​Op-ed

Cine nu lasa Romania sa se dezvolte

de Lucian Croitoru     HotNews.ro
Luni, 27 iulie 2015, 16:16 Actualitate | Opinii

Lucian Croitoru
Foto: Agerpres
Există o corelație pozitivă între libertatea economică și productivitatea muncii. Prezint mai jos șase grafice care arată acest lucru. Ele compară dinamica libertății economice în țările din Uniunea Europeană (UE) cu modificările pe care le-a înregistrat PIB în prețuri curente pe ora lucrată față de același indicator calculat pentru UE în definiția cu 15 țări (EU 15=100). Indicele general al libertății este alcătuit ca medie aritmetică simplă a 10 indici referitori la libertatea monetară, fiscală, de afaceri, investițională, de comerț, financiară, a muncii, proprietății, libertatea față de corupție și, în fine, cea dată de cheltuielile guvernamentale (vezi definiții pe http://www.heritage.org/index/ranking). Cu cât acești indici sunt mai aproape de limita maximă de 100, cu atât libertatea respectivă este mai mare.

Las cititorului să descopere corelațiile din grafice. Să observe, de exemplu, că țări ca Italia și Grecia au pierdut mult în termenii libertăților economice, dar și în termenii productivității pe ora lucrată comparativ cu media EU 15. Precizez că nu afirm existența unei cauzalități clare între cele două variabile (libertatea economică și productivitatea unei economii). Creșterea productivității pe ora lucrată depinde de libertățile economice, dar și libertățile depind, probabil, de nivelul productivității. Identificarea unei cauzalități clare necesită și considerarea progreselor tehnologice de care depinde productivitatea, dar și de educație, sănătate, calificarea forței de muncă etc.

Având această precauție menționată, vreau să prezint câteva observații, accentuând cazul României.

INDICELE GENERAL AL LIBERTĂȚII ECONOMICE ȘI PRODUCTIVITATEA

·    Țările care au un indice al libertății generale mai mare au și o productivitate mai mare (Fig.1 și Fig. 2). Comparativ cu anul 1996, economiile din UE s-au îndreptat spre o libertate economică mai mare, astfel că în 2014 erau fie moderat libere, fie preponderent libere. Niciuna dintre economiile din UE nu este liberă după definiția dată de Heritage Foundation. Această caracteristică o au, în această ordine: Hong Kong, Singapore, Noua Zeelandă, Australia și Elveția. În UE, cele mai libere economii sunt Estonia, Irlanda și Danemarca.

·    Țările din UE care au avut în perioada 1996-2014 o creștere mai mare a indicelui general al libertății economice sunt acelea care au pornit de la niveluri relativ reduse ale acestui indice, de exemplu țările baltice, Bulgaria, România.

·    România este o țară cu economie moderat liberă, progresând de la stadiul de economie represată, statut pe care l-a avut în perioada 1995-1997. În perioada 1998-2006 economia noastră a fost preponderent neliberă, iar începând din 2007 este moderat liberă.

·    Libertățile economice din România care au crescut la niveluri în general comparabile cu cele ale celor mai multe economii din UE sunt cea monetară (77,3), cea  fiscală (86,9), cea a cheltuielilor guvernamentale (62,3), cea de afaceri (69,8), cea investițională (80), cea de comerț (88), cea financiară (50) și cea a muncii (68,6). O creștere a cheltuielilor guvernamentale, așa cum sunt planurile privind creșterea salariilor acum ar reduce libertatea asociată cheltuielilor guvernamentale și, astfel, indicele general al libertății economice. Din perspectiva impozitelor, lăsând momentan la o parte aspectele privind sustenabilitatea deficitelor, reducerea TVA și a altor impozite ar duce la creșterea libertății fiscale, care nu ar compensa în întregime pierderea libertății generată pe partea de cheltuieli. 

·    Progresul făcut în termeni de convergență a productivității orare față de EU 15 în perioada 1996-2007, când economia noastră a fost fie represată, fie preponderent neliberă, a fost de 1,05 puncte procentuale pe an (de la 20,6 la sută din media EU 15 în 1996 la 33,2 la sută din media EU 15 în 2007).

·    Progresul făcut după ce economia a devenit moderat liberă în perioada 2007-2014 a fost, pentru același indicator (PIB în euro prețuri curente /ora lucrată), de aproape 1,8 puncte procentuale pe an față de media EU 15, adică de aproape 1,7 ori mai mare comparativ cu perioada 1996-2007, când libertatea economiei era mai mică.

LIBERTATEA PROPRIETĂȚII ȘI LIBERTATEA FAȚĂ DE CORUPȚIE 

·    Principala problemă a libertății economice a României vine din partea componentelor ce țin de “domnia legii”: libertatea proprietății (adică claritatea drepturile de proprietate) (Fig. 3 și Fig.4) și libertatea față de corupție (Nota 1) (Fig. 5 și Fig.6). Pentru 2015, acești doi indici au avut valori joase, de 40 și respectiv 43, deși sunt cele mai mari înregistrate vreodată de când se calculează indicii respectivi. Pentru anul 2015, doar Grecia și Croația mai aveau indicatori ai “drepturilor de proprietate” egali cu 40 și doar Grecia mai avea indicele “absenței corupției” mai mic decât cel al României. În particular, în Grecia, indicele general al libertății economice a scăzut nu numai din cauza libertății reduse față de corupție, dar mai ales din cauza creșterii cheltuielilor guvernamentale și a deficitului bugetar, care au făcut ca libertatea fiscală să scadă la zero pentru anul 2015.

·    Comparați indicele libertății proprietății și indicele libertății față de corupție din România cu valorile înregistrate pentru Germania, care sunt de 90 și, respectiv, 78. Dacă, de exemplu, România ar avea indicele libertății proprietății și pe cel al libertății față de corupție la nivelurile înregistrate în Germania, în anul 2015, atunci indicele general al libertății economice pentru România ar fi de 75,1, mai mare decât cel al Germaniei (73,8) și doar cu puțin mai mic decât cel al Danemarcei (76,3), care este a unsprezecea cea mai liberă economie a lumii.

·    Aceasta înseamnă că, în România, pentru a elibera resursele economice actualmente ineficient utilizate, este nevoie de reducerea masivă a corupției și de creșterea încă și mai mare a drepturilor de care se bucură proprietatea.

·    Creșterea acestor doi indici (libertatea proprietății și libertatea față de corupție) nu înseamnă că vom ajunge să avem, în mod automat, productivitatea Germaniei. Pentru aceasta este nevoie de tehnologie, de sisteme similare de educație și de sănătate. Dar așa cum se vede din grafice, țările care au crescut aceste două libertăți au progresat mult și în termenii convergenței productivității orare (PIB în euro în prețuri curente PPS/ora lucrată), eliberând resurse care ar putea, astfel, să fie utilizate pentru a îmbunătăți tehnologia și sistemele de educație și sănătate.

LIBERTATEA ECONOMICĂ ȘI LIBERTATEA POLITICĂ

·    Există un ecart enorm între libertatea politică mare din România, pe de o parte, și libertatea proprietății și libertatea față de corupție, pe de altă parte.

·    Acest ecart explică unele crize politice asociate cu tendința de reducere a libertății politice din România (Croitoru, 2012), ca cea din iulie 2012 care a dus la suspendarea președintelui României, acțiunile cunoscute sub numele de „marțea neagră”, din 10 decembrie 2013, imposibilitatea multor români din străinătate de a vota pe 2 și pe 16 noiembrie 2014, cu ocazia alegerilor pentru președintele României.

·    Lupta pentru reducerea masivă a corupției trebuie dublată de sporirea eforturilor pentru creșterea libertății proprietății prin clarificarea drepturilor de proprietate, prin privatizări și prin restructurarea marilor regii furnizoare de utilități. Crizele politice enumerate mai sus au ca ultimă rațiune limitarea libertății referitoare la proprietate. O libertate a proprietății limitată permite continuarea extragerii de rente, aproprierea unor resurse pe căi ilicite și, mult mai subtil, limitarea bazei necesare pentru diminuarea corupției.

·    Datele prezentate în Fig.3 și Fig.6 arată că nivelurile cele mai înalte ale libertății proprietății și nivelurile cele mai reduse ale corupției se regăsesc în cazul țărilor care se bucură și de o productivitate înaltă. Aceasta înseamnă că neclaritatea drepturilor de proprietate și prezența corupției împiedică creșterea producției  și a productivității, sursa ultimă a ajutoarelor sociale, a salariilor din sectorul bugetar.

·    În sfârșit, în concluzie, cred că se poate spune că libertatea redusă a proprietății și prezența în continuare, în grade însemnate, a corupției, sunt „elementele” care nu lasă România să se dezvolte, iar nu „vestul”, prin instrumentele lui numite FMI, Uniunea Europeană etc.

·    Toate aceste instituții ne-au ajutat atunci când am cerut asistență tehnică sau financiară. Normal, au dorit să se asigure că vor primi banii înapoi și au cerut ca economia să rămână stabilă, lucru pe care ni-l dorim și noi, nu? Și, dacă, la cererea noastră, ne-au primit în casa lor democratică, ne-au cerut să respectăm și regulile de bună purtare. În acest fel am progresat, și libertatea noastră economică, care se corelează bine cu dinamica productivității, a crescut. Dar asta ne dorim și noi, nu?


Fig. 1: Productivitatea muncii si indicele general al liberatii economice in 1996





Fig. 2: Productivitatea muncii si indicele general al liberatii economice in 2014





Fig. 3: Productivitatea muncii si libertatea proprietatii in 1996





Fig. 4: Productivitatea muncii si libertatea proprietatii in 2014





Fig. 5: Productivitatea muncii si libertatea fata de coruptie in 1996





Fig. 6: Productivitatea muncii si libertatea fata de coruptie in 2014




Nota 1:  Cu cât libertatea față de corupție este mai mare, adică indicele respectiv are o valoare mai mare, cu atât este corupția mai puțin prezentă.


Bibliografie: Lucian Croitoru (2012), ”Jaful vs. „Dreptul de a nu minți”, Curtea Veche Publishing










6753 vizualizari
  • +4 (6 voturi)    
    Ce... (Luni, 27 iulie 2015, 16:35)

    dragos_k [utilizator]

    ...am inteles eu din graficele de mai sus: noroc cu bulgarii!
    • 0 (2 voturi)    
      numai atat? (Luni, 27 iulie 2015, 19:16)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui dragos_k

      Din cele 6 grafice - doar atat?
  • -5 (11 voturi)    
    Povestea e veche... (Luni, 27 iulie 2015, 16:50)

    echidistantul_ [utilizator]

    Imperiul Otoman, Austro-Ungar, Sovietic si acuma Anglo-American, toti au vrut binele Romaniei.
    Ma rog, bunurile Romaniei.
    Si fara exceptie, existau cozi de topor care recitau poezia scrisa in afara tarii. "Romanii sunt de vina ca nu le este bine".
    • +2 (4 voturi)    
      tradarea de tara... (Luni, 27 iulie 2015, 17:04)

      demaGOGU [anonim] i-a raspuns lui echidistantul_

      ...e o acuzatie prea grava ptr a fi fondata pe cateva grafice.

      Croitoru crede, sincer pana la proba contrarie!, ca romanii sunt de vina ptr subdezvoltarea lor.
    • +4 (4 voturi)    
      Echidistantule ... (Luni, 27 iulie 2015, 17:11)

      MyGame [utilizator] i-a raspuns lui echidistantul_

      Ghinion ca sunteti multi... Altii sunt de vina ca de-a lunglul vremii ne-ati vandut pentru doi galbeni?
    • -5 (9 voturi)    
      isi "da arama pe fata" ! (Luni, 27 iulie 2015, 17:51)

      Nicolaus Valahus [anonim] i-a raspuns lui echidistantul_

      De fapt dezbaterea treb. sa fie : De ce de fiecare data cand are culoar de dezvoltare Romania primeste un"capac"?
      In sfarsit, iata, astazi 27 iulie ...Issar - escu (bunicul Issar - negustor de vinuri de Dragasani) isi "da arama pe fata" ! Fostul secretar de partid al Institutului de Economie Mondiala a lui Ceausescu este omul finantei mondialiste hulpave. Seful din umbra, cel acoperit, al basistilor (reprezentantii strainatatii) a fost si este de fapt acest Issar-escu ! Basescu, si el, a fost doar o unealta a lui Issar, a acestor vanatori mondialisti in ape tulburi. Issar nu are nici o preocupare pentru binele Romaniei. El a fost impus aici. Nu l-a votat nimeni. Pe el il intereseaza doar binele creditorilor Romaniei, al celor care vor o Romanie subdezvoltata care sa stea tot timpul cu mana intinsa, sa cerseasca bani !! A facut vreun raport in Parlament unde s-au dus/scurs cele 20 miliarde imprumutate de el si basescu in 2010 ? Nu am auzit ....desi fiecare platim lunar cate 17 euro pentru rambursarea acelui credit INUTIL... bagat cu sila ca sa-i imbogateasca pe sefii lui Issar !
  • -3 (3 voturi)    
    Issar....seful cel mare al basistilor ?? (Luni, 27 iulie 2015, 17:33)

    Nicu Valahus [anonim]

    De fapt dezbaterea treb. sa fie : De ce de fiecare data cand are culoar de dezvoltare Romania primeste un"capac"?
    In sfarsit, iata...Issar - escu (bunicul Issar - negustor de vinuri de Dragasani) isi "da arama pe fata" ! Fostul secretar de partid al Institutului de Economie Mondiala a lui Ceausescu este omul finantei mondialiste hulpave. Seful din umbra, cel acoperit, al basistilor (reprezentantii strainatatii) a fost si este de fapt acest Issar-escu ! Basescu, si el, a fost doar o unealta a lui Issar, a acestor vanatori mondialisti in ape tulburi. Issar nu are nici o preocupare pentru binele Romaniei. El a fost impus aici. Nu l-a votat nimeni. Pe el il intereseaza doar binele creditorilor Romaniei, al celor care vor o Romanie subdezvoltata care sa stea tot timpul cu mana intinsa, sa cerseasca bani !! A facut vreun raport in Parlament unde s-au dus/scurs cele 20 miliarde imprumutate de el si basescu in 2010 ? Nu am auzit ....desi fiecare platim lunar cate 17 euro pentru rambursarea acelui credit INUTIL... bagat cu sila ca sa-i imbogateasca pe sefii lui Issar !
  • -1 (5 voturi)    
    Graficele spun totul: (Luni, 27 iulie 2015, 17:46)

    Razvan_M [utilizator]

    Romania, Bulgaria si Grecia trebuie sa fie recunoscatoare ca exista celelalte doua tari cu care sa se bata pe ultimele locuri la tot ce tine de calitatea vietii si libertatea economica.
    Cam fortata concluzia conform careia TVA scazut inseamna libertate scazuta. Spun fortata ca sa fiu elegant in exprimare.

    Domnul de la BNR, considerati ca statul Oregon, unde taxa pe produse si servicii este ZERO, ar avea vreo problema din cauza asta? Nu cumva cresterea taxelor duce la cresterea automata a asteptarilor, deci a cheltuielilor?
  • -3 (5 voturi)    
    presiunile PPE-ului... libertati sau servituti ? (Luni, 27 iulie 2015, 17:49)

    Nicolaus Valahus [anonim]

    Retrocedarile aberante si colosale la fel ca si taierile de paduri aberante si colosale, la fel si vanzarea a jumatate din terenul arabil la straini, la fel ca si imprumutul de 20 miliarde dolari facut de Banca Nationala (a cui ?), la fel ca si.....etc. etc. masuri "economice" operate de presiunea PPE-ului dusmanos (Partidul Popular European - neoconservatorii) au adus productivitate sau saracie ? sunt libertati sau dimpotriva servituti ??
    Vretzi sa ne aburitzi domnule Lazea si.....o facetzi cu intentie !
  • 0 (0 voturi)    
    interesant (Luni, 27 iulie 2015, 19:33)

    ..13 [utilizator]

    Un om liber poate sa aleaga ceea ce face si o poate face cu mintea limpede, pentru ca nu are constrageri prea mari...

    Un sclav, adicalea unul lipsit de libertati, care traieste intr=un stat mafiot/condus de jefuitori = politicieni corupti si de un stat care abuzeaza de drepturile sale in detrimentul cetatenilor sai pe care ar trebui sa ii serveasca, ce ar putea sa faca? Face ceea ce ii spune dictatorul sau (statul, politia, administratia financiara, politicienii).

    Ar mai fi interesant de analizat comparativ numarul de emigrari/plecari din tara la 1000 de locuitori pentru grupul de tari analizate.

    S-ar putea sa se verifice ca oamenii aleg sa plece din tara in numar tot mai mare pentru ca tocmai libertatea le lipseste.Cred ca ar completa imaginea dezastroasa din RO.

    Nu prea sunt oameni interesati sa revina in RO?
    De ce?
  • 0 (0 voturi)    
    mda (Duminică, 15 mai 2016, 8:45)

    Lumi [anonim]

    Marionetele presteaza pe placul stapanilor. Inclusiv cu grafice....!Concluzia dorita de stapani; noi suntem de vina!


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică