Daniel Daianu: Steroizii in economie. Politica economica nu se face pe "guess-uri"

de Daniel Daianu     Banca Nationala a Romaniei
Luni, 24 august 2015, 9:38 Actualitate | Opinii

Daniel Daianu
Foto: HotNews.ro
Exista un numitor comun al dialogului meu cu Laurian Lungu (Hotnews, 21 august, 20 august si 23 august a.c) si anume, ca ne aflam intr-un moment foarte delicat in politica publica creat de posibila combinatie intre eventuale cresteri de salarii (potrivit noii grile anuntate) si un pachet de masuri fiscale si impactul lor asupra echilibrului macroeconomic. Dar opiniile noastre diverg in ce priveste consecintele aplicarii pachetului fiscal. Revin cu doua seturi de aspecte. Un set de aspecte priveste situatia regimului fiscal si relatia cu bugetul.  Teza care sta la baza argumentatiei colegului meu este ca regimul fiscal autohton ar plasa povara taxelor si impozitelor la dreapta "curbei Laffer". Eu cred ca nu avem date convingatoare in acest sens, ca se lucreaza aici cu o supozitie, cu un “guess”. Exista cifre asupra carora merita sa meditam din acest punct de vedere.

  • Un aspect neglijat in dezbaterea publica este ca in conditiile cand factorii de productie au mobilitate mare, impozitarea indirecta este de preferat

-    Taxa unica, aplicata la venituri personale si profit (inclusiv din dividende) reprezinta un nivel competitiv intre statele din Uniune;
-    dupa coborarea TVA la alimente si servicii alimentare de la 24% la 9%, TVA mediu este considerabil sub nivelul mediu din iunie 2010, cand a avut loc suirea de la 19% la 24%: cca 16% acum fata de 17,5% atunci. Nivelul de 16% este relativ scazut intre statele din UE;
-    chestiunea fiscala in Romania este legata mai degraba de structura fiscalitatii (munca este probabil inca excesiv taxata si este de salutat faptul ca a avut loc o scadere a CAS, dar mai este spatiu de actiune si nu numai la angajator).
-    un aspect neglijat in dezbaterea publica este ca in conditiile cand factorii de productie au mobilitate mare, impozitarea indirecta este de preferat. Drept este insa ca runda de scadere a TVA de la 24 la 9% la alimente si servicii alimentare beneficiaza de ratiuni economice si sociale serioase (inclusiv combaterea evaziunii fiscale).

Privind rundele de scadere a TVA din septembrie 2013 pentru paine si produse de panficatie si iunie 2015 pentru alimente si servicii alimentare, anvergura diminuarii de la 24% la 9% este exceptionala tinand cont de amplitudine si de ponderea acestor bunuri si servicii in cosul de consum –intr-o tara aflata mult sub media din UE ca putere de cumparare medie a cetatenilor. Aceste doua runde de scadere conteaza foarte mult pentru cei ce au venituri mici si modeste. Si are, este de prezumat, un efect semnificativ in incurajarea spre conformare a firmelor care livreaza asemenea bunuri si servicii. Este de vazut ce vor releva cifrele de la MFP pana la finele anului in privinta diminuarii evaziunii fiscale (dincolo de eforturile facute de ANAF).

Este mult mai putin probabil un efect similar de combatere a evaziunii fiscale prin scaderea de la 24% la 19% a TVA. Totodata, este improbabil ca relaxarea fiscala din runda a treia sa impulsioneze economia cum s-ar crede; spiritul intreprinzator si inclinatia spre investitie  depind, esentialmente, de alti factori ce determina perspectiva economica de ansamblu, acasa si in mediul international. Iar impulsionarea consumului in ultimul timp are originea in “reparatii” ale veniturilor, o de-reprimare a consumului dupa ani de auto-retinere, ceea ce se vede in cresterea inclinatiei de consum in ultimul timp. Dar nu stim cat de durabil este acest fenomen daca nu va avea loc o crestere a economiei sanatoasa, care, ea, sa induca cresteri salariale sistematice. Este mai probabil ca in conditiile in care economia nu va creste in 2016 mai repede decat in 2015, o noua runda de relaxare fiscala sa afecteze veniturile bugetului public.
  • Economia noastra tureaza probabil acum aproape de potential, iar acest potential nu poate fi marit fara o crestere a investitiilor
Raman la opinia ca economia noastra tureaza probabil acum aproape de potential, ca acest potential nu poate fi marit fara o crestere a investitiilor, progres tehnic si o mai buna alocare a resurselor. Sunt de acord cu colegii care afirma ca este mai dificil de evaluat PIB-ul potential si cresterea potentiala in noile circumstante. Dar, in acelasi timp, este greu de respins teza ca anii de alocare mai putin buna a resurselor (nu numai in Romania), criza, au depreciat un stoc de resurse, au diminuat cresterea potentiala. Sunt analize interne si studii ale OCDE, FMI, Comisiei Europene, etc care arata ca pentru economiile emergente din Europa potentialul de crestere a scazut fata de anii precriza. Daca cresterea sustenabila in Romania era estimata la 5-5.5% in anii precriza, este de admis ca acest potential este in jur de 3-3,5% actualmente. Cam la acest nivel merge economia in 2015, peste turatia din 2014. Daca asa stau lucrurile, nu avem oare o problema cu nivelul investitiilor, publice si private pentru a fi marita cresterea potentiala?

Un alt set de aspecte este legat de datele cu care operam. Chiar graficul nou al lui Laurian Lungu, ce prezinta incasari fiscale corectate in raport cu faza ciclului economic, are de ce sa puna pe ganduri:
-    cota unica nu a marit incasarile fiscale ca pondere in PIB asa cum era de presupus pe baza curbei Laffer; nivelul incasarilor a crescut in 2007 fata de 2004, dar nivelul corectat in 2008 a fost sub cel din 2004.
-    chiar noul grafic arata ca perioada cu incasari fiscale mai inalte (corectate cu influenta ciclului economic) ar fi fost nu in anii cand a functionat cota unica. Evit sa fac o judecata de valoare, ci pur si simplu constat ce rezulta si din graficul cu incasari fiscale corectate cu influenta ciclului;
-    in unii ani electorali (2004, 2008) incasarile fiscale au scazut, indiferent de regimul fiscal, de nivelul taxelor si impozitelor; aici se poate presupune ca atitudinea “colectorului” a jucat un rol ca si dorinta de a capta bunvointa cercurilor de afaceri;
  • Referitor la noua grila de salarizare, ea ar fi o schimbare structurala adanca, care afecteaza sever bugetul; pentru a fi aplicata este nevoie de o modificare ampla a structurii cheltuielilor bugetare
Referitor la noua grila de salarizare, ea ar fi o schimbare structurala adanca, care afecteaza sever bugetul; pentru a fi aplicata fara a strica echilibrul bugetar este nevoie de o modificare ampla a structurii cheltuielilor bugetare. Asa ceva nu se poate efectua rapid fara mari perturbatii in executia bugetului, pentru stabilitatea macroeconomica.
Chestiunea distributiei foarte dezechilibrate a PIB-ului intre veniturile salariale (pondere de numai 31,5% in 2014) si restul nu este numai rezultatul anilor de criza. Politica economica, in general, nu poate ignora aceasta chestiune pornind de la ipoteza ca mediul “concurential” da verdictul in acest domeniu. Daca asa este de ce oare guverne ale tarilor mari din UE, administratia SUA, sunt tot mai indignate de practicile companiilor internationale, care eludeaza legislatii fiscale prin tot felul de subterfugii si ascund profiturile –se intampla si in Romania, prin tot felul de mijloace mai mult sau mai putin sofisticate.

In plus, nu tot ce este legal este si moral si, adesea, ce este legal a fost “construit” in beneficiul celor care folosesc tot felul de “portite” (loopholes). Daca o legislatie este proasta ea trebuie sa fie schimbata. Asa cum este de facut cu reglementarea si supravegherea pietelor financiare. Este de reiterat, o politica economica trebuie sa se faca in avantajul in principal nu al cercurilor de afaceri (al unor companii mari), ci al cetatenilor, al tuturor celor pe care ii numim stakeholders.


Citeste mai multe despre   









1782 vizualizari
  • +1 (3 voturi)    
    "...eventuale cresteri de salarii..." (Luni, 24 august 2015, 11:27)

    jackalphonse [utilizator]

    nu am auzit niciun comentariu vis a vis de faptul ca salariile nu au crescut de patru ani. putere de cumparare zero si necesitatea imprumutului la banca pentru nevoi zilnice. in felul asta s-a creeat saracie, falimente si supraindatorare.
  • 0 (2 voturi)    
    SITUATII si COMENTARII (Luni, 24 august 2015, 11:31)

    jidanul [utilizator]

    Oare de ce BNR-istii n-au comentat atunci cand salarile si pensile erau taiate, TVA-ul crestea si DAE crestea aberant de mult si critica acum cand TVA-ul scade si salarile pot creste etapizat in decurs de 3 ani prin Legea Salarizarii Unitare producandu-se astfel o recapacitare financiara a romanilor ? De ce nu gandesc constructiv, inventiv si inovator si nu vin BNR-istii cu solutii viabile de sustinere a acestor masuri fiscale si salariale ? De ce cand e rau si urat BNR-stii tac ca rahatul in papusoi si cand e posibil sa fie bine si frumos BNR-istii vor sa dea cu bata in capul romanilor ? De ce nu se ocupa BNR-istii de eliminarea abuzurior comise de banci, ifn-uri si c.a.r.-uri impotriva clientilor lor ? De ce nu zic si nu fac BNR-istii absolut nimic impotriva creditelor preferentiale acordate de catre banci politicienilor corupti ? Cred ca a sosit momentul ca BNR-istii sa inteleaga si sa actioneze in mod real in favoarea: bunastarii romanilor, politicilor financiare si economice care sa elimine abuzurile din sistemul institutilor financiare de creditare-depozitare pe care ar trebui sa-l controleze si sa-l administreze, sa renunte la complicitatea dintre bancheri si politicienii corupti si sa se pozitioneze de partea poporului roman si a clientilor romani si sa nu tradeze poporul roman, reprezentand in mod real NATIUNEA ROMANA, deoarece BNR-istii sunt angajatii Bancii NATIUNII Romane.
    • +2 (4 voturi)    
      daianu a fost ministru (Luni, 24 august 2015, 12:26)

      robotel corporatel [utilizator] i-a raspuns lui jidanul

      si a impresionat, negativ
      deci sa ne scuteasca
      • +1 (3 voturi)    
        Mai ales cand (Luni, 24 august 2015, 13:01)

        Bogdan_100 [utilizator] i-a raspuns lui robotel corporatel

        Mai face afirmatii despre TVA mediu (9% alimente 24 la celelalte deci 16% mediu). TVA mediu se calculeaza functie de ponderea comerciala a categoriilor cu un anumit TVA. Astfel daca am TVA de 50% cu exceptia chibritelor ce au 10 % numai un "economist" precum Daianu poate spune ca TVA mediu este de 30%. Dar ca ofiter SIE partea cu economistul e legenda de acoperire
  • 0 (0 voturi)    
    pentru mine cel mai trist lucru este (Luni, 24 august 2015, 15:03)

    ..13 [utilizator]

    afirmatia care nu imi da pace:

    "Economia noastra tureaza probabil acum aproape de potential."

    Oare? Si daca DA, atunci...

    Chiar asta este rata naturala a somajului in RO?
    Chiar avem capacitatile de productie aflate spre maximul lor de utilizare?
    Oare am folosit resursele atat de intens?

    Oare? Cate mai sunt de facut si cat de mult potential uman asteapta sa fie utilizat mai eficient...

    Numai fondurile europene care au fost neutilizate desi este nevoie de ele pot sa spuna ca undeva este o alta problema - este o strangulare, un capac pe care cred ca politicienii il pun in calea RO...

    Care este eroarea cu care a fost calculata valoarea PIB-ului potential? Orice expert alege o marja de eroare pentru care valideaza o valoare.Care este ea?


    Pe de alta parte, sigur ca este normal sa ne intrabam care sunt datele care sa justifice daca suntem la dreapta sau la stanga curbei Laffer. Putem sa judecam pe baza datelor colectate anterior si daca nu putem sa facem acum asa oare un guess - assume that is a smart guess - ne poate da un hint, iar in viitor sa fie analizate mai atent valorile, prezumtiile, reactiile din piata si inclusiv piata?

    Si ultima idee: muncim pentru ce? Daca raspundem la aceasta intrebare vom putea sa stim mai bine unde suntem in evolutia noastra.

    Deci muncim ca sa investim sau ca sa consumam sau pentru a investi si pentru a consuma?

    Germania, o tara doborata dupa cel de al doilea razboi mondial nu a avut altceva de facut decat sa munceasca si sa investeasca fara a consuma prea mult si nemtii au muncit si s-au dezvoltat.

    Cred ca si romanii, afectati de tranzitii, de crize, nu au alta sansa decat aceea de a munci, deci nu cred ca incurajarea spre consum este cheia cresterii sanatoase din RO. Ro a mai trecut prin 2 situatii de incurajare a consumului fara sa fie inregistrate schimbari majore in peisajul economic.

    sigur ca sunt poate poate evolutii contradictorii, dar ce alegem acum sa facem?

    Nu este mai bine sa fim mai atenti si mai ponderati?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică