Exista cel putin 7 motive mai putin stiute de marele public care explica de ce noul PNL se comporta slab in opozitie, reactioneaza anemic la temele propagandistice sau de guvernare lansate de guvernul Ponta si pare, la fel ca presedintele Iohannis, total depasit. In esenta, liberalii, sub conducerea bicefala Blaga-Gorghiu, se confrunta cu: o serie de conflicte intre fostii liberali si fostii pedelisti in teritoriu, generate inclusiv de problema reala a coabitarii liberalilor cu pesedisti in unele administratii, cu fragilitatea pozitiei interne a noului presedinte liberal impus de Klaus Iohannis in locul lui Crin Antonescu, cu teama reala a pedelistilor din guvernarea Boc de achetele DNA, cu o criza de comunicare fara precedent si cu ocuparea terenului media de PSD. Sa le analizam, asadar, pe rand.

Dan TapalagaFoto: Hotnews

1. Fuziunea din vara anului trecut dintre PNL si PDL genereaza, cum era de asteptat, tensiuni in teritoriu pe masura ce se apropie alegerile locale si trebuie intocmite listele electorale cu viitorii candidati la functiile de consilieri locali sau judeteni, primari sau sefi de consilii judetene. Cum va fi o singura lista, conflictele incep sa apara. Apoi, pana in 2017, adica in mai putin de doi ani, din doi lideri locali (unul PNL, altul PDL) va ramane unul singur, cel care va taia si spanzura in numele noului PNL. Alta sursa de conflict in batalia pentru supravietuire. Pe de alta parte, pedelistii acuza public ca in unele judete sau administratii (vezi sectorul 3, vezi primaria Braila) fostii liberali au ramas la putere, in alianta cu PSD.

2. Cu putine exceptii, liderii PDL traiesc cu groaza anchetelor DNA si prefera sa dispara de pe radar, evita televiziunile, in speranta ca vor fi uitati si astfel vor scapa. Mai ales cei care au facut parte din guvernarile Boc se intreaba zilnic cand le vine randul si daca nu se vor trezi cu procurorii la usa. Aceasta temere cvasi-generalizata in partidul lui Blaga paralizeaza orice reactie. Insusi despre liderul PDL s-a spus ca ar fi vizat de ancheta EADS, insa aceasta deocamdata intarzie. In tot cazul, frica de procurori i-a cam imprastiat din spatiul public.

3. Noul presedinte al PNL, Alina Gorghiu, nu si-a consolidat suficient pozitia in interior. A fost impusa de Klaus Iohannis, votata de conducerea liberalilor, nu aleasa intr-un Congres, avand sustinere de la baza partidului. La fel de usor va putea fi data jos, tot de grupul mic care a impus-o, mai ales ca nu este un lider care sa se bucure de mare notorietate, charisma, forta etc. Singura protectie de care se bucura vine de la autoritatea sefului statului, in rest lidership-ul Alinei Gorghiu arata fragil. In interior are parte de un rival neobosit, Ludovic Orban. Acesta ii submineaza metodic autoritatea pentru a-i lua intr-o buna zi locul.

4. Noul PNL este demobilizat in esaloanele inferioare, deoarece deciziile sunt luate dupa intalniri intr-un cerc restrans desfasurate la inceputul saptamanii. Din cercul initiatilor fac parte, din partea PNL, Alina Gorghiu, Marian Petrache, Teodor Athanasiu, iar din partea PDL, Vasile Blaga, Catalin Predoiu, George Scripcaru, Mircea Hava si Gheorghe Falca. Altfel spus, decizia politica nu mai este asumata de intreg partidul, din acest motiv unii lideri se simt exclusi. O frustrare suplimentara se manifesta in PDL, partid care a tras greul in campania electorala, dar nu are nici un reprezentant in echipa lui Klaus Iohannis.

5. Se observa apoi ratarea fuziunii pe comunicare, cele doua partide avand departamente diferite. Liberalii au propria echipa, se lupta sa apara in presa, in timp ce pedelistii joaca pe cont propriu, cei putini care mai apar prin studiourile TV par sa iasa de capul lor, fara mesaje clare. Apoi, noul PNL in ansamblu nu pare preocupat de o politica serioasa de resurse umane, de identificarea si promovarea unor figuri noi, proaspete si credibile. Purtatorii de mesaj ai noului PNL sunt, in mare, oamenii vechilor partide, mai buni sau mai rai, dar aceiasi.

6. La toate acestea se adauga o modesta si ineficienta actiune parlamentara, un PSD care lanseaza tema dupa tema si confisca inclusiv discursul de dreapta (reducerea TVA, noul Cod Fiscal) si eterna victimizare ca mogulii blocheaza accesul opozitiei in presa. Acest din urma argument este partial adevarat, insa oricat s-ar carteliza presa in favoarea puterii, i-ar fi dificil, in lumea retelelor sociale si a libertatii de comunicare oferite de internet, sa ignore toate actiunile si mesajele opozitiei daca acestea ar avea consistenta si forta necesare. In plus, in capul unor lideri s-a instalat speranta iluzorie ca guvernul Ponta oricum isi va rupe gatul de la toamna incolo, cand puterea va trebui sa treaca inca o iarna cu toate problemele ei (scumpiri, facturi la utilitati, diminuarea drastica a bugetelor familiare etc).

7. In fine, dar nu in ultimul rand, noul partid nu mai dispune de lideri puternici, cu forta de tractiune a lui Traian Basescu. Klaus Iohannis s-a dovedit, dimpotriva, detasat complet de orice jocuri politice si total neinteresat sa rastoarne majoritatea parlamentara pentru a duce mai repede noul PNL la putere. Acest comportament i-a dezorientat atat pe fostii pedelisti, cat si pe liberali. Azi, sunt convinsi cu totii ca nu vor ajunge la putere mai repede de 2016, chiar daca in primele saptamani dupa castigarea presedintiei se bateau deja de functii si imparteau cu spor ceea ce s-a dovedit a fi, cel putin pana azi, blana ursului din padure.