Op-ed

Raspuns la unele comentarii si critici cu referire la lucrarea legata de psihologia romanilor

de Daniel David     HotNews.ro
Joi, 16 aprilie 2015, 11:59 Actualitate | Opinii

Daniel David
Foto: danieldavidubb.wordpress.com
Am citit cu foarte mare interes textul scris de colegul Radu Umbres: "Ce e gresit in psihologia 'psihologiei poporului roman'"? Mi-ar placea la un moment dat sa avem o dezbatere mai aplicata si fata in fata (poate dupa aparitia lucrarii sau la unele conferinte stiintifice in avanpremiera lucrarii).

De la inceput spun ca eu cred ca toate comentariile colegului Radu Umbres sunt legitime, chiar daca unele critici sunt, dupa parerea mea, eronate. Legitimitatea comentariilor vine din faptul ca gandim in paradigme relativ diferite (ex. psihologie vs. antropologie) si din faptul ca avanpremierele lucrarii au fost publicate initial intr-o revista de cultura, nu in una de stiinta. Eroarea cred ca vine din ancorarea prea puternica in propria paradigma si neintelegerea paradigmelor moderne din alte stiinte (fie ele si apropiate).

Incerc sa aduc mai multe clarificari in speranta ca raspund, macar partial, unor probleme mai simple sau mai de substanta ridicate de colegul Radu Umbres (dar si de catre alti cititori si critici de buna-credinta).

I. Clarificari generale

De ce si cum s-a pornit proiectul? Proiectul a fost gandit din anul 2005. Asa cum am mai spus, in 2005 a aparut un articol interesant in revista Science care analiza, in 49 de culturi/tari ale lumii, diferenta dintre "cum suntem" sub aspectul trasaturilor de personalitate si "cum credem" ca suntem (Terracciano si colab., 2005). Romania lipsea din aceasta analiza! Tinand cont de traditia pe care am avut-o in astfel de teme - prin Constantin Radulescu-Motru si Dumitru Draghicescu -, am decis sa corectez aceasta lipsa. De asemenea, incepand acest demers, am hotarat sa-l fac mai complex, incluzand in analiza cat mai multe din studiile publicate in literatura de profil in care romanii sunt comparati cu alte popoare/culturi/tari (asa cum am spus in una din avanpremiere, am analizat studiile disponibile pana in ianuarie 2015). Asadar, sintetic spus, asa s-a nascut fundamentul acestui proiect/demers: "cum sunt" vs. "cum se cred" romanii.

De ce a durat atat (2005-2015)? In primul rand am vrut ca aceasta analiza sa fie una riguroasa si complexa. Din pacate, la data respectiva (2005) nu existau adaptate in Romania principalele teste/instrumente psihologice care sa ne permita analize valide. Atat Constantin Radulescu-Motru, cat si Dumitru Draghicescu au generat concluzii bazate pe metodologia de varf la vremea lor. Dar cum nu existau atunci multe date disponibile, prin prisma metodologiei de astazi, majoritatea concluziilor lor au de fapt o valoare epistemica mai apropiata de ipoteze interesante, decat de cunostinte validate (si nu au facut diferenta intre "cum suntem" vs. "cum credem ca suntem"). Stiam in 2005 ca exista un program complex de adaptare a mai multor teste psihologice majore in Romania, asa ca am preferat sa astept aparitia lor (la adaptarea unora m-am implicat personal) pentru a aborda tema la nivelul de varf al metodologiei vremurilor noastre (care probabil va fi la randul ei depasita in viitor).

Asadar, "studiul", asa cum gresit a fost prezentat in mass-media (nu de catre mine), este de fapt o carte monografica care se bazeaza pe mai multe studii (iar eu am spus acest lucru). Unele studii deja publicate (de noi sau de alti autori) sunt integrate teoretic in carte. Alte studii fac obiectul analizei secundare de date (ex. calcularea si comparare marimii efectului), analiza efectuata de noi pornind de la datele primare si/sau din rezultatele sintetice prezentate in aceste studii. In fine, alte date primare noi au fost culese si analizate ca parte a acestui proiect.

De ce publicatiile in avanpremiera? Cartea nu isi doreste sa fie doar de interes stiintific, ci doreste sa aduca in spatiul romanesc si o componenta de cultura bazata pe cunostinte (knowledge-based culture sau evidence-based culture). Asadar, unele aspecte cu relevanta culturala au fost prezentate in revista Sinteza, care este o revista de cultura si gandire critica. Analizele statistice care stau in spatele concluziilor nu puteau fi prezentate in detaliu intr-o revista de cultura, de aceea am indicat in ambele articole doar indicatori statistici bazali (ex. numarul participantilor americani vs. romani, informatii despre varsta acestora, pragul de semnificatie la care s-a lucrat) care mi s-au permis (si asa mi s-a spus ca textul este prea tehnic). Am mizat pe faptul ca (1) metodologia noastra este una standard (comparatii ale unor atribute psihologice intre romani si alte populatii - asa ca in formatul redus, numarul si varsta subiectilor erau cei mai importanti indicatori) si (2) fiind o revista de cultura se problematizeaza mai mult ideile si implicatiile lor (cate din discutiile/dezbaterile culturale sunt insotite de datele statistice subiacente - daca acestea exista - prezentate detaliat?). Mai mult, daca ne uitam la carti de sinteza prin care stiinta patrunde in cultura (ex. Pinker, Dawkins, Dennett) o sa vedem ca adesea ideea/concluzia (bazata pe zeci de studii anterioare ale autorului) este formulata simplu de autor si/sau este insotita de o citare sau date minimale (asa cum am prezentat si eu in avanpremiere), nu de rezultatele si analizele statistice subiacente detaliate. Spre exemplu, pentru prima avanpremiera exista toate referintele necesare pentru verificare indicate in articol, iar pentru a doua am spus cum au fost derivate concluziile ca metodologie generala. Aceste avanpremiere (culturale - in forma articolelor - si stiintifice - in forma conferintelor la universitati), prin reactiile la ele, ma ajuta sa aproximez mai bine formularile finale ale cartii, lucru important tinand cont de relevanta temei. Discutarea unor rezultate la conferinte stiintifice (cum sunt cele pe care le-am avut/le voi mai avea), inainte de publicarea lor finala, nu este un lucru neobisnuit; mai mult, formularea in scris a unor concluzii pe baza unor conferinte, cu prezentarea minimala si sintetica a rezultatelor discutate la conferinta, se regaseste sub forma de meeting abstracts si in Web of Science. Dar recunosc insa ca aici am subestimat interesul pentru tema si deci nevoia legitima a unor aspecte mult mai detaliate. Evident ca la publicarea cartii (sau a unor articole stiintifice specifice) rezultatele care sustin concluziile prezentate vor fi mult mai detaliate.

II. Clarificari specifice

De ce acest titlu? Am lasat titlul de "Psihologia poporului roman" pentru a arata conexiunea - ca preocupare, nu ca si cadru teoretico-metodologic - cu lucrarea anterioara a lui Constantin Radulescu-Motru. Am adaugat insa in subtitlu "profilul psihologic" si "psihologia romanilor" pentru a ne diferentia. Da, aveti dreptate ca frecvent se utilizeaza termeni precum "cultura", "tara", "populatie" (si eu am utilizat acesti termeni in carte), dar stiti la fel de bine ca de asemenea se gasesc in titluri ale lucrarilor sau in texte stiintifice (sau guvernamentale) sintagme precum psychology of americans, psychology of italians, etc. Mai mult, in metodologia utilizata in cercetarea atributelor psihologice adesea folosim in instructiunile experimentale sintagme precum Americans are likely to be... (americanii sunt probabil...). Asadar, utilizarea termenilor de "romani" sau de "psihologia romanilor" nu mi se pare problematica intr-o lucrare monografica de acest tip (vezi si sectiunea III).

III. Diferente de substanta

Colegul Radu Umbres spune in textul sau ca: "...am stabilit mai sus ca o populatie nu poate avea o psihologie, dar, chiar daca acceptam o exprimare metaforica, ce exact agregam..."..."Pentru ca este o mare problema ca cercetator in stiintele socio-umane sa folosesti termenul de 'popor' chiar si numai in titlu, si sa te referi la subiectii studiului ca 'romani'. Nu exista 'romani' pentru un psiholog, asa cum nu exista 'copaci' pentru un biolog, sunt categorii native, absolut normale pentru limbajul de zi cu zi, dar fara sens in limbajul stiintific...".

Ei bine, aici putem avea o dezbatere importanta. Trebuie insa sa spun ca asa "a stabilit" colegul Radu Umbres, eu nefiind de acord cu modul in care pune problema si mai ales cu implicatiile derivate (este aici si o eroare de tip petitio principii in argumentarea sa). Sigur ca o populatie nu are o psihologie in sensul Volkerpsychologie - un suflet/ethos propriu -, dar poate avea un profil psihologic format dintr-o serie de atribute psihologice rezultate din generalizare statistica. In avanpremiera am spus foarte clar, inca din primul paragraf, ca profilul este statistic, asadar ancorat in psihologia moderna, nu unul substantial/esentialist, ca in vechea si depasita paradigma Volkerpsychologie. Asadar, da, agregarea si comparatia statistica a unor atribute psihologice intr-un grup (mai mic sau pana la nivel de populatie a unei tari) sunt posibile si reprezinta unul din standardele de cercetare. Aici colegul Radu Umbres nu crede ca se poate face asta, ceea ce ma mira; explicatia pozitiei sale - spusa, totusi, prea sigur - deriva probabil din faptul ca venim din traditii stiintifice diferite. Asta este o pozitie de esenta a mai multora din cei care au comentat demersul, pe care o consider insa fundamental gresita si rezultata din neintelegerea psihologie moderne. In domeniul meu exista sute de studii de acest gen. Am selectat la intamplare doua texte, din doua articole stiintifice, relevante pentru multe din aspectele descrise de colegul Radu Umbres ca fiind gresite sau imposibile:

"...Because the same traits can be found in every culture, intercultural comparisons and correlations are possible: Are Italians more extraverted than the British?..." (Terracciano si McCrae, 2006, pg. 178). Traducere: Deoarece aceleasi trasaturi pot fi gasite in fiecare cultura, comparatiile si corelatiile interculturale sunt posibile. Sunt italienii mai extravertiti decat britanicii?

"...It is perhaps not surprising that Australians see themselves as extraverts, German Swiss believe they are typically high in conscientiousness, and Canadians describe themselves as Agreeable..." (Terracciano si colab., 2005, pg. 98). Traducere: Probabil nu este surprinzator ca australienii se vad ca extravertiti, elvetienii germani cred ca sunt foarte disciplinati si canadienii se descriu ca agreabili.

Dupa cum se vede in textele citate mai sus, se vorbeste simplu si fara complexe si ocolisuri despre "britanici", "italieni", "canadieni" etc., prin prisma unor atribute psihologice ca "extraversiunea" sau "agreabilitatea" comparabile intre astfel de populatii, lucruri despre care colegul Radu Umbres spune ca nu exista si imi chiar reproseaza ca le utilizez. Nu vreau sa folosesc argumentul autoritatii - explicatia reala cred ca sta, asa cum am spus, in faptul ca avem paradigme de lucru diferite -, dar daca s-a acceptat in revista Science probabil ca este in regula sa folosesc si eu astfel de termeni (ex. "romanii") si comparatii, fara ca asta sa insemne ca nu inteleg reticenta unor colegi.

In final spun ca interesul este generat mai ales de tema lucrarii, metodologia fiind una standard in domeniul nostru, fara mari inovatii. De aceea cred ca stiintific este important de discutat relatia rezultate-concluzii (cand va aparea lucrarea in luna iunie), dar cultural este mai important sa discutam implicatiile concluziilor, care pot fi mult mai provocatoare.

IV. Referinte selective

Terracciano si colab. (2005). National character does not reflect mean personality trait level in 49 cultures. Science, 310, 96.

Terraciano, A si McCrae, R.R. (2006). Cross-cultural studies of personality traits and their relevance to psychiatry. Epidemiol Psichiatr Soc., 15(3): 176-184.

P.S. Si pentru un biolog este uneori important si util sa generalizeze de la copaci individuali (ex. bradul X, stejarul Y) la "copaci" sau "padure", pentru a sti astfel spre exemplu numarul copacilor, densitatea acestora, unde este nevoie de impaduriri, etc. Acest tip de critica vine in logica faptului ca se spune ca "nu putem compara mere cu pere". Acesta este un cliseu; merele si perele pot fi comparate spre exemplu prin nivelul caloric pe cantitate standard.

  • Nota Redactiei: Textul a fost preluat de pe blogul psihologului Daniel David
  • Daniel David este profesor de stiinte cognitive clinice la Universitatea Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, director fondator al Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie de la UBB, profesor universitar adjunct la Mount Sinai School of Medicine New-York, SUA, formator in psihoterapie rational-emotiva si cognitiv-comportamentala la Albert Ellis Institute, SUA si este coordonatorul lucrarii "Psihologia Poporului Roman. Profilul Psihologic al Romanilor"










3786 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    Ar fi interesant și un studiu între regiuni (Joi, 16 aprilie 2015, 13:13)

    Florin [anonim]

    Bună,

    Singurul lucru care l-aș putea găsi de completat la studiu este că aș fi preferat să fie realizate și substudii, între regiunile României, să vedem și între noi care sunt diferențele psihologice și de percepție. Cred că sunt anumite diferențe, poate nu ca în bancuri (ultimul banc auzit este de fapt unul de pe vremea lui Ceaușescu și arată prima întrebare la tinerii militari: "Ardeleanul și bănățeanul: când e permisia? Moldoveanul: Ce avem de mâncare? Olteanul: cum urc în grad?"), dar un sâmbure de adevăr e posibil să fie datorită evoluției diferite până în 1918 (și ulterior).
  • -1 (3 voturi)    
    Articol sterp (Joi, 16 aprilie 2015, 13:14)

    Obs [anonim]

    Probabil ca lipsa de "concret" provine de la profilul autorului articolului : "a filozofa ca sa mai treaca timpul"
    Un cercetator din domeniul stiintei exacte, pierde mai putin timp in a explica "cum a facut experimentul", ci se va preocupa in a prezenta "rezultaul" experimentului sau "inovatiei" rezultate
    Articolul acestui "psiholog" e plictisitor, fara substanta, specific "psihiatrului" de la care un "client" asteapta raspunsuri care vor lipsi "cu desavarsire"
    Pe scurt : pierdere de timp si publicitate pentru naivii ce s'ar interesa de "pomul mult laudat"
  • 0 (2 voturi)    
    felicitari! (Joi, 16 aprilie 2015, 13:28)

    iri [anonim]

    felicitari pentru demers. nu pornesc de la premisa ca toate concluziile sunt valabile, pt ca in final orice studiu are o eroare, dar si 80% dintre acestea daca sunt valabile e suficient. am insa rezerve ca va folosi la altceva decat manipulare (din partea altora si poate chiar si a celor din interior cu interese divergente) si am mari dubii cu privire la capacitatea noastra de a ne schimba (si aici ma "bazez" pe faptul ca istoria este plina de relatari si situatii izbitor de similare cu cele pe care le intalnim in prezent, relatari si situatii din care putem desprinde o parte din trasaturile noastre).
    inca o data va felicit pentru munca desfasurata.
  • +1 (3 voturi)    
    Polemica intre reputati oameni de stiinta (Joi, 16 aprilie 2015, 13:51)

    Cheie primara [utilizator]

    descrieri diferite, dar complementare, asupra aceluiaşi fenomen, dar situarea într-o tabără sau alta face ca perspectivele asupra aceluiaşi fapt să fie diferite. Această diferenţă nu exclude complementaritatea.
    Ca sa vezi cum polemizeaza dom'le intelectualii!
  • 0 (2 voturi)    
    recunosc (Joi, 16 aprilie 2015, 13:59)

    crina ispas [anonim]

    recunosc ca nu-mi place de acest domn. nici fizic, nici cum scrie el, nici cum ii scriu altii numele langa atributele "reputatul", "prestigiosul" etc.

    din motivul asta si din scepticismul intrinsec al romanului zic ca rezultatul studiului nu depaseste ceea ce stim deja cu totii:

    suntem un popor de mamaligi :)

    si nici nu putem face mare lucru decat sa asteptam sa ne moara generatiile invechite si sa crestem unele mai bune.
  • +1 (1 vot)    
    Zau, C. Ispas? (Joi, 16 aprilie 2015, 15:16)

    Clujean [anonim]

    Spuneti-le mamaligi unor oseni din generatia varstnica si o sa va felieze cu cutitul ca pe-o mamaliga intarita, in timp ce colegii lor de generatie din Salajul apropiat, la aceeasi injurie, in proportie insemnata, doar o sa rada si o sa va intoarca spatele, cu dispret, in nici un caz nu o sa va taie. Tocmai ignorarea diferentelor zonale de comportament social mineaza demersul generalizator al autorului, ridiculizat de orice cercetare de teren temeinica, care ia in considerare evolutia istorica si social-economica nu doar a celor trei mari provincii istorice romanesti, ci si a diferitelor zone etnografice distincte din cadrul uneia, a Transilvaniei, de exemplu. Faptul ca tinerii oseni de azi, reintorsi din Franta, nu isi afirma statusul cu cutitul, ca bunicii lor, ci cu masina mai scumpa si telefonul mai sofisticat ar trebui sa le ridice semne de intrebare celor care trag concluzii "pretioase" in absenta unei analize aprofundate.
  • 0 (0 voturi)    
    ho nu sariti 1 (Joi, 16 aprilie 2015, 15:46)

    vezina [anonim]

    ho nu sariti ca si eu am sarit degeaba

    sunt multi care nu au inteles nimic si se simt revoltati

    dupa ce cunoastem trecutul si prezentul asa cum este el, bun sau rau trebuie sa vedem cum vrem sa fim si ce putem face sa ne imbunatatim ca natie.

    sa ne intrebam oare cum va fi urmatorul studiu care va avea loc peste 10 ani. da ar fi trist sa constatam ca la fel dar nici acel lucru nu ar trebui sa ne descurajeze ci ar trebui sa ne faca sa o luam de la capat si atunci.

    niciodata nu e tarziu sa incepem schimbarea.

    iar sociologii ar trebui sa gaseasca cei 3 pasi simpli la indemana prin care se poate face schimbarea.

    de exemplu ce am identificat urmatoarele

    1. infrastructura comuna - ma refer la drumuri, mijloace de transport, cladiri, sistem de incalzire a locuintelor din regiunile istorice difera foarte mult si asta ii face pe oameni sa se simta diferiti chiar daca luam de exemplu si comparam cluj, iasi, bucuresti, constanta, craiova, brasov, timisoara

    2. modul de comportare al oamenilor gradul de politete in mijloacele de transport din orasele urmatoare: cluj, iasi, bucuresti, constanta, craiova, brasov, timisoara

    si acum avem urmatoarele propuneri:

    1. nu se vrea nu ca nu se poate ca sa existe o uniformitate optima de confort pentru cetatenii din aceste orase

    2. nu se vrea ca cetatenii din aceste orase propuse sa fie adusi spre o anumita directie de constientiyare ca orasul le apartine, orasul este al lor si ca trebuie sa se comporte ca atare respectand-ul pe el si pe cetatnii din acest oras.

    a. suntem in 2015 si regiunile istorice ale romaniei nu sunt unite intre ele prin autostrazi

    b. suntem in 2015 si inca se vorbeste de diferentele de mentalitate care exista intre aceste regiuni istorice

    deci trebuie sa o luam de la capat si sa mergem mai departe. si daca nu avem ceva putem sa inventam, daca nu avem ceva putem construi.
  • 0 (0 voturi)    
    ho nu sariti 2 (Joi, 16 aprilie 2015, 15:53)

    vezina [anonim]

    bucurestiul de exemplu acest oras minunat carea fost candva si care este deosebit. a fost numit candva micul paris.

    bun plecand de la acest fapt recunoscut putem sa il facem sa arate ca micul paris prin

    1. semafoare ca in paris - un singur tip de semafoare in toate intersectiile standardizate astfel - verde - galben - rosu - Galben - verde. nu cum este in prezent in bucuresti - 10 tipuri de semafoare si cu ceas si fara ceas si ca cele din viena si paris asa cum am spus eu culorile si cele romanesti pe care le stim verde - galben - rosu si de la rosu se trece direct la verde fara galben..

    2. statui frumoase ca in paris, viena, budapesta, praga nu numai in centru capitalei ci si in sectoarele bucurestiului.

    3. piste de biciclete si parcuri ca in paris

    4. parcari de autocare ca in paris - parcare de 50 - 100 de autocare pentru centrul capitalei dar si pentru celelalte sectoare unde ar putea fi deyvoltate turistic si unde oamenii sa aiba ce vedea. - parcare de 100 de autocare cu toaleta gratuita pentru capacitate mare pentru turisti super dotata.

    5. evenimente stradale in bucuresti ca in paris

    6. targuri mari cate 2 in fiecare luna a anului ca in paris in bucuresti si in diferite sectoare.

    am luat doar bucurestiul

    si apoi da si bucurestenii vor fi mandri de orasul lor, vor fi optimisti, vor fi plini de viata, vor fi politicosi, vor fi romani care isi vor iubi natia.
  • 0 (0 voturi)    
    schimbare (Joi, 16 aprilie 2015, 16:26)

    crina ispas [anonim]

    "Civilizatiile au fost create si indrumate de catre o mica aristrocatie intelectuala, niciodata de catre mase. Acestea din urma nu au forta decat pentru a distruge, iar dominatia lor reprezinta intotdeauna dezordine." - Gigi Becali

    deci daca vrei sa schimbi ceva, trebuie sa schimbi de la varf. cred ca cineva (de mai sus) are interes sa tina varful asta putrezit sa ne conduca. :)
  • 0 (0 voturi)    
    petitio principii (Joi, 16 aprilie 2015, 20:07)

    N.O.S. [utilizator]

    Am si eu un petitio principii pentru prestigiosul profesor David Daniel.Din cate am inteles, logica circulara pe care se intemeiaza studiul ce se doreste o psihologie a poporului roman este urmatoarea: altii spun despre noi ca suntem ""asa si asa" prin urmare suntem" asa si asa" fiindca spun asta altii .


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică