Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Controlului capitalului si protectia investitiilor straine din Grecia

de Crenguta Leaua     Contributors.ro
Marţi, 30 iunie 2015, 17:46 Actualitate | Opinii

Crenguta Leaua
Foto: Arhiva personala

Măsurile luate de Banca Națională a Greciei de a impune vacanța bancară și restricțiile de retragere de numerar, precum și anticipatele decizii în privința controlului capitalului, riscă să expună Grecia unui val de arbitraje internaționale, fără precedent pentru statele membre ale Uniunii Europene.

Ministrul de finanțe elen Yanis Varoufakis declara recent “Controlul capitalului într-o uniune monetară este o contradicție în termeni. Guvernul Greciei se opune chiar conceptului în sine.”i, oficialul elen precizând că nu consideră măsura luată de banca centrală a Greciei ca fiind “una de control a capitalului“. Din păcate, declarația este incorect limitată la reglementările la nivelul Uniunii Europene cu privire la libera circulație a capitalului și uniunea monetară. În realitate, problematica ridicată de controlului capitalului este mult mai amplă, existând o serie de reglementări internaționale importante ce trebuie luate în considerare, precum Tratatul de la Bretton Woods (1944) de înființare a Fondului Monetar Internațional.

Este momentul, cred, să reamintim contextul Conferinței de la Bretton Woods, care a avut ca scop reglementarea problemelor monetare și financiare după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Națiunile trebuie să se consulte și să convină asupra modificărilor monetare internaționale care le afectează. Ele trebuie să scoată în afara legii practicile care sunt dăunătoare pentru prosperitatea lumii și trebuie să se sprijine reciproc pentru a depăși dificultățile pe termen scurt”, se arată în rezumatul Acordului. La conferință au fost înființate BIRD (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare), GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) și FMI (Fondul Monetar Internațional), fiecare având propriul său Statut, ce reprezintă un act de înființare de valoarea unui tratat internațional cu efecte obligatorii pentru toate statele membre. Tratatul de la Bretton Woods a fost semnat de 188 de state, inclusiv de Grecia.

Statutul Fondului Monetar Internațional adoptat la Bretton Woods reglementează, între altele, și controlul capitalului. În realizarea acestei reglementări, se face o distincție extrem de importantă între plățile pentru tranzacțiile curente și plățile pentru tranzacțiile de capitaluri.

Măsurile luate de Grecia în prezent se pot încadra, în mare parte, în categoria tranzacțiilor curenteii. În aceasta intră plățile internaționale efectuate pentru comerțul exterior; plățile internaționale pentru orice operațiuni curente, inclusiv servicii; plățile efectuate pentru facilitățile normale de bancă și credit pe termen scurt; plățile datorate pentru plata dobânzilor asupra împrumuturilor (indiferent de destinația împrumutului respectiv); plățile efectuate pentru veniturilor nete a altor investiți (de exemplu dividende sau redevențe); plățile de sume pentru amortizarea împrumuturilor sau deprecierea unei investiții directe; transmiterea de fonduri într-o sumă moderată pentru cheltuielile familiale.

Pe de altă parte, același Statut al Fondului Monetar Internațional interzice măsurile restrictive cu privire la tranzacțiile curente, în lipsa unui acord al Fonduluiiii. Până în prezent, nu a fost făcută publică nicio informație cu privire la existența vreunui acord al Fondului Monetar Internațional cu privire la măsurile luate de Grecia. Orice eventual acord al Uniunii Europene, prezent sau viitor, nu se poate substitui rolului Fondului Monetar Internațional. Prin urmare, se poate considera că Grecia ar fi încălcat obligațiile asumate prin Acordul de la Bretton Woods.

O astfel de încălcare atrage în primul rând răspunderea internațională a Greciei față de Statele membre ale Acordului de la Bretton Woods, care se extind dincolo de limitele Uniunii Europene. Mecanismele prevăzute de Acord ar atrage un anumit răspuns internațional împotriva Greciei, însă impactul unei astfel de dispute asupra investitorilor străini în Grecia ar fi mai mult politic. Ar pune doar o anumită presiune asupra lor, în sensul unei schimbări în abordarea actuală a Greciei asupra situației transferurilor de capitalului. Pronunțarea unei hotărâri finale împotriva Greciei nu ar atrage însă automat despăgubirea investitorilor străini.

Există un alt mecanism de protecție a investitorilor străini, creat special pentru a le acorda o cale de acțiune împotriva statelor – arbitrajul internațional în care investitorii străini pot să solicite direct despăgubiri de la statul-gazdă al investiției respective. Dreptul investitorilor străini la protecția investițiilor lor izvorăște din tratatele bilaterale sau multilaterale care cuprind prevederi în acest sens la care Grecia este parteiv.

De regulă, protecția investitorilor străini este circumscrisă conceptelor de tratament egal, tratament echitabil și protecție față de expropriere. În mod evident, controlul capitalului poate să se încadreze, în funcție de modul concret de implementare al acestuia de un stat, în una dintre aceste situații.

În cazul restricțiilor privind transferurile de capital cu impact asupra tranzacțiilor curente luate deja sau anticipate de Grecia, ar fi afectate nu numai companiile cu capital elen, ci și cele cu participație străină. Acestea ar putea să nu fie în măsură să își îndeplinească obligațiile asumate sau să nu poată să încaseze sumele ce le sunt datorate de alți participanți din circuitul economic. O astfel de situație poate conduce la un impact major asupra investițiilor respective, inclusiv falimentarea acestora, și ar determina investitorii străini să solicite despăgubiri semnificative Greciei.

Distinct de aspectul potențial expropriator al unei astfel de măsuri, în condițiile în care însăși instituirea măsurilor restrictive cu privire la tranzacțiile curente ar reprezenta o încălcare a obligațiilor internaționale asumate de Grecia, este probabilă mobilizarea acestor investitori în formularea de cereri directe de despăgubire. Investitorii străini care ar fi în situația de a pretinde despăgubiri nu ar mai fi limitați la protecția dată pentru cetățenii Uniunii Europene din perspectiva dreptului la libera circulație a capitalului. Ar fi în discuție toți investitorii străini, din toate statele față de care Grecia și-a asumat obligații de protecție.

În cele mai multe cazuri astfel de litigii sunt soluționate de tribunalele arbitrale internaționale din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Disputelor privind Investițiile (CIRDI/ICSID) constituit pe lângă Banca Mondială în temeiul Convenției de la Washington (1965). Există însă și alte centre de arbitraj care pot soluționa astfel de litigii – de exemplu Curtea Internațională de Arbitraj ICC Paris și Institutul de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț din Stockholm, cum este posibil și arbitrajul ad-hoc sub regulile UNCITRAL.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro













1067 vizualizari





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică