Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Ion Traian Stefanescu: Un Baldur von Schirach al comunismului dinastic

de Vladimir Tismaneanu     Contributors.ro
Joi, 21 mai 2015, 9:19 Actualitate | Opinii

Vladimir Tismaneanu
Foto: Arhiva personala

Controlul minților a fost un obiectiv fundamental al dictaturilor comuniste. Toate organizațiile de masă erau de fapt instrumentele manipulării psihologice exercitată în numele plăsmuirii Omului Nou. Între acestea, UTC-ul era epicentrul acestui asalt asupra subiectivității. Ion Traian Ștefănescu, de profesie jurist, a fost un activist de un zel inegalabil în îndeplinirea poruncilor lui Nicolae Ceaușescu. Și-a început cariera politică în asociații studențești, a urmat o curbă ascendentă de funcții, a făcut parte din anturajul delfinului Nicu Ceaușescu. Alături de Cornel Pacoste și Ștefan Andrei, a fost unul dintre mentorii celui pregătit să-i succeadă lui Ceaușescu în fruntea partidului și a țării.

La mijloc, Nicolae, Elena si Nicu Ceaușescu, în stanga pozei, Ion Traian Ștefănescu, în dreapta, Ștefan Andrei. Fotografie din colecția Arhivelor Naționale.

Născut în 1942, Ștefănescu este un om foarte inteligent, a citit mult, se spune că e un expert real în Dreptul muncii. Când îl numesc un Baldur von Schirach al comunismului dinastic îl compar, mutatis mutandis, cu cel care a condus o vreme Hitlerjugend, urcând apoi în ierarhia NSDAP și a regimului nazist. La fel ca von Schirach (1907-1974), Ștefănescu a fost un activist care și-a interzis îndoielile, a acceptat ordinele venite de sus fără să crâcnească. Putea să vadă, dar a ales să fie orb. Au rămas de pomină îndemnurile sale adresate tinerilor obligați să lucreze pe “șantierele tineretului”. Asemeni idolului său, Nicolae Ceaușescu, Ion Traian Ștefănescu preconiza devotamentul “neprecupețit” pentru “cauza socialismului și comunismului pe pământul României”.

L-am cunoscut în 1972, era încă președintele Consiliului Uniunii Asociațiilor Studențești care, în urma indicației venite de la Ceaușescu, și-a schimbat numele în Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Revista “Universitas” devenea “Universitatea Comunistă”. Am luat cuvântul (mi s-a cerut) la conferința pe universitate, am cerut să se renunțe la minciunile oficiale legate de istoria României sub comunism, m-am referit la Plenara din aprilie 1968 când a fost reabilitat Lucrețiu Pătrășcanu, acel moment când renăscuse, măcar pentru câteva luni, speranța unei liberalizări interne. Ștefănescu a tras concluziile, m-a lăudat pentru curajul intervenției. Am aflat ulterior că în ședința restrânsă unde se selectau delegații pentru următoarea conferință pe țară, Ștefănescu a spus că nu mai vrea să mai audă vreodată în viață intervenții precum a mea. Simțise unde băteam, a sesizat că nu vorbesc în sloganuri, mi-a făcut de fapt un mare serviciu. Detesta orice adiere de spirit critic.

Apropiat de Nicu Ceaușescu, Ștefănescu știa să promoveze și activiști ceva mai puțin brutali. Îi displăceau cefele groase. În speech-urile ținute pentru activiștii UTC (între timp devenise prim-secretar al CC al UTC și Ministru pentru problemele tineretului) era marțial, ironic și dominator, dădea cu imens aplomb citate în latină care îi “epustuflau” pe ignarii politruci cu gura căscată. Era arogant și glacial, își crease un mic anturaj de activiști ceva mai “luminați”. L-a susținut pe Stelian Moțiu, unul dintre puținii activiști cu pasiuni intelectuale reale, în momente dificile din viața acestuia.

A urmat ascensiunea cu ale ei rituri de trecere, dosarul său trebuia fortificat pe drumul către pozițiile de vârf. Aparținea unui grup care își imagina că va ajunge să facă jocurile pe fondul declinului sănătății lui Ceaușescu. A ajuns prim-vicepreședinte al Consiliului Culturii, prim-secretar de județ (Sălaj, Dolj), chiar membru supleant al Comitetului Executiv, până în ultima zi a regimului. Nu a făcut niciodată vreun gest cât de cât neortodox.
După revoluție, și-a continuat cariera didactică. Nu știu să-și fi scris memoriile ori să fi dat interviuri. Nu cred că a trăit remușcări pentru rolul său în imbecilizarea deliberată a tinerei generații. Asemeni lui Ion Iliescu, a fost un exponent al stalinismului național. În comparație cu un alt fost lider utecist (de fapt utemist), Virgil Trofin, debarcat și umilit, Ștefănescu a beneficiat până în ultima clipă a regimului de toate privilegiile nomenclaturiste. Nimic onorabil sau glorios în această viață derulată sub semnul devotamentului pentru o cauză absurdă și al îngenuncherii în fața unui despot caligular. Regimul servit și proslăvit de Ion Traian Ștefănescu a fost unul ilegitim și criminal.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro



























[P] 1000 inseamna mai mult decat un numar

Angajatii sunt resursa cea mai importanta in orice companie, iar in cazul unui business de servicii, succesul se bazeaza pe resurse umane competente si implicate, care aduc plus valoare in relatia cu clientii. Societe Generale European Business Services, centrul care ofera servicii profesionale cu valoare adaugata in domenii precum finante, achizitii, resurse umane, KYC (Know Your Customers) si servicii de IT pentru grupul Societe Generale, a ajuns la pragul de 1000 de angajati in doar 6 ani de la infiintare.

2670 vizualizari




Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

SONDAJ Este invatamantul profesional o solutie pentru lipsa fortei de munca calificate pe piata din Romania?

SONDAJ Este invatamantul profesional o solutie pentru lipsa fortei de munca calificate pe piata din Romania?

Invatamantul profesional a fost vazut in Romania ca o optiune care nu iti ofera foarte multe perspective de viitor. Astfel, foarte multi parinti si elevi prefera calea liceului si apoi a unei facultati care, de cele mai multe ori, produce someri pe banda rulanta.
(Sondaj sustinut de Asociatia Nationala a Industriei Textilelor din Romania)
1. Sunteti pro sau contra invatamantului profesional din Romania?
(Un singur răspuns posibil)
  • Pro - mi se pare o alternativa buna
  • Contra - nu iti ofera prea multe posibilitati profesionale pe piata muncii
  • Nu ma intereseaza, oricum voi trai pe banii parintilor
2. Considerati ca scoala profesionala ar putea fi o solutie pe termen mediu si lung pentru reducerea somajului?
(Un singur răspuns posibil)
  • Da
  • Nu
  • Nu stiu, nu ma intereseaza
3. Considerati viabila alegerea unei scoli profesionale in detrimentul unui liceu, mai ales in zonele unde economia nu este foarte diversificata?
(Un singur răspuns posibil)
  • Da
  • Nu
  • Nu stiu, nu ma intereseaza
4. Credeti ca este mai utila o scoala profesionala axata pe domenii unde exista o lipsa acuta de personal calificat sau o universitate care produce pe banda rulanta absolventi intr-un domeniu fara cautare pe piata muncii?
(Un singur răspuns posibil)
  • O scoala profesionala - sanse mai mari de angajare
  • Universitatea ramane universitate - diploma e importanta
  • Nu stiu, nu ma intereseaza


Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri