​Op-ed

Cum verifica ANAF persoanele fizice: vor plange si bogatii?

de Adrian Benta, Dragos Patroi     Consultanti Fiscali
Miercuri, 12 august 2015, 11:20 Actualitate | Opinii

Adrian Benta si Dragos Patroi
Foto: Hotnews
La sfarsitul saptamanii trecute, ANAF a anuntat, cu surle si trambite, un mare pas inainte, respectiv inceperea unor verificari fiscale indreptate impotriva unor categorii de persoane cu o rezonanta spumanta pentru publicul larg si considerate pana acum un subiect tabu, cum sunt camatarii, manelistii si altii asemenea. Am apreciat acest demers al institutiei si, cu siguranta, il sustinem moral. Anuntul privind demararea acestor verificari fiscale nu poate reprezenta, pe fond, decat un demers corect, necesar si normal al organelor fiscale, valabil in orice tara civilizata.

Per ansamblu, dintr-un potențial număr de 14,4 milioane de persoane, s-a ales un prim eșantion de 300.000 persoane. Ulterior, s-au aplicat patru criterii de selecție, respectiv:
•    asociați ai unor firme ce au împrumutat societățile cu peste 200.000 euro;
•    persoane ce au achiziționat bunuri și case în valoare de peste 70.000 euro;
•    persoane ce au achiziționat autoturisme cu prețuri mai mari de 25.000 euro;
•    persoane ce au constituit depozite mai mari de 150.000 lei.
În urma verificării și acestor patru criterii, a rezultat o listă de 8.000 de persoane cu risc fiscal, din care 313 persoane sunt deja în lista scurtă pentru a fi supuși inspecțiilor fiscale într-o primă etapă.

La o primă vedere, criteriile de selecție și pașii de filtrare care au stat la baza identificării primului eșantion de persoane - ce urmează a face obiectul inspecțiilor fiscale – par a fi unele corecte și echilibrate, cu scopul de a surprinde eventualele discrepanțe ce pot apărea  între situația patrimonială a unei persoane fizice și veniturile fiscalizate ale acesteia. Spunem la o primă vedere, deoarece ne este totuși neclar cum organele fiscale au putut identifica – spre exemplu - persoanele fizice care dețin conturi bancare de peste 150.000 lei. Iată o primă întrebare care poate apărea: în baza cărei legi ? În acest moment, ANAF nu are acces – în mod legal și direct - la conturile bancare ale persoanelor fizice; accesul la conturile bancare și posibilitatea ca băncile să comunice informații privind tranzacțiile bancare sunt permise numai ca urmare a începerii unor proceduri penale îndreptate împotriva unei persoane. Codul de procedură fiscală – în speță, instrumentul juridic prin care se reglementează inclusiv derularea inspecțiilor fiscale la persoanele fie fizice, fie juridice - nu permite verificarea conturilor bancare prin simpla solicitarea a ANAF. E adevărat, s-a încercat în toamna anului trecut introducerea unei astfel de reglementări în cuprinsul Codului de procedură fiscală, reglementare ce însă nu se regăsește în Monitorul Oficial, adică nu există.

    În acest context, se pune următoarea întrebare: Cum se pot afla sumele din contul unei persoane fizice, în ce condiții și în baza cărei legi? Răspunsul este dat de art. 113 alin. (2) – art. 114 din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. Vă propunem să parcurgem împreună situaţiile în care se pot afla informaţii din conturile bancare ale unei persoane, conform temeiului amintit: ”Art. 113.  (...) (2) Informaţii de natura secretului bancar pot fi furnizate, în măsura în care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate, în următoarele situaţii:
a). la solicitarea titularului de cont sau a moştenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanţilor legali şi/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora;
b.) în cazurile în care instituţia de credit justifică un interes legitim;
c). la solicitarea scrisă a altor autorităţi sau instituţii ori din oficiu, dacă prin lege specială aceste autorităţi sau instituţii sunt îndrituite, în scopul îndeplinirii atribuţiilor lor specifice, să solicite şi/sau să primească astfel de informaţii şi sunt identificate clar informaţiile care pot fi furnizate de către instituţiile de credit în acest scop;
d). la solicitarea scrisă a soţului titularului de cont, atunci când face dovada că a introdus în instanţa o cerere de împărţire a bunurilor comune, sau la solicitarea instanţei;
e). la solicitarea instanţei, în scopul soluţionării diferitelor cauze deduse judecăţii.
f). la solicitarea executorului judecătoresc, în scopul realizării executării silite, pentru existenţa conturilor debitorilor urmăriţi.
g.) la solicitarea notarului, în cadrul procedurii succesorale notariale.
(3) În cererea scrisă adresată instituţiei de credit, conform alin. (2) lit. c), trebuie să se precizeze temeiul legal al solicitării de informaţii, identitatea clientului la care se referă informaţiile confidenţiale care se solicită, categoria informaţiilor solicitate şi scopul pentru care se solicită acestea. (...)
Art. 114. - Instituţiile de credit sunt obligate să furnizeze procurorului sau instanţei de judecată, la solicitarea acestora, informaţii de natura secretului bancar, dispoziţiile privind metodele speciale de supraveghere sau cercetare din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător
.”

    La o analiză superficiala – și, evident, gresită - prevederea de la art. 113 lit. c) ar putea justifica acțiunea unei instituții de a solicita unei bănci informaţii despre contul unei persoane. Însă această prevedere nu permite nici unei autorități să sorteze grosier conturile a milioane de cetățeni. În plus, dacă s-ar justifica un astfel de demers – prin prisma faptului că scopul instituției este corecta colectare a banilor la buget, iar evazioniști sunt foarte mulți, ce își etalează cu opulență veniturile neimpozabile - în acest caz demersul instituției trebuie făcut punctual și trebuie să aibă în vedere situația concretă a unei persoane. Să intelegem că au fost efectuate 14 milioane de analize, cereri si primite răspunsuri de la bănci? În practica de zi cu zi, conturile unei persoane suspectată de o infracțiune pot fi verificate doar ca urmare a deciziei instanței de judecată sau ca urmare a începerii procesului de urmărire penală. Băncile au ca practică să refuze cererea unei persoane, chiar cererea procurorului, dacă nu se menționează temeiul normativ în baza căruia se solicită informația și numărul dosarului penal.

    Să nu uităm nici de prevederile Directivei 95/46/CE, care, în esență, se opun unor practici naționale prin care sunt verificate statistic - în mod global - active și conturi ale unor contribuabili, pentru a se determina veniturile impozabile. Și fenomenul descris în legislația națională este foarte clar, în sensul că dreptul de proprietate se prezumă, deoarece Comunitatea Europeană nu își consideră cetățenii infractori în masă.
    Nu putem să nu ne întrebăm dacă verificarea cămătarilor și a maneliștilor nu este o perdea de fum și ce se ascunde în spatele acesteia ? Se dorește o sensibilizare a opiniei publice privind permisiunea ANAF în acest sens, permisiune primită prin lege - o lege evident viitoare, pentru că actuala nu există - de verificare a conturilor contribuabililor? Cine stie...Dvs aveți un cont bancar? Ce opinie aveti legat de acest demers?

    Cred că vom fi în situația să analizăm derularea acestor inspecții fiscale în mod mai mult sau mai puțin emoțional, vor fi interpretări contradictorii și elemente justificative sau probante interpretate în orice direcție. Metodele de verificare sunt încă la nivel de teorie, cu mai puține valențe practice. Toate bune şi frumoase legat de aceste verificări fiscale perfect legitime, numai că – legat de consistenţa informativă a actualelor reglementări legale – trebuie să găsim cu toții răspunsurile adecvate și pertinente la câteva întrebări:
- are fiscul atribuţii în culegerea de informaţii, dincolo de analiza situaţiilor şi declaraţiilor fiscale ale contribuabililor şi aflate la dispoziţia sa? Iar aici avem în vedere, în special, acea verificare documentară prealabilă care se face “pe dibuite” şi fără notificarea contribuabilului vizat;
- are fiscul competenţa legală să reevalueze – în scopul stabilirii relevanței situației fiscale de fapt - valoarea reală de piaţă a unui bun imobil pentru care contribuabilul a declarat şi notarul a certificat că a fost achiziţionat sau vândut (după caz) la o anumită sumă?
- ce avere urmează a fi analizată de autorităţile fiscale? Cea scriptică, “din hârtii” (aşa cum rezidă din conţinutul semantic al textului de lege – “situaţia fiscală personală”) sau cea “afişată” (“bogăţia reală”, cam cum e prin ţările nordice)? Ce facem cu cei fără venituri, fără avere (“pe numele lor”), dar care folosesc în fapt bunuri cât se poate de palpabile, de o valoare considerabilă? E posibil ca, pe viitor, aceste bunuri să fie în proprietatea de drept (dar nu şi de fapt!) a unor societăţi pe acţiuni nu nominale, ci la purtător, înregistrate în paradisuri fiscale. Mai mult chiar, putem asista inclusiv la ceva modificări (perfect legale) în statutul de rezidenţă fiscală a unor întreprinzători sau la exit-uri spectaculoase din anumite afaceri (spre exemplu, în favoarea unor BV – uri din Olanda)…

Cu cât vor exista mai multe “de ce” – uri fără răspuns, aplicarea textului de lege în cauză devine cu atât mai subiectivă şi supusă unor interpretări contradictorii și unor practici discreţionare. Actualul demers apreciem că nu trebuie stopat, ci continuat, perfecționat și adaptat realității, în concordanță însă cu respectarea legislației în domeniu. Nu suntem adepții teoriei conform căreia în situații excepționale se impun măsuri excepționale și nu credem că trebuie pusă, din start, ștampila de vinovat asupra nici unei persoane fizice care va face obiectul acestor verificări fiscale. Vinovația va trebui probată de organele fiscale pentru fiecare caz individual în parte, nu prin apartenența la o categorie socio-profesională sau alta, utilizând – în toate etapele procedurale ale acestor inspecții fiscale - mijloacele legale și obiective de administrare și apreciere al probelor în domeniul fiscal, conform Titlului III Cap. 3 din Codul de procedură fiscală.

Dacă există anumite imperfecțiuni sau lacune legislative apreciem că acestea nu trebuie ignorate și să ne prefacem că nu există, ci trebuie analizate și corectate, tocmai pentru ca demersul fiscului să aibă o legitimitate nu numai morală, ci și una legală, și o finalitate pe care o așteptăm cu toții : fiecare contribuabil să-și achite obligațiile fiscale care îi revin în mod legitim și legal.

Notă: Autorii acestui articol se delimitează de orice actiuni politice sau propagandistice și nu doresc să susțină interesele nici uneia dintre părțile implicate, militând doar pentru o aplicare corectă, obiectivă și echidistantă a legislației fiscale.
N.red: Opiniile exprimate apartin exclusiv autorilor


Citeste mai multe despre   









15699 vizualizari
  • +5 (7 voturi)    
    verificare ANAF (Miercuri, 12 august 2015, 11:44)

    eugen6215 [utilizator]

    Inteleg intr-un fel ingrijorarea autorului, insa poate ca datele privind conturile sunt luate din declaratiile de impozit retinut asupra dobanzilor la depozite bancare, depuse de banci pentru clienti, dupa care sunt solicitate relatii punctual de la banci.Aceasta solicitare poate fi facuta inca din 2010, urmare OUG 54, inclusiv pt persoane fizice.
    De asemenea, metoda vanzarii la un pret redus in acte, este frecventa, pt evitarea taxelor-deci evaziune, de aia sunt folosite valori minime ale notarilor publici pt tranzactii.O deficienta este si neintocmirea PUG cu incadrarea reala a imobilelor, mai ales in Transilvania, unde terenuri aflate in plin oras apar in CF ca si extravilan, deci valori notariale la tranzactionare mici in acte si mari in realitate.
    Aceasta masura este inca la inceput, se va imbunatati pe parcurs si se va ajunge si la cei "din spate".
    Personal cred ca de mult trebuia inceput cu o declaratie de avere pt toti cetatenii(moment 0) dupa care in fiecare an sa depunem declaratii de venit-ar fi scurtat drumul si ar fi diminuat drastic evaziunea.
  • +4 (6 voturi)    
    tot prostimea e pradata (Miercuri, 12 august 2015, 12:19)

    marcel [anonim]

    O sa vedeti ce-o sa se intample dupa actiunile astea ANAF: romii tot cu jeep-urile or sa fie, bogatii si mai bogati, singurii care vor suferi vor fi clasa de mijloc, care vor fi haituiti sa justifice 5-10 000 de euro..

    E adevarat ca e necesara o actiune in acest sens, insa propaganda TV cu manelistii si masinile lor de lux e doar pentru a obtine acordul populatiei.

    Cred ca ne-am intors la perioada dinainte de 89, cu perceptorii care iti intrau in curte si-ti luau ce gaseau pe acolo, ca asa vroiau ei. Legea e facuta ambigua tocmai pentru ca 'inspectorii' ANAF sa interpreteze dupa bunul plac.
    • +1 (3 voturi)    
      ... (Miercuri, 12 august 2015, 13:04)

      cartograful [utilizator] i-a raspuns lui marcel

      pai daca prostimea e proasta si se bucura...asa mor romanii de grija altora.
    • -1 (3 voturi)    
      re (Miercuri, 12 august 2015, 13:50)

      eugen6215 [utilizator] i-a raspuns lui marcel

      Nu cred ca perceptorii intrau atunci sau intra acum daca nu aveai(ai) datorii neplatite!
  • +2 (6 voturi)    
    Nu cumva dam in ridicol? (Miercuri, 12 august 2015, 12:32)

    hot news [utilizator]

    Criteriile mi se par aberante!
    Am colegi de service - sefi de departamente - care si-au cumparat masini mai scumpe de 25.000 E.
    Anul trecut, eu personal am vandut cu 39.000 apartamentul mostenit de la unchiul, asa ca am avut peste 150.000 de lei in banca. Nu mult timp, ca a trebuit sa impart cu ceilalti trei mostenitori, si nici nu era deposit, ci in contul current, dar astea sunt detalii.
    Cand mergi prin tara, vezi immense vile cu multe foisoare, dar legal acestea nu exista, nu au nici autorizatie de constructive, si nici nu sunt declarate la Fisc, asa ca nu intra la "case de peste 70.000 E".
    Iar faza cu "imprumutat societatile" este de-a dreptul comica, CINE declara astfel de imprumuturi? Tranzactiile se fac cu valiza cu un million de "ingerasi" sau cu sacosele pentru sume mai mari, deci nu apar inevidentele bancare!
    • +2 (2 voturi)    
      Imprumut societati (Miercuri, 12 august 2015, 13:48)

      eugen6215 [utilizator] i-a raspuns lui hot news

      Nu cred ca va fi cazul sa va caute cineva pt asa ceva!
      imprumuturile patronilor catre societati apar in contabilitatea firmei si in marea majoritatea a cazurilor sunt tocmai bani sustrasi din societate!
  • +4 (6 voturi)    
    Contre . (Miercuri, 12 august 2015, 12:38)

    Moneda [anonim]

    Cred ca o rezonanta spumanta mai mare ar fii daca fiscul ar incepe cu politicienii si cei din administratie . Astia fura mai mult de mii de ori decat manelistii care , barem mai canta si ei cate ceva .
  • -1 (1 vot)    
    Hoti? (Miercuri, 12 august 2015, 13:40)

    vladf [utilizator]

    Daca nu am furat, tot ce am prin banci sunt bani munciti si tot ce am pe numele meu pot justifica, care este problema?
    Daca mi-a facut cadou, tata deputat/manelist, o vila sau o masina si eu abia am facut 18 ani, pai atunci ia si scrie, declara ce si cum.

    Tu dai in scris ca sunt de la tata si tata trebuie sa faca dovada veniturilor.

    Sunt satul de asistati sociali care stau in palate de sute de mii de euro sau se plimba doar cu masini scumpe.

    Ai cumparat ceva scump? Declara de unde ai banii, sunt impozitati? Nu sunt declarati, impozitati, se pune sechestru pana cand facem hartiile, platesti impozitul si penalitatile primesti bunul inapoi.

    Macar 16% sa recuperam si tot este bine.

    DA 16% taxa de smecher, nu vrrei sa platesti 16% atunci nu ai decat sa-ti bei banii prin cluburi sau sa stai cu ei sub saltea.
  • +2 (2 voturi)    
    control anaf (Miercuri, 12 august 2015, 16:53)

    dani [anonim]

    Cei de la anaf sa vina in DOBROESTI sa verifice casele si afacerile chinezilor care prospera din evaziune in Dragonul Rosu si care noaptea pun paravane din prelată si ambaleaza tot felul de produse.Numai in 3 ani prejudiciul stiut este de 600 de milioane de euro.Dar fiindca sint corupți si vor sa distraga atenția de la Videanu,Udrea,Cocos,Berceanu si alte gunoaie s-au apucat de manelisti de parca ne stăteau astia in gât,e bine si asa dar smecheria cu diversiunea funcționează.
    • 0 (0 voturi)    
      Zau? (Joi, 13 august 2015, 18:13)

      Andrei [anonim] i-a raspuns lui dani

      Dar de la Ponta, Ghita, Hrebengiuc, Sova, Valcov etc. etc. etc. si toata multimea de primari, consilieri de o anumita orientare, diferita de cea pe care o mentionati (aia in opozitie, acum, sau pe nicaieri) nu vor sa distraga atentia?
  • 0 (0 voturi)    
    secretul bancar este doar o poveste (Miercuri, 12 august 2015, 23:14)

    cartofil [utilizator]

    M-au chemat la banca sa-mi faca refinantare si mi-au zis despre toate imprumuturile, unde si cat aveam, la toate bancile. Si o alta intamplare: un coleg reclamagiu a cautat sa vada veniturile celorlati din institutie. Si a venit cu o lista, tiparita, in care erau mentionati, in ordinea venitului obtinut, primii 20 ca nivel al venitului. Mai mult, in partea dreapta erau o rubrica in care era mentionat, pozitia ca nivel de castig la nivel de judet. Deci softul pentru a vedea cine ce castiga exista si este folosit. Banuiesc ca acest soft este folosit ca ANAF-ul sa se napusteasca cu controale asupra celor care castiga mai mult, sa-i innebuneasca cu amenzi/spagi. Si probabil ca o astfel de lista o primeste si Politia ca sa stie unde poate gasi cazuri grase/spagi. Pana la statul de drept mai e cale lunga, deocamdata amarastenii sunt atent de tot supravegheati iar cei care fura sunt cunoscuti bine de tot de acest sistem de supraveghere, dar ei isi platesc partea si sunt lasati in pace si atata timp cat decarteaza, vor fi lasati mai departe in pace.
  • 0 (0 voturi)    
    Informatii eronate (Joi, 13 august 2015, 17:33)

    Friend [anonim]

    Sfatuiesc autorii articolului sa citeasca orice varianta a Codului de procedura fiscala (2003, 20015) si vor constata (art. 54 din Codul din 2003, art 61 din Codul din 20015) ca bancile sunt obligate prin lege sa furnizeze sistematic/ periodic, informatii catre ANAF referitor la toti titluarii de conturi, la rulajele prin conturi, la soldurile acestora.
    Sistemul de raportare seamana, mai mult ca sigur, cu cele ale altor tari din UE
    Cat priveste Directiva invocata, ar fi bine ca autorii articolului sa citeasca Art. 13 al acesteia, care arata exceptiile si restrictiile. Printre acestea - minune! - sunt si exceptii in legatura cu interesele fiscale majore ale respectivului stat membru UE (paragraf 1 e).
    E trist, dupa parerea mea, ca la aparitia oricarei masuri gandite pentru imbunatatirea situatiei acestei tari se ridica atatea voci impotriva, cu argumente gasite in graba si de multe ori false, in schimb ramanem tacuti in fata tuturor masurilor care in esenta fac rau tarii (lista e prea lunga pentru a o include aici si - din pacate - o cunoastem, in mare, cu totii).
    • 0 (0 voturi)    
      Parol bre ? (Joi, 13 august 2015, 19:35)

      Cirepoc ANAF [anonim] i-a raspuns lui Friend

      @Draga Friend,
      Chiar daca incerci sa disculpi ANAF-ul uite art. 61 din Codul de procedura! Nimic din ce spui tu nu este adevarat. Colaborarea dintre institutii se face punctual pe situatia unei persoane!
      "Art. 61 Colaborarea dintre autorităţile publice, instituţiile publice sau de interes public

      (1) Autorităţile publice, instituţiile publice sau de interes public sunt obligate să colaboreze în realizarea scopului prezentului cod.

      (2) Nu constituie activitate de colaborare acţiunile întreprinse de autorităţile prevăzute la alin. (1), în conformitate cu atribuţiile ce le revin potrivit legii.

      (3) Organul fiscal care solicită colaborarea răspunde pentru legalitatea solicitării, iar autoritatea solicitată răspunde pentru datele furnizate.

      (4) La solicitarea unei instituţii publice, efectuată în scopul soluţionării unei cereri a unei persoane fizice sau juridice, organul fiscal competent transmite instituţiei publice solicitante informaţii cu privire la situaţia fiscală a persoanei în cauză.

      Art. 62 Condiţii şi limite ale colaborării

      (1) Colaborarea dintre autorităţile publice, instituţiile publice sau de interes public se realizează în limita atribuţiilor ce le revin potrivit legii."

      In conluzie, nu ai dreptul sa sortezi in masa conturile bancare pentru 14,4 mil cetateni, oricata evaziune ai combate!
      Asa....e cam cu sek!
    • +1 (1 vot)    
      Io-te ce bagateli zice fonctionarasu! (Vineri, 14 august 2015, 14:23)

      kreatorxxxx [utilizator] i-a raspuns lui Friend

      La s-o ca macane...! Pocneste !
      Art. 61 din Codul de privind Codul de procedura fiscala, adoptat prin OUG 92/2003:"
      1) reglementeaza la modul general colaborarea intre institutii de stat! Adica intre ANAF si ...alte alte entitati cum ar fi ANRE. O banca este privata. Nu face obiectul articolului de cooperare!
      2) Codul de procedura fiscala nu permite interogarea conturilor contribuabililor la gramada. Atfel nu se incerca in toamna anului trecut introducerea expresa a acestei prevederi!
  • 0 (0 voturi)    
    Parol! (Vineri, 14 august 2015, 23:11)

    Friend [anonim]

    Codul din 2003 avea Art. 54, asemanator cu Art 61 din Codul actual, din 2015: "Art. 61. — (1) Instituțiile de credit au obligația ca, la solicitarea organului fiscal central, să comunice, pentru fiecare titular care face subiectul solicitării, toate rulajele și/sau soldurile
    conturilor deschise la acestea, precum și informațiile și documentele privind operațiunile derulate prin respectivele conturi.
    (2) Instituțiile de credit sunt obligate să comunice organului fiscal central, zilnic, următoarele informații:
    a) lista titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entități fără personalitate juridică ce deschid ori închid conturi, precum și datele de identificare ale persoanelor care dețin dreptul de semnătură pentru conturile deschise la acestea;
    b) lista persoanelor care închiriază casete de valori, precum și încetarea contractului de închiriere.
    (3) Organul fiscal central la cererea justificată a organului fiscal local sau a altei autorități
    publice centrale și locale transmite informațiile primite potrivit alin. (2) lit. a) referitoare la
    conturile bancare, în scopul îndeplinirii de către aceste autorități a atribuțiilor prevăzute de
    lege. Solicitarea și transmiterea de informații se fac prin intermediul sistemului informatic pus
    la dispoziție de către A.N.A.F. Pe bază de protocol, încheiat între organul fiscal central și organul fiscal local sau altă autoritate publică, se poate asigura accesul direct în baza de date a organului fiscal central.
    (4) Persoanele fizice, persoanele juridice și orice alte entități care au obligația transmiterii de
    informații către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, potrivit Legii
    nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor
    măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare,
    transmit concomitent și pe același format informațiile respective și către A.N.A.F...." etc. etc.
    • 0 (0 voturi)    
      False opinii fiscale (Sâmbătă, 15 august 2015, 9:38)

      kreatorxxxx [utilizator] i-a raspuns lui Friend

      Cetatene, nu ma posta ca faci institutia de ras! Unele persoane de acolo chiar stiu ce fac!

      1) Ce spui tu acolo n-a existat niciodata in Codul de procedura fiscala din 2003.

      2) Ai dat copy la o prevedere din Legea nr. 207/2015, viitorul Cod de procedura fiscala, ce intra in vigoare la 01.01.2016.

      3) Nici macar acest temei normativ nu da dreptul la analiza in masa nepersonalizata a conturilor tuturor cetatenilor. Vezi ca notiunea de " pentru fiecare titular" .

      4) In perioada analizelor facute de ANAF este valabil art. 54 din Codul de procedura fiscala, dupa cum urmeaza: ''Art. 54 Obligaţia băncilor de a furniza informaţii
      (1) Băncile sunt obligate să comunice organelor fiscale lista titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică ce deschid ori închid conturi, forma juridică pe care aceştia o au şi domiciliul sau sediul acestora. Comunicarea se va face bilunar, cu referire la conturile deschise sau închise în perioada anterioară acesteia şi va fi adresată Ministerului Economiei şi Finanţelor.(...)
      (4) Instituţiile de credit au obligaţia ca, la solicitarea organelor fiscale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, să comunice toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea, datele de identificare ale persoanelor care deţin dreptul de semnătură, precum şi dacă debitorul are sau nu închiriate casete de valori. Solicitarea se face pentru fiecare titular în parte. Prin excepţie de la prevederile art. 11 alin. (2), informaţiile astfel obţinute vor fi utilizate doar în scopul îndeplinirii atribuţiilor specifice ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.,,

      Dupa cum vezi Legea IMPUNE obligatia de analiza individuala " SOLICITAREA SE FACE PENTRU FIECARE TITULAR IN PARTE" adica exact invers fata de a sorta la gramada toate conturile cetatenilor, in masa fara analiza punctuala.

      Consider ca nu mai este relevanta alta postare din partea mea si nu voi mai raspunde la alte ...false opinii fiscale.
  • 0 (0 voturi)    
    mai rai ca camatarii (Luni, 4 iulie 2016, 16:30)

    dan [anonim]

    bancile si anaf nu sint pregatiti pt anumite scenarii preferea sa fuga cu toti banii ca lasii in caz de razboi si prefera colapsul unei intregi populatii, se pare ca pe nimeni nu ii intereseaza si ne aburesc cu vorbe dulci dar adevarul este altul ca sint mai rai ca camatarii. ps: o sa vedeti ce se pregateste cind va fi prea tirziu daca nu ramanem uniti intro singura cauza pt a nu fi santajati si sa fim nevoiti sa ne vindem sufletul pt o mica datorie sper din tot sufletul sa nu fie asa desi ma indoiesc ca va fi asa, orice este posibil in ziua de astazi.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi