Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Grecia - situatia se complica

de Siegfried Muresan     Contributors.ro
Miercuri, 1 iulie 2015, 14:11 Actualitate | Opinii

Siegfried Muresan
Foto: Arhiva personala

La şapte ani de la începerea crizei economice şi financiare globale, Grecia şi Europa trec acum prin momente istorice. Decizia Uniunii Europene de a ajuta Grecia și pe toate celelalte state din zona euro aflate în dificultate a fost una corectă. Acest ajutor a permis stabilizarea și întărirea zonei euro și a permis țărilor în dificultate revenirea la creștere economică. Toate statele din zona euro, în afară de Grecia, vor avea creștere economică în 2015. Irlanda și Portugalia au încheiat cu succes programele de asistență financiară cu creditorii internaționali, au recâștigat încrederea investitorilor și acum se împrumută singure, la dobânzi foarte bune, pe piețele internaționale.

La sfârşitul anului trecut, Grecia era și ea pe drumul cel bun spre ieşirea din criză. Previziunile Comisiei Europene din noiembrie 2014 arătau o creştere a produsului intern brut (PIB) de 2,9% pentru Grecia pe anul 2015. Acum, ultimele cifre arată că perspectivele de creştere au coborât la 0,5%. Situaţia economică în Grecia se înrăutăţeşte cu fiecare zi de incertitudine, şi nu este singura ţară care poate fi afectată. Acesta este un motiv în plus ca incertitudinea să ia sfârșit – pentru a proteja celelalte economii din zona euro şi din vecinătatea Greciei.

Grecia a beneficiat, din 2010 și până acum, de două programe de asistență financiară din partea FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene (BCE). Uniunea Europeană a ajutat Grecia, în total, cu 245,7 miliarde de euro.

Contribuabilii din statele zonei euro au fost solidari cu poporul grec şi au garantat cu bani publici din ţările lor împrumuturile pentru Grecia. Deşi se spune că programul de asistenţă a impus austeritate în Grecia, adevărul este că, fără ajutorul celorlalte state europene, situația ar fi fost mult mai grea: niciun guvern grec nu ar fi fost în stare să plătească salariile și pensiile începând din anul 2010. Aceea s-ar fi putut numi austeritate.

De-a lungul timpului, condițiile împrumutului acordat Greciei au fost îmbunătățite. Dobânda s-a redus, s-a făcut o reeșalonare a datoriei, iar creditorii au renunțat la o parte semnificativă a creditelor acordate. Ieri trebuia să se încheie cel de-al doilea program, prin care creditorii internaționali trimiteau ultima tranşă de 7,2 miliarde de euro spre Grecia. De vreme ce nu a existat un acord între Troika (BCE, CE, FMI) și Guvernul grec, singura certitudine este că Grecia a pierdut ieri aceste 7,2 miliarde euro pe care UE era dispusă să le plătească dacă Grecia era de acord să îndeplinească condițiile de reformă economică.

Tot ieri, Grecia trebuia să plătească spre FMI o tranşă de 1,6 miliarde de euro cumulând toate tranşele pe care trebuia să le dea în luna iunie. De vreme ce nu a platit, Grecia a intrat in incapacitate de plată faţă de FMI. Grecia s-a alăturat celor 3 țări care au datorii neplătite la termen față de FMI: Somalia, Zimbabwe și Sudan. Orice acord viitor cu FMI devine dificil, deoarece FMI nu poate acorda împrumuturi unei ţări care are arierate (datorii neachitate la termen) față de Fond. Prin neplata datoriei, Grecia intră într-o situație foarte dificilă. Esențial este cum va evalua Banca Centrală Europeană neplata la scadență a datoriei față de FMI și dacă mai ajută băncile grecești cu lichiditate. În acelaşi timp, împrumutul de la FMI nu este singurul împrumut scadent. Grecia are de plătit în cursul lunii iulie încă circa 3,4 miliarde de euro către BCE, pe care nu ştim cum le va trata.

Într-o mişcare imprevizibilă, prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras, a anunțat un referendum pentru ziua de duminică, 5 iulie, întrerupând negocierile cu partenerii europeni începute săptămâna trecută pentru a agrea condiţiile primirii ultimei tranşe de ajutor financiar din pachetul agreat în 2012.

Întrebarea care va fi pusă la referendum este, în sine, una tehnică, populaţia fiind chemată să voteze dacă acceptă sau nu programul de asistenţă financiară şi condiţiile de reformă. Ba mai mult, referendumul este organizat după ce acest program de asistenţă financiară expiră, dat fiind că acordul nu a fost acceptat de Eurogroup şi nici de Guvernul grec. În condiţiile în care întrebarea nu este clară şi nici obiectul întrebării nu este clar, referendumul este înţeles ca întrebare fundamentală pentru populaţia greacă. Grecii vor trebui să aleagă dacă Grecia să ramână în zona euro sau să iasă din zona euro.

Pe buletinul de vot, Guvernul grec a pus „Nu” ca primă variantă de răspuns. Dacă rezultatul referendumului va fi „Nu”, Grecia va alege să fie pe cont propriu. Dacă răspunsul va fi „Da”, atunci trebuie să ne întrebăm cine va implementa rezultatul şi va avea credibilitatea să ducă la capăt acele reforme împotriva cărora au făcut campanie. În orice ţară serioasă, acel guvern nu ar avea legitimitate democratică – nu poți cere lumii să creadă că implementezi un acord împotriva căruia ai făcut campanie.

Grecia trebuie să prezinte un plan real de redresare a economiei, un pachet de reforme economice care să aducă economia înapoi pe un drum de creştere. Când a preluat Guvernul, Tsipras a promis că nu va implementa unilateral nicio măsură care să întoarcă ţara din traiectoria de creştere şi reforme, dar şi-a încălcat promisiunea. Acum, Grecia are nevoie de un program fiscal şi de reforme structurale care să permită redobândirea competitivităţii şi care să nu fie o povară de nesuportat pentru populaţie, economie şi IMM-uri, cu efect negativ mare pe termen lung.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro










6001 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă