Klaus Iohannis si sotia au facut joi seara, la Ambasada Romaniei din Berlin, o baie de multime prelungita, semn de relaxare dupa o zi plina. Totusi, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, nu a oferit in conferinta de presa mari motive de optimism. N-a facut promisiuni pe tema sustinerii aderarii Romaniei la Schengen, nu a angajat termene. Dar asta oficial. Neoficial, cam toata delegatia romaneasca a afisat relaxarea presedintelui si s-a declarat incantata de discutiile de la Berlin. Cel putin doua ar fi, in viziunea lor, castigurile acestei vizitie: inca un pas important, dupa Paris, spre aderare si o repozitionare notabila in politica externa.
Surse diplomatice au declarat pentru HotNews.ro ca Angela Merkel ar fi manifestat disponibilitate pentru a sustine integrarea Romaniei in Schengen, intr-o prima faza, cu spatiul aerian. Germania si Franta ar fi vorbit deja cu Comisia Europeana pe tema Schengen. Trebuie gasita insa o solutie si pentru Bulgaria, i-ar fi spus Merkel presedintelui Iohannis, cu explicatia ca o eventuala decuplare ar arunca si mai mult vecini din sud in bratele Rusiei lui Putin. Ideea unei eventuale decuplari de Bulgaria a aparut inca de la precedenta vizita la Paris.
Aici trebuie amintit ca bulgarii insista sa ramana in tandemul consacrat. Presedintele si ministrul de externe ai Bulgariei au venit saptamana trecuta la Bucuresti cu acest mesaj clar. Pentru Romania, decuplarea ar insemna recunoasterea progreselor certe in domeniul justitiei. Pe de alta parte, ruperea de vecinul din sud costa bani. Daca Romania va intra mai repede si singura in Schengen atat aerian cat si, mai tarziu, terestru, va trebui sa securizeze singura inca cateva sute de km de granita. Dar o astfel de perspectiva este, inca, incerta.
Daca Romania a obtinut intr-adevar sprijinul Parisului si Berlinului, presedintele Klaus Iohannis poate spera ca Romania sa intre in 2015 in Schengen cu granitele aeriene, cum singur s-a angajat inca din primele zile de mandat. Pe langa ultimul raport MCV pozitiv, care remarca progresele in lupta anti-coruptie, Romania mai beneficiaza de un atu: a ramas, alaturi de Polonia, un pilon de stabilitate in Estul Europei. Din eterna tara-problema, Romania a ajuns o ancora euroatlantica in contextul razboiului din Ucraina.
Klaus Iohannis si Angela Merkel
Foto: Presidency.ro
In acest context, Klaus Iohannis ar fi avut grija sa menajeze sensibilitatile regionale. I-ar fi spus Angelei Merkel ca nu priveste Moldova ca pe o colonie romaneasca, un mesaj bine primit de cancelarul german. Moldova pare azi o tara care si-a pierdut din elanul pro-european, cu un premier privit cu rezerve la Berlin. Nici declaratiile publice nu suna foarte incurajator. Intrebata daca exista riscul ca Putin sa faca in Moldova ce a facut in Ucraina, Merkel a raspuns sec: Speram sa nu.
Al doilea potential castig al vizitei oficiale la Berlin: Romania spera sa faca din Berlin un partener pe termen lung in politica externa. Ar insemna, intr-adevar, o deviere a axei Washington-Londra-Bucuresti pe la Berlin. “Ar fi o resetare a relatiilor cu Germania”, a explicat pentru HotNews.ro un diplomat roman. Altfel spus, Romania n-ar mai fi doar tara pe care americanii pot conta, ci pe care si nemtii s-ar putea, la o adica, bizui. Sau cel putin asta isi propune Romania sa sa fie. In treacat fie spus, nominalizarea unui politician pro-german la sefia SRI consolideaza aceste perceptii.
Delegatia Romaniei s-a aratat extrem de incantata de potentialul castig politic, considerat fara precedent dupa 90 incoace. Entuziasmul vine dupa o ora de discutii oficiale plus zece minute de tete-a-tete Iohannis-Merkel. Sa notam, totusi, ca este prima vizita la Berlin si ca poate fi considerata mai degraba o tatonare reciproca.
Cam acestea ar fi concluziile unei vizite considerate a fi cea mai importanta deplasare externa a presedintelui Romaniei la inceput de mandat. Ar mai fi o concluzie secundara: sotia presedintelui a mai comis o suita de gesturi si declaratii menite sa confirme implicarea sa tot mai pronuntata in spatiul public, alaturi de presedinte.
23
20
