Poza este de la o receptie din 1945. Sa le luam pe rand. Cine s-ar fi gandit atunci la ceea ce avea sa urmeze…Artista plastica Lena Constante, sotia muzicologului Harry Brauner, va face parte, ca si sotul ei, din lotul Patrascanu. Urmeaza interogatoriile, tortura, inchisoarea, detentia solitara, scrie cartea “L’evasion silencieuse”, o cutremuratoare marturie despre destinul unei femei in Gulagul romanesc, una din marile carti ale literarurii concentrationare universale. Elena Patrascanu (nascuta Herta Schwammen), studii de arte plastice (scenografie) la Viena, se casatoreste cu militantul comunist Lucretiu Patrascanu, este prezenta in cercul intim al celor care participau la discutii despre viitorul Romaniei dupa 1944. Arestata, torturata, condamnata. Dupa eliberare, lucreaza mai intai la Teatrul Giulesti apoi la Tandarica. Al doilea sot a fost regizorul Yannis Veakis, comunist grec refugiat in Romania.

Vladimir TismaneanuFoto: Arhiva personala

Supranumita “Pasionaria Balcanilor”, celebra militanta din anii clandestinitatii, dupa ce a petrecut anii razboiului in URSS, Ana Pauker a fost numarul doi in PCR dupa 1944, un timp chiar numarul unu. Ministru de externe, membra a Biroului Politic, secrear a CC, epurata in mai 1952. Arestata in februarie 1953, eliberata imediat dupa moartea lui Stalin, a murit la Bucuresti in 1960. A fost, pana in ultima zi, convinsa de adevarul marxism-leninismului. Sotul ei, Marcel Pauker, fusese impuscat la Moscova in timpul Marii Terori. Fiica ei cu militantul comunist de origine slovaca, Eugen Fried, Marie, a plecat in Franta in anii 60. Cealalta fiica, Tania, a predat limba rusa la un liceu din Bucuresti, a fost casatorita cu doctorul Gheorghe Bratescu, istoric al medicinei. Fiul, Vladimir, a emigrat si el in Franta. Una din surorile Lenei Constante a fost sotia academicianului Grigore C. Moisil. Erau inruditi intre ei, familiile Moisil, Daicoviciu, Condurachi. Iar Lena a zacut in sordidele temnite ale Romaniei lui Gheorghiu-Dej.

Cel mai original intelectual comunist roman, Lucretiu Patrascanu a fost condamnat la moarte si executat in aprilie 1954 in urma unei decizii a Biroului Politic al CC al PMR. S-a votat in unanimitate. Vointa lui Gheorghiu-Dej era lege in partid. Patrascanu refuzat pana in ultima clipa sa accepte acuzatiile aberante ce i se aduceau. La Bucuresti, scenariul procesului-spectacol de tip Traicio Kostov, Laszlo Rajk si Rudolf Slansky a esuat…

Comenteaza pe Contributors.ro