​Op-ed

Economia steroizilor fiscali si politica salariilor publice a la Zimbabwe

de Laurian Lungu     HotNews.ro
Joi, 20 august 2015, 7:28 Actualitate | Opinii

Laurian Lungu
Foto: HotNews.ro
Recent, guvernul a lansat o serie de propuneri care vizeaza cresterea cu cel putin 70% a nivelului salariilor personalului din administratia publica pana in 2017. Magnitudinea acestor cresteri, data fiind conjunctura economica actuala, este halucinanta chiar si pentru un absolvent de economie sub-mediocru. Salariile inaltilor demnitari si ale ministriilor au fost deja crescute din august, in medie cu 250%. Aceasta rata de crestere face sa paleasca pana si masura adoptata de Robert Mugabe in anii 2000 cand, in plina criza economica, decidea marirea salariului personal si al intregului cabinet cu 200%. Evident, Zimbabwe nu este tocmai un exemplu de urmat in ceea ce priveste politicile economice. Propuneri mai concrete ale guvernului vizeaza cresterea salariilor din sanatate in trei etape, cu 25%, incepand din octombrie 2015. Foarte probabil ca acestea vor antrena presiuni de cresteri salariale si din partea altor sectoare ale administratiei publice.
  • Grecia, campioana cresterilor salariilor bugetarilor in zona euro  a avut o rata de “numai” 50% pe parcursul a opt ani, intre 1999 si 2007

Aceste masuri sunt in puternic contrast cu ce se intampla in Europa. Grecia, campioana cresterilor salariilor bugetarilor in zona euro  a avut o rata de “numai” 50% pe parcursul a opt ani, intre 1999 si 2007. Apoi a urmat corectia drastica a acestora, proces care inca continua. In Marea Britanie cresterea de 50% a avut loc pe parcursul a 14 ani, intre 2000 si 2013. Iar bugetul din 2015 prevede un avans anual de numai 1% a salariilor publice in urmatorii 4 ani. In Romania, salariile din administratia publica au crescut in perioada 2000-2014 cu 175%, si aceasta in termeni reali.

Justificarea economica a unor cresteri de o asemenea amploare lipseste in totalitate. Aceste majorari sunt pur discretionare, cu iz electoral, fara nicio legatura cu productivitatea sau eficienta economica. Problema de fond rezida in filozofia fiscala, sume care ar trebui prioritizate investitiilor sunt alocate unor cheltuieli curente, cu efect minor asupra cresterii economice, care pun o presiune disporportionata si inutila pe bugetul de stat. Efectul acestora in economie – si impovararea ulterioara permanenta a bugetului – este amplificat de faptul ca au loc pe fondul unei perioade cu inflatie aflata in teritoriu negativ. Deci, in termeni reali, pe termen mediu, cresterile vor fi mai mari decat sugereaza valorile nominale.
  
Autoritatile nu sunt la primele masuri de acest gen. In anul 2007, sub euforia avansului substantial al economiei, era votata legea cresterii cu 40% a pensiilor din sistemul public. Un an mai tarziu, chiar inaintea alegerilor parlamentare, era adoptata legea cresterii cu 50% a salariilor personalului din invatamant. Ulterior, presiunea respectarii acestor angajamente a  necesitat – si inca necesita! -  corectii drastice pe partea cheltuielilor publice.

  • Propunerile de crestere a salariilor angajatiilor din administratia publica cu 70%, in conjunctie cu aplicarea in paralel a masurilor prevazute in noul Cod Fiscal, intr-un context deflationist, sunt infinit mai iresponsabile
Astazi, propunerile de crestere a salariilor angajatiilor din administratia publica cu 70%, in conjunctie cu aplicarea in paralel a masurilor prevazute in noul Cod Fiscal, intr-un context deflationist, sunt infinit mai iresponsabile. Acest cocktail de masuri risca sa destabilizeze echilibrul macroeconomic ani buni de acum inainte. Dupa mai bine de doua decenii si jumatate de economie de piata, modul in care se gandesc politicile fiscale in Romania, mai cu seama in anii pre-electorali cand economia merge bine, este stupefiant. 

In teorie, cresterea salariilor ar fi posibila in ipoteza in care raportul cheltuieli salariale/PIB ar ramane in jur de 7%. Aceasta ar implica insa disponibilizari masive in sectorul bugetar, fapt cu totul improbabil atat din punct de vedere al implicatiilor economice cat si al timing-ului. In orice caz, o asemenea ajustare a numarului de angajati publici, necesara de altfel, trebuie sa aiba loc gradual, pe parcursul unor ani de zile.
In sine, propunerile de relaxare fiscala ale noului Cod Fiscal sunt oportune. Este foarte probabil ca efectele negative ale acestora asupra bugetului sa fie mai mici decat estimarile curente. In fapt, reducerile de taxe prevazute in noul cod fiscal, chiar daca constituie un pachet semnificativ de relaxare fiscala, pot duce la cresterea veniturilor fiscale dupa o perioada de 1-2 ani. Per ansamblu, impactul reducerii fiscalitatii este mai util de analizat din perspectiva veniturilor totale fiscale datorita modificarii comportamentului agentilor economici ca reactie la aceste masuri.

Dupa cum se vede in graficul de mai jos acestea, ca si raport in PIB, au avut o tendinta descendenta din 2000 incoace. Reducerea fiscalitatii, asociata de exemplu introducerii cotei unice in 2005, a dus la cresterea semnificativa, imediata, a raportului venituri fiscale/PIB pe mai multi ani. In contrast, cresterea fiscalitatii din 2010 a marit acest raport doar in anul urmator – si oricum sub nivelul estimat.  Ulterior fiscalitatea mai ridicata a redus incasarile fiscale la buget ca procent in PIB. Iar introducerea accizei pe benzina si a taxei pe stalp din 2012 au redus si mai mult acest raport. 
 



Sursa: Eurostat

  • Pe masura ce efectele cresterilor salariului minim in economie se vor disipa, consumul intern isi va reduce cresterea.
Dincolo de implicatiile asupra bugetului exista impactul in economie a masurilor noului cod fiscal. In acest moment cresterea economica se datoreaza cu preponderenta avansului salariilor. Insa, pe masura ce efectele cresterilor salariului minim in economie se vor disipa, consumul intern isi va reduce cresterea. Diferenta majora intre anul 2015 si 2007 este ca acum aportul finantarilor externe si a creditului bancar la sustinerea consumul intern este minor. Astfel, si riscul macroeconomic este mult redus. Impulsonarea partiala a consumului prin scaderea TVA va exploata doar un moment propice si va asigura consolidarea cresterii economice, generand totodata si spatiu fiscal in viitor.

Desigur, o intrebare legitima este legata de PIB-ul potential, daca masura reducerii TVA nu stimuleaza economia peste aceasta valoare. Aici discutia intra pe un teritoriu ‘’tehnic’’. Estimarile ‘’output gap-ului’’ (diferenta intre PIB efectiv si cel potential) pot varia masiv in functie de momentul la care se fac, chiar si in cazul unor economii cu un ‘’track record’’, cum este cea a SUA. De exemplu, "output gap-ul’’ economiei SUA pentru 2011Q4 a fost estimat la -11,3% in 2007 si la numai -5,6% in 2011*. Chiar daca pe termen scurt este posibil ca economia Romaniei sa aiba un output gap marginal pozitiv, ca urmare a scaderii TVA, atata timp cat finantarea consumului se face cu preponderenta prin avansul salariilor, corectia economica se face gradual, de la sine. 

De aici rezida si implicatia majora pe care propunerile iresponsabile de crestere a salariilor din administratia publica, deconectate de realitatea economica, o pot avea asupra stabilitatii macroeconomice. Tinand cont ca aproape 30% din angajatii in economie lucreaza la stat, daca aceste masuri de cresteri salariale se vor aplica asa cum sunt gandite in prezent ele vor distorsiona puternic procesul de corectie la nivelul intregii economii.        

Dupa 25 de ani de economie de piata, dezbaterile partidelor politice pe teme legate de politici economice sunt inca extrem de rudimentare si lipsite de viziune. Acest fapt pericliteaza bunastarea generatiilor viitoare. O lectura utila pentru politicienii autohtoni este ‘’Why Nations Fail” de D. Acemologu si J. Robinson. Prezinta invataminte necesare care, aplicate, vor aduce calitatea politicilor economice mai aproape de nivelul celor din zona euro, in detrimentul celor din Zimbabwe. 

N.red: Laurian Lungu deţine  un  doctorat  în  economie (Universitatea  Cardiff),  un  masterat  în economie  (Universitatea  Liverpool)  şi un  masterat  în  administrarea  afacerilor  (în  cadrul  programului  canadian  MBA din  Bucureşti).  Anterior  a  lucrat  în mediul  academic,  susţinând  cursuri  de macroeconomie  şi  metode  matematice  în cadrul departamentului  de  Economie  al Universităţii  Cardiff.  Domeniile  sale  de expertiză includ prognoza macroeconomică şi modelarea politicilor cu accent pe economia monetară, economia internaţională, politica fiscală şi politicile privind piaţa forţei de
muncă. Este autor a numeroase articole şi analize  publicate  în  jurnale  internaţionale de specialitate şi cărţi. Este membru al unor grupuri de cercetare, cum ar fi Grupul de cercetare a Macroeconomiei din Liverpool, Marea Britanie şi Institutul de Economie aplicată Julian Hodge. Vezi aici CV-ul lui Laurian Lungu.


Citeste mai multe despre   











[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
6190 vizualizari
  • +4 (6 voturi)    
    Ponta a mintit (Joi, 20 august 2015, 7:37)

    Romania, tara pomanagiilor [utilizator]

    N-ati inteles ca Ponta a mintit din nou?

    Fiind disperat, Ponta promite orice oricui, doar doar o ramane la putere.

    O face fiindca nu avem legi care sa-l sanctioneze pentru asa ceva. Populismul nu se plateste in ani de inchisoare, fiindca are priza la prosti.
    • 0 (0 voturi)    
      Ba DA! (Vineri, 21 august 2015, 14:05)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui Romania, tara pomanagiilor

      Populismul se plateste - exista legi ca ii leaga pe iresponsabili.

      Monta crede ca este nemuritor - cam asa credea si 0049 - odihneasca-se!!!

      Cel mai curat gubern a adus numai penali de fruntea RO!
  • +4 (6 voturi)    
    Nu ne trebe viziune (Joi, 20 august 2015, 8:49)

    Spiky [anonim]

    (PCR)...FSN...PDSR...PSD...USL...USD este niste partide minunate, care protejeaza amaratii care ii voteaza, chiar daca membrii acestei gasti fura de rup. Da, or sa vie corectii, inflatie, criza, dar de astea or sa fie vinovati UE, SUA, capitalistii lacomi, nu pradatorii gen Mazare, Constantinescu, Oprisan, si toata liota mafiotkaghebista in frunte cu ultimul, cu voia dumneavoastra, Ivan Ilici Ilieskovich.
  • +4 (6 voturi)    
    Impostori (Joi, 20 august 2015, 9:03)

    athos64 [utilizator]

    Ponta se numea pe el si pe Teodorescu, acum vreo cateva zile "tehnocrati", vrand sa sublinieze nici mai mult, nici mai putin, o anume aura a competentei ce ar pluti asupra politicilor propuse.

    In spatele noului Cod Fiscal, sta intr-adevar un efort conceptual remarcabil, dar pe langa faptul ca nu i se datoreaza lui Ponta, el este aruncat in derizoriu de iresponsabilitatea manifestata atat cu privire la modul general in care acesta a fost aruncat in piata, (fara o ampla discutie si analiza de impact), cat mai ales cu privire la incredibila iresponsabilitate manifestata in constructia si executia bugetara, in special in ceea ce priveste marirea cheltuielilor cu salarii, indemnizatii, pensii, incepand cu cele proprii. Toate astea, in vreme ce suntem martorii lectiei deschise oferite de Grecia...

    Tehnocrati? Niste impostori cu acces la butonul de autodistrugere al masinariei...
  • 0 (2 voturi)    
    Pondere in PIB a cheltuielilor cu salariul (Joi, 20 august 2015, 9:06)

    Traian [anonim]

    In tarile normale, ponderea in PIB a cheltuielilor cu salariile este de circa 48%. In Romania, acest procent era de 40% inainte de criza si de 31% acum. Concluziile sunt simple:

    1. Statul mentine o salarizare foarte scazuta in sistemul bugetar;
    2. Modelul salariilor mici din sistemul bugetar este preluat de sistemul privat;
    3. Explicatia salariilor mici din sistemul bugetar consta in aceea ca o mare parte din alocarile bugetare sunt destinate din start furtului acestora de catre mafia guvernamentala si politica;
    4. Dupa cum se stie, toti factorii de decizie (primari, presedinti de CJ etc) solicita ca mita procente de circa 10%-20% din valoarea lucrarilor. Este clar ca firmele nu ar putea plati ca mita sumele respective daca acestea nu ar fi primite de la stat ca plata pentru lucrarile contractate;
    4. Maririle salariale preconizate in sistemul bugetar nu sunt de peste 70%, ci de pana la 70%, media fiind de 30%. Aceste mariri ar putea fi suportate fara probleme daca ar fi eliminate furturile din alocatiile bugetare; in felul acesta, nu ar fi necesar niciun leu in plus!

    Pentru a clarifica lucrurile, trebuie sa spun ca lucrez in sistemul privat si sunt multumit de veniturile pe care le am!
    • +2 (2 voturi)    
      Daca lucrezi in sistemul privat (Joi, 20 august 2015, 10:20)

      Bogdan_100 [utilizator] i-a raspuns lui Traian

      Inseamna ca stii ca salarizarea este functie de valoarea adusa si de performanta. In lista ta nu apare ineficienta cronica a administratiei publice cu schema de personal supraincarcata fapt ce explica salariile mici, dar care nu sunt legate nici de munca nici de performanta. marirea salariilor in zona administratiei publice trebuie strict legata de productivitatea muncii. In invatamant profesorii au norma didactica cea mai redusa din EU, rezultate catastrofale, interes zero, dar asteapta dublarea salariilor - pe ce baza pe ce motiv. Din nou numai responsabilizarea si masurarea activitatii pot duce la mariri. Altfel e furarea caciulii inflatia va nivela totul. Bugetarii par a juca "cine fura caciula mai repede" pentru a beneficia 2-3 luni de mariri reale pana cand inflatia inghite tot. Un guvern iresponsabil intra in acest joc.
      • +1 (1 vot)    
        Stiu... (Joi, 20 august 2015, 11:40)

        Traian [anonim] i-a raspuns lui Bogdan_100

        1. Da, administratia publica este ineficienta; probabil ca si numarul persoanelor angajate aici este mare; dar eu vorbeam de procentul mic din PIB alocat salariilor; daca ne referim strict la domeniul bugetar, ponderea salariilor in PIB reprezinta in Romania 7%, adica o valoare mica sau chiar foarte mica in raport cu alte state - vezi detalii aici: http://bit.ly/1JsiXVx;
        2. Legat de norma didactica de predare, afirmatia ta nu este adevarata; dimpotriva, aceasta norma este mare in raport cu alte state UE; pentru detalii, citeste aici: http://bit.ly/1HXt6Cj In ceea ce priveste rezultatele, acestea nu sunt deloc castrofale: tinand seama de salarizarea catastrofala, ele sunt chiar bune;
        3. Repet sb o alta forma ceea ce am mai spus: maririle de salarii din sectorul bugetar ar putea fi suportate din bugetul actual daca acesta s-ar distribui altfel, adica daca s-ar realoca sume destinate acum mafiei guvernamentale si politice.
    • +3 (3 voturi)    
      E nitel mai complicat de atit (Joi, 20 august 2015, 12:12)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui Traian

      Masa salariala ca procent din PIB nu indica faptul ca puterea burghezo-mosiereasca subjuga poporul cinsitit si harnic. Capitalismul are sistemul lui de reglare a pietei, care spune ca daca in locul x cheltuielile cu salariile sunt mici comparativ cu productivitatea, in citiva ani navalesc n-shpe multinationale in goana dupa profit, iar presiunile create pe piata muncii aduc profitabilitatea aproape de valorile din alte zone. Asha ca teoria asta conspirationista pica.

      Iar in spatele procentului de 30% din PIB sta faptul ca in romania e tara cu cel mai mic procent de absolventi de studii superioare, 13% fata de 24% media UE. Si din astia 13% un procent insemnat sunt cei cu diplome de la spiru haret sau alte aberatii din astea. Iar un alt procent e de pe la multele universitati de stat de prin tot felul de orase si orasele unde un absolvent nu invata mult peste unul de la spiru haret. Si in conditiile astea, cu o forta de munca preponderent necalificata, consturile cu salariile sunt evident mici. Adicatelea vin aici afaceri care cauta forta bruta si munci totalmente necalificate. De aia o ducem rau, pentru ca nu suntem in stare sa facem chestii cu valoare adaugata mare.

      Si ca sa vezi ca salariile mici de la bugetari nu determina puterea burghezo-mosiereasca a capita.lismului decadent sa dea peste tot salarii mici, uite de exemplu domeniul IT. Vine imperialistu' si da salarii de 2,3,4000 de euro, fara sa se uite cit cistiga functionarul de la stat. De ce? Pentru ca a gasit forta de munca suficient de calificata, iar pe el il intereseaza profitul, nu salariul mic. Si profitul se face coninteresind angajatul.

      Dar pentru romanul neaos e mult mai simplu sa dea vina pe imperialismu care'l tine sub jug decit sa realizeze ca are o viata de rahat pentru ca nu stie sa faca nimic.
    • 0 (0 voturi)    
      salariile mici din sistemul privat.. (Vineri, 21 august 2015, 14:02)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui Traian

      .. sunt cauzate de performante slabe, sectoare cu competivitate scazuta: call center angajat, casier la super market, paznic, confectionera, s.a.m.d.

      Cum bine zicea Bogdan salariile in IT multumesc pe multi, dar nu multi pot sa fie acolo.

      De ce?
      Pentru asta trebuie sa inveti IT, sa iti practici meseria,, si sa lucrezi intens.

      Nu suntem prea destepti cum ne-ar place sa credem - in marea noastra majoritate suntem redusi mintali, condusi zgomotosi de un PM redus, un plagiator orgolios, vanitos si mincinos.

      Daca ne asumam aceasta realitate putem sa pornim sa o schimbam.

      Schimbarea trebuie sa vina din sectorul privat - schimbarea structurii economiei - de aceea se vorbeste si se scrie destul de mult despre reformele structurale necesare in economia din Ro.

      Traiane nu cred nici 5 sec. ca lucrezi la privat - imposibil sa nu vezi cum se arde gazul acolo si cum eficienta este zero si sa nu te enervezi...

      Traiane nu lucrezi si nici nu traiesti de unul singur - iti place in Romanica? Nu cred si pentru ca, de exemplu, drumurile sunt proaste, aerul imbacsit si prea multa prostime omule...

      Daca ai observat ca exista o puternica spagareala in primarii/CJ si in alte locuri cred ca iti dai seama ca spagarea asta reduce profitul si creste cheltuielile mult peste suportabilitate in firmele din RO.

      Cei care dau spaga sunt presati de a avea contracte cu statul intr-o economie care privatii au cam murit si mai devreme sau mai tarziu ajung si ei in faliment.

      Spagarii isi cresc zilnic pretentiile ca intr-un carusel al mortii care insa nu ii distruge pe spagari ci tot pe amaratii care lucreaza in sectorul privat.

      Multumit?
  • +2 (2 voturi)    
    pai si poporul tot a la Zimbabwe este (Joi, 20 august 2015, 10:19)

    bogdan1477 [utilizator]

    Un popor cit de cit matur n-ar pune botul la astfel de masuri aiuritoare gen mariri de salarii de 70% combinate cu scaderi de taxe substantiale. Mai ales ca tocmai ce-am trait pe viu dezmatsul din 2007-2008 urmat de taierile din 2010.

    Dar poporul roman, mai precis votacul uslamist, nu e interesat de consecintele pe care masurile astea le vor avea peste 2 ani. Pe el il intereseaza sa traiasca azi bine (fara sa depuna nici un efort in plus, bineinteles). Si atunci, care o fi diferenta intre poporul roman (sau ma rog, componenta lui uslamista, formata din marea masa de asistati sociali, functionari la stat, pensionari educati de antena3) si locuitorii din Zimbabwe?
    • 0 (0 voturi)    
      din pacate raman doar doua variante... (Vineri, 21 august 2015, 13:35)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui bogdan1477

      1. Pleci fara sa te uiti inapoi si ii lasi pe hotomani sa isi faca d ecap pana dau in balbaiala si mor pe mana lor, cu armele lor.

      2. Pleci si arzi totul in spatele tau!
      Django stia el ce facea!

      Oare mai exista variante?

      Oricum de trait normal ici nu se prea poate - in fiecare zi apare o petarda care pune la munca 10 intelepti pentru ca un nebum-mincinos a aruncat piatra in apa.
  • -2 (2 voturi)    
    Despre corelațiile economice (Joi, 20 august 2015, 11:54)

    Omics [utilizator]

    Salariile din România vor exlude țara din UE, dacă procesul integrării de va adânci. Numai un regim dictatorial ar permite un eventaul nivel mai înalt de capitalizare cu salarii mici. Capital mare pe salariat înseamnă salarii mari.
  • -1 (1 vot)    
    Graficul (Joi, 20 august 2015, 16:08)

    neacsu [anonim]

    Tot pe perioada analizata ar fi bine sa se faca un grafic,cu venitirile celor ma hoti romani,si vom vedea ca hotomanii nu au platit taxe la buget si dimpotriva au furat cu 10 maini bugetul care este furat tot mai mult.Ponta care spune ca el este tehnic,ar trebui sa spuna poporului de ce in cei trei ani de conducere a economiei tarii au scazut incasarile,foarte mult.Banii se scurg undeva,nu se omoara nimeni sa-i caute,ma refer la ANAF,care a speriat televiziunile,cu mascati,cu masini,cu sarit gardurile si spart usile,dar atat,banii nu se vad pe nicaieri.DNA face sport cu retinerile,catuse,haine pe cap,dar bugetul e gata sa-si dea sufletul,sacul fiind tot mai gol,banii nu sunt nicaieri.O tara necondusa,si sansele sunt din ce in ce mai mici.Poate Sfantul Duh!
  • 0 (0 voturi)    
    cu adevarat iresponsabil (Vineri, 21 august 2015, 13:28)

    ..13 [utilizator]

    Daca in marea lor majoritate, asta ca sa nu scriu, ca toti economistii spun ca nu exista baza petnru majoarea accelerata a salariilor din sectorul public - oriunde s-ar afla acei functionari publici - sa continui fara sa te opreste doveste ca ai ceva la cap...

    sustin opinia lui Laurian Lungu care spune ca intr-un context deflationist, sunt infinit mai iresponsabile!!!!

    De ce nu se sesizeaza nimeni referitor la acest abuz in servicu - mai ales ca BNR-ul NU A FOST CONSULTAT pe aceasta tema iar opinia Consiliului Fiscal a fost in dezacord cu cele propuse de gubern???

    Oare nu exista text de lege care sa ii incrimize pe astia inainte de a da cu iostea in gard???


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi