Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

PNL, Tariceanu si guvernul minoritar

de Raluca Boboc     Contributors.ro
Marţi, 22 septembrie 2015, 20:03 Actualitate | Opinii

Raluca Boboc
Foto: Arhiva personala

Coincidență sau nu, în perioada în care PNL pregătește terenul negocierilor politice pentru votul la moțiunea de cenzură, Alina Gorghiu face o declarație cel puțin surprinzătoare despre fostul premier și președinte al partidului, Călin Popescu Tăriceanu, și anume că acesta a fost ”cel mai potrivit președinte al PNL”. O declarație care poate să fie citită doar în nota unei simple invitații la negociere sau care poate ascunde un plan mult mai elaborat al liberalilor care au în vedere, așa cum au declarat deja, formarea unui guvern minoritar, în cazul în care fotoliul de premier de la Palatul Victoria s-ar elibera. În acest caz, am avea de-a face cu următorul scenariu de lucru pentru liberali, în care Tăriceanu  ar putea să fie candidatul propus de PNL pentru a conduce guvernul minoritar pe care aceștia și-l doresc.

Parcursul politic al fostului premier a ridicat foarte multe semne de întrebare și a generat numeroase speculații în rândul analiștilor și al consumatorilor de politică, mai ales în ultimul an și jumătate. Călin Popescu Tăriceanu a părăsit PNL-ul în primăvara anului trecut, în urma deciziei lui Crin Antonescu de a scoate partidul de la guvernare, decizie care a dus și la ruperea USL, proiectul politic în urma căruia liberalii au obținut cele mai bune rezultate electorale din istoria partidului. Fostul premier a considerat, la acel moment, că ieșirea de la guvernare și ruperea proiectul USL este o decizie greșită astfel că, alături de alți câțiva parlamentari a decis plecarea din PNL, fiind susținut apoi de PSD să ocupe funcția de președinte al Senatului, deținută anterior de Crin Antonescu.

”Trădarea” lui Tăriceanu a avut următoarele consecințe în plan politic: a asigurat continuarea proiectului USL, proiect care în campania electorală a primit numele de ”USL2”; a lăsat în coada clasamentului alți candidați care visau să ocupe cel puțin onorabilul loc trei la alegerile prezidențiale; i-a permis candidatului Victor Ponta să vină în turul doi cu o ofertă de premier din afara PSD, astfel încât electoratul să nu se sperie de imaginea partidului care urmărește să ocupe puterea totală. “N-a venit domnul Tăriceanu la mine și mi-a zis “Pune-mă prim-ministru”, eu am mers la el să discut”, declara Victor Ponta în turul doi al alegerilor prezidențialelor.

Deși la finalul mandatului său de președinte al PNL partidul nu a excelat din punct de vedere electoral, obținând doar 18% în alegerile parlamentare, și a ratat intrarea la guvernare alături de PDL, tocmai din cauza pretențiilor sale exagerate de a fi nominalizat din nou pentru funcția de premier, Călin Popescu Tăriceanu are însă o serie de atuuri care în momentul de față îl fac pe acesta nu doar eligibil pentru funcția de premier, ci și acceptabil pentru o reevaluare din partea liderilor PNL.

Astfel:

A rezistat patru ani atacurilor lui Traian Băsescu. Prima și poate cea mai importantă calitate a acestuia.  De la scandalul declanșării alegerilor anticipate, la bilețelul roz și intervenția în favoarea amicului Patriciu, la eliminarea miniștrilor PD din guvern și scandalul amânării alegerilor pentru Parlamentul European, sau scandalul retragerii trupelor românești din Irak, ”europeanul cu papion”, așa cum l-a etichetat fostul președinte, Tăriceanu s-a baricadat în Palatul Victoria reușind să-și ducă la bun sfârșit cei patru ani de mandat de premier. Mai mult, în mai 2007 a participat direct la încercarea de demitere a lui Traian Băsescu, ducându-i pe liberali în coaliția celor 322 de parlamentari care au votat pentru suspendarea acestuia în Parlament.

Imaginea bună pe care o are în rândul electoratului. Perioada în care Tăriceanu a fost premier a rămas în mentalul colectiv ca o perioadă în care România a avut creștere economică, o perioadă a abundenței, în care creditele cu buletinul erau accesibile oricui, o perioadă de prosperitate după care o bună parte a românilor încă mai suspină. Beneficiind de consultanți profesioniști și de o bună comunicare, Tăriceanu a generat în rândul opiniei publice percepția unei ”economii care duduie” și imaginea unei Românii care era pe cale să devină  ”a șaptea putere a Europei”.

A condus timp de doi ani un guvern minoritar. După eliminarea miniștrilor PD din guvern, în aprilie 2007, Tăriceanu a condus aproape doi ani un guvern minoritar PNL-UDMR, cu susținerea parlamentară a PSD chiar dacă acesta a fost nevoit să facă numeroase compromisuri pentru a păstra susținerea social-democraților. Cu ajutorul finului Bogdan Olteanu, instalat la butoanele Camerei Deputaților și a sforarului Viorel Hrebenciuc, guvernul minoritar condus de Tăriceanu a reușit să reziste la trei moțiuni de cenzură.

Tăriceanu cumulează astfel toate caracteristicile necesare pentru a deveni un candidat cu șanse foarte mari pentru a ocupa fotoliul de premier, în cazul în care acesta s-ar elibera mult mai devreme de noiembrie 2016: este un exponent de seamă al luptei împotriva băsismului (o imagine care este și pe placul președintelui Johannis); se bucură de o cotă de încredere foarte mare în rândul electoratului (de notat că niciunul din actualii lideri ai PNL nu excelează la acest capitol); are deja experiența necesară pentru a conduce un guvern minoritar; a fost deja candidatul la funcția de premier propus și asumat de PSD în turul doi al alegerilor prezidențiale (social democraților le va fi foarte greu să argumenteze de ce nu ar susține un guvern condus de un fost partener de guvernare).

Alături de toate aceste ”caracteristici” pozitive din punct de vedere politic și al imaginii, Tăriceanu însumează și o serie de ”caracteristici” negative din punct de vedere electoral, din prisma poziției de luptător împotriva justiției și împotriva ”dictaturii procurorilor”, pe care și-a asumat-o cu precădere în ultima perioadă.

Astfel:

Pozițiile în cazul arestărilor. Fostul premier a devenit unul dintre cei mai aprigi contestatari al cererilor de arestare venite dinspre DNA, în cazul arestării lui Dan Șova declarând că ”Senatul nu este “fabrica de trimis la esafod” si ca cererea DNA de arestare preventiva a lui Dan Sova va trebui judecata “foarte serios” de comisia juridica a camerei superioare a Parlamentului”. Mai mult, Tăriceanu a fost acuzat chiar de către foștii săi colegi libelai că a încălcat Constituția în cazul acestui  vot.

Scrisoarea către Klaus Johannis prin care cere demiterea șefelor din justiție. În luna mai, în plin scandal Rarinca, Tăriceanu s-a erijat într-un adevărat avocat al acesteia, trimițându-i președintelui Iohannis o scrisoare deschisă prin care îi cerea public demiterea celor două șefe din Justiție, Laura Codruța Kovesi și Livia Stanciu.

Inițiatorul Comisiei pentru apărarea democrației. În luna iunie, din poziția de președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu devine inițiatorul unei ”Comisii pentru apărarea democrației”, cu scopul de a chema la ordine o serie de magistrați, încălcând astfel principiul separației puterilor în stat.

Scrisoarea către vicepreședintele Comisiei Europene. Tot în luna iunie, fostul premier are un schimb dur de replici prin intermediul unor scrisori cu Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, care îl criticase pentru atacurile la adresa șefei Inaltei Curți de Justiție.“I-am spus foarte clar președintelui Senatului: cred că într-un stat de drept nu ai voie să-l ataci pe președintele celei mai înalte curți de justiție a țării. Așa ceva nu se face. Dar el a făcut asta. Și i-am spus în față că nu faci așa ceva”, declara prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, membrilor Comisiei LIBE a Parlamentului European.

Implicațiile revenirii lui Tăriceanu în PNL

Pentru fostul PNL. În mai 2014, la doar trei luni de la demisia sa din PNL, Tăriceanu forța revenirea în partid, însă președintele de atunci al liberalilor a respins categoric această ideea. „PNL, când va decide să facă congres, nu are nevoie de un fugar decăzut, de o slugă a PSD, intrată pe ușa din spate, ca să ne facă congres” – declara Crin Antonescu. Acum, atât Antonescu cât și alți adversari ai fostului premier sunt trași pe linie moartă în partid. Mai mult, foarte probabil, foștii liberali ar ”preda” cu mult mai multă ușurință funcția de premier ”unuia de-al lor” decât unui fost pedelist.

Pentru fostul PDL. Garda veche din PDL, în special foștii miniștri din cabinetul Tăriceanu, și-a păstrat relații bune cu fostul lor șef din guvern, unii dintre ei fiind chiar nostalgici după perioada respectivă, dezaprobând nu de puține ori faptul că Traian Băsescu i-a forțat să părăsească guvernul și să rupă Alianța DA. Nu este însă exclus nici un troc între cele două tabere din noul PNL: Boc contra Tăriceanu. Vechii liberali acceptă candidatura fostului premier PDL pentru primăria Cluj, la schimb cu renunțarea la susținerea pe care foștii pedeliști o acordă actualului premier desemnat.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro













20201 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică