Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

De ce Presedintele Iohannis nu trebuie sa promulge noua Lege a finantarii partidelor politice

de Laura Bretea     Contributors.ro
Miercuri, 25 martie 2015, 15:42 Actualitate | Opinii

Laura Bretea
Foto: Europuls

Centrul pentru Studiul Democrației a cerut Președintelui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament noua lege pentru finanțarea partidelor politice. S-a ajuns atât de departe după ce săptămâna trecută, Camera Deputaților a votat proiectul de lege fără nici o modificare și fără nici o discuție. O lege atât de importantă precum finanțarea partidelor politice ne-a trecut prin față fără măcar s-avem timp să schițăm o reacție. Pentru a avea mai mult timp să digerăm cele propuse de parlamentari și ca să corectăm unele probleme pe care le-am identificat, am cerut reîntoarcerea în Parlament a legii.

Alături de colegii George Jiglău și Gabriel Bădescu de la Centrul pentru Studiul Democrației am scris un memoriu administrației prezidențiale incluzând următoarele propuneri:

Propunem modificarea PL 95/2014 prin eliminarea din text a următoarelor elemente:

- împrumuturile de la persoane fizice sau juridice- articolul;

- donațiile de la persoane juridice – articolul;

- donațiile confidențiale, indiferent de sursă sau de cuantum- articolul;

- prevederea conform căreia donațiile primite cu scopul achiziționării de imobile nu se plafonează – articolul.

Propunem modificarea PL 95/2014 prin introducerea sau modificarea în text a următoarelor elemente:

- Partidele politice pot face împrumuturi doar de la instituții de credit cu sediul în România.

- Partidele politice trebuie să declare la AEP și la BNR toate împrumuturile și condițiile lor.

- Donațiile primite de la o persoană fizică pot fi de până la 50 (în loc de 200) de salarii de bază minie brute pe an.

- Publicarea listei tuturor donatorilor pe siteurile partidelor și în Monitorul Oficial.

- Excluderea de la distribuția subvenției de la bugetul de stat pe o perioadă de până la 5 ani a tuturor partidelor afectate de condamnări privind infracțiuni electorale.

- Extinderea termenului de prescriere a infracțiunilor electorale de la 3 la 5 ani.

Încrederea scăzută a populației în partidele politice și corectitudinea alegerilor, precum și recomandări ale organizațiilor internaționale care monitorizează alegerile și legislația electorală fac necesară o reformă a finanțării partidelor politice. Propunerea Legislativă 95/2014 adresează aceste două aspecte, încercând o reducere a dependenței dintre politic și mediul de afaceri, prin introducerea rambursării integrale a cheltuielilor de campanie și urmând recomandările comitetului GRECO al Consiliului Europei. Aceste modificări sunt de salutat, însă sunt însoțite de noi reglementări pe care le considerăm în contradicție cu spiritul legii și bunele practici internaționale.

Ne referim în primul rând la posibilitatea de a apela la împrumuturi. Partidele politice ar putea împrumuta sume foarte mari, pe perioade nelimitate, de la bănci, persoane juridice sau persoane fizice. Considerăm că împrumuturile, așa cum sunt reglementate în prezenta Propunere Legislativă sunt o procedură contrară cu bunele practici internaționale și susceptibilă de a crește corupția în viața politică.

Posibilitatea de împrumuta bani poate ajuta partidele sau candidații mici să finanțeze campanii, în speranța că acestea vor fi rambursate. Însă, conform Manualului OSCE pentru observarea finanțării campaniilor electorale[1], în bunele practici internaționale sunt permise doar împrumuturile de la bănci sau instituții de credit și împrumuturi pe carduri de credit. OSCE consideră că împrumuturile de la persoane fizice sau juridice poate crește dependența de mediul de afaceri. În plus, în forma actuală a propunerii, un partid se poate împrumuta pe termen lung de la o persoană, de exemplu pe 10 ani. Nu există nici un fel de limitare de timp, sau o monitorizare a condițiilor creditului și a rambursării sale.

Conform aceluiași manual OSCE împrumuturile sunt permise în general în țări în care nu există limite pentru cheltuieli de campanie pentru partide sau candidați. Acesta nu este cazul României, pentru că prezenta Propunere Legislativă introduce limite clare pe cheltuieli de campanie și finanțarea celor mai multe cheltuieli ale partidelor politice. Pentru a reduce posibilitatea de folosire ilegală sumelor provenite din împrumuturi considerăm că trebuie redus considerabil plafonul pentru împrumuturi. Plafonul pe care îl considerăm rezonabil este de 10.000 de salarii minime pe economie adică 97,500,000 RON anual. Această sumă este echivalentă cu jumătate din costurile permise pentru o campanie electorală prezidențială.

În al doilea rând, introducerea rambursării cheltuielilor de campanie presupune finanțarea politicienilor cu sume importante de la bugetul de stat. Calculele făcute de noi arată că un buget aproximativ pentru alegerile parlamentare ar fi de aproximativ 30 milioane €. Alegerile locale ar putea ajunge până la un cost de 300 milioane €. Considerăm că, deși această propunere poate avea avantaje pe termen lung, conceptul ar fi trebuit pus în dezbaterea publică pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru ca opinia publică să înțeleagă și eventual să accepte cheltuielile propuse și rostul lor.

În al treilea rând, comparând cadrul legal propus de PL 95/2014 cu al altor țări cu sisteme asemănătoare – ca Franța sau Polonia – observăm o discordanță în ceea ce privește plafoanele pentru donații. Deși actuala Propunere Legislativă propune acoperirea aproape integrală a cheltuielilor partidelor politice, legislatorul nu a adaptat legislația pentru a reduce fondurile private de care ar dispune partidele politice. Considerăm că aceasta este o problemă majoră a PL 95/2014, care trebuie modificată pentru a reflecta intenția legislatorului – de a reduce corupția în viața politică și interdependența dintre politicieni și mediul de afaceri.

Calculat plecând de la veniturile prevăzute în bugetul din 2014, suma pe care un partid politic o poate strânge prin donații într-un an este de aproximativ 25 de milioane de lei. În comparație, plafonul cheltuielilor pentru o campanie electorală prezidențială propus de amendamentele la această lege este de 19.5 milioane de lei. În condițiile în care cea mai mare parte a cheltuielilor partidului sunt subvenționate sau rambursate de stat, credem că este justificată reducerea semnificativă a plafonului pentru donații la aproximativ 15 milioane de lei.

În contextul reducerii plafonului total pentru donații propunem și reducerea plafonului pentru donații individuale. Conform unui studiu al International Institute for Democracy and Electoral Assistance[2] (IDEA), dintre țările europene care prevăd în legislația lor plafoane pentru donații, doar Republica Moldova are un plafon comparabil cu al României. Toate celelalte țări care plafonează donațiile individuale se limitează la mai puțin de jumătate din limita României. Această reducere are și avantajul de a alinia limita maximă a donațiilor din România cu limita maximă din alte țări care au un sistem asemănător cu celui propus de amendamentele la această lege (Franța – 7500 euro, Polonia – 5290 euro). Propunem reducerea la 50 de salarii de bază pe an.

În contextul în care tot mai multe procese de corupție atrag atenția asupra unor practici de finanțare ilegală, considerăm că mai multă atenție trebuie acordată sancțiunilor asupra partidelor politice. Pentru moment, doar cei găsiți responsabili de infracțiuni sunt sancționați. Considerăm că partidele care tolerează practici ilegale în domeniul electoral sau financiar nu trebuie subvenționate din bugetul de stat.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro













1025 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version