemplu – adoptarea Codului Fiscal). În schimb, certurile și disputele liberalilor privind șansele actualului premier desemnat de a ocupa în mod real fotoliul de la Palatul Victoria au ținut prima pagină a ziarelor și titlurile de breaking-news ale televiziunilor de știri.

În planul imaginii – liberalii nu au reușit să articuleze nicio ofertă clară pentru electoratul propriu. Prin programul de guvernare ”Reclădirea Națională”, PNL își fixează ca obiective prioritare Educația și Sănătatea, însă reformele pe care le propun pentru aceste domenii cheie au rămas o necunoscută. Președintele Iohannis a venit în sprijinul liberalilor prin propunerea lansată tuturor partidelor politice de a încheia un Pact Național pentru Educație. Lipsa unei strategii de comunicare, un program de guvernare fără nici un impact public și o echipă de guvernare pe care nici liderii partidului nu o cunosc încă, au permis adversarilor politici să lipsească partidului eticheta de ”noul PDL” sau ”partidul care dorește reîntoarcerea la guvernare a celor care au tăiat pensiile și salariile”.

De asemenea, marele minus al liberalilor în planul imaginii este ratarea reformei interne a partidului și prezentarea unei oferte de lideri politici noi. Deși imediat după câștigarea alegerilor prezidențiale liderii liberali promiteau că Noul și Marele PNL va face o ”altfel de politică”, reforma internă a partidului a fost abandonată cu desăvârșire. 16 noiembrie 2015, data la care PNL va sărbători un an de la victoria lui Klaus Johannis, găsește partidul la fel de anchilozat, cu aceleași figuri prăfuite și epuizate precum – Blaga, Barbu, Ialomițeanu, Petrache sau Atanasiu, în prim plan. Figurile noi pe care liberalii au încercat să le promoveze la nivel național precum – Bușoi, Bordea sau Raetchi – sunt prea puține și neconvingătoare, iar Alina Gorghiu a fost impusă exclusiv din voința lui Klaus Iohannis.

În plan politic – liberalii au bifat două moțiuni de cenzură, ambele respinse de Parlament. Dilema – majoritate cu sau fără soluția imorală UNPR – pe care liderii liberali nu au reușit să o rezolve a lăsat partidul în opoziție. Moțiunea ”Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu este o lozincă” depusă în luna iunie a întrunit 194 de voturi, iar moțiunea ”Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta” depusă în luna septembrie a întrunit 207 voturi. De remarcat că niciuna din cele două moțiuni de cenzură nu a vizat activitatea de prim-ministru desfășurată de Victor Ponta, acțiunile sau măsurile guvernului pe care acesta îl conduce. De altfel, nici moțiunea de cenzură cetățenească, pe care Alina Gorghiu o anunța la sfârșitul lunii iunie, prin care liberalii își propuneau să strângă un milion de semnături pentru demiterea simbolică a lui Victor Ponta, nu a reușit să stârnească foarte mult entuziasm în rândul publicului larg.

În plan legislativ – liberalii  au înregistrat eșecuri pe linie: de la  neadoptarea votului prin corespondență, un proiect politic promis electoratului din diaspora care a votat masiv pentru alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte; la susținerea votului pentru alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, deși în campanie promiteau și susțineau revenirea la votul în două tururi de scrutin. De altfel, liberalul Mihai Voicu și-a dat demisia din fruntea Comisiei de Cod electoral, motivând că gestul său este ”un semn de protest față de tergiversarea legii votului prin corespondență”. Momentul Codul Fiscal reprezintă un alt mare eșec bifat de liberali. Deși inițial au susținut scăderea TVA la 19% și au votat alături de PSD, liberalii și-au schimbat poziția în favoarea unui TVA de 20%, după respingerea proiectului de președintele Iohannis, susținând că măsurile prevăzute de guvernul Ponta pentru trecerea la un TVA de 19% sunt nesustenabile. Inconsistența și răzgândirea liberalilor nu a fost lăsată netaxată de apropiații lui Victor Ponta, precum Sebastian Ghiță, care declara că:“PNL nu-şi dă seama că Ponta are mult mai multă experienţă politică şi că pur şi simplu el şi-a atins obiectivele sale şi ale electoratului său, în timp ce măsurile liberale şi pro capital şi pro investiţii au fost eliminate. E păcat că se ratează o oportunitate de a stimula economia României. Marele PNL a devenit mai socialist decât PSD-ul”. Liberalii au reușit în schimb să obțină în Parlament dublarea alocațiilor pentru copii de la 42 la 84 de lei, o măsură populistă, cu impact puternic mai degrabă la electoratul PSD decât la electoratul PNL.

Lipsa de leadership – a celor doi co-președinți ai PNL a fost evidenta în cazul votului pentru urmărirea penală a senatorului Varujan Vosganian. Apelurile lansate de liderii partidului de a vota în favoarea cererii trimise de Procurorul General au fost ignorate de senatorii liberali care și-au protejat colegul de cererea de încuviințare a începerii urmăririi penale pentru pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare, în dosarul Romgaz. La final, senatorul Vosganian declară că “votul reprezintă o victorie a democrației și a demnității Parlamentului României, precum și o șansă de a așeza puterile statului pe echilibrul pe care îl dorim cu toții”, în timp ce Alina Gorghiu declara că votul în cazul Vosganian a fost ”un accident”, cerându-i demisia din partid abia după două zile. De asemenea, un alt moment care afectează imaginea celor doi lideri ai PNL și pune sub semnul întrebării capacitatea acestora de a pregăti partidul pentru câștigarea alegerilor de anul viitor este cedarea funcției de primar interimar al Capitalei în favoarea UNPR.

Tabloul liberal este completat de gafele de comunicare ale președintelui Klaus Iohannis: retrimiterea în Parlament a Codului Fiscal (insuficient explicată și argumentată, deși gestul avea numeroase implicații în rândul electoratului liberal), refuzul de a promulga Codul Silvic (insuficient argument, ceea ce a permis PSD și lui Victor Ponta să-l acuze de intervenție în favoarea companiei austriece Holzindustrie), sau ezitările acestuia în privința poziției României privind cotele de refugiați. De asemenea, intervențiile publice ale președintelui în favoarea măririi salariilor demnitarilor sau promulgarea fără nicio minimă obiecție a legii privind pensiile speciale ale militarilor, legea privind pensiile funcționarilor publici și diplomaților, au potențialul de a genera efecte negative  în rândul electoratului liberal.

Fuziunea și luptele interne pentru putere

Inerția de care dă dovadă partidul în acțiunile la nivel național și lipsa de viziune a celor doi lideri poate fi pusă însă și pe seama procesului greu care se dovedește a fi fuziunea a două mari partide, aflate pe poziții de adversitate din 2007 (ruperea Alianței DA) până în 2014 ( Alianța Creștin Liberală PNL-PDL).

Pentru fostul PNL – PDL este partidul lui Traian Băsescu, iar foștii pdl-iști sunt catalogați ca fiind băsiști cu acte în regulă. PDL este partidul care l-a apărat pe Traian Băsescu în timpul celor două suspendări, partidul care a luat măsurile dure anti criză când a fost la guvernare, însă un partid extrem de bine organizat, cu structuri funcționale, lucru testat în alegerile prezidențiale.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro













1785 vizualizari





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică