A fost summitul de laMinskun succes diplomatic? Nici pe departe. Negocierea din Belarus a reprezentat un minim castig pentru Angela Merkel si Francois Hollande, o aparitie mai degraba de forma a lui Petro Poroshenko si o victorie clara a lui Vladimir Putin. Chiar si daca foaia de parcurs va fi respectata, Kremlinul si-a atins scopul. Iar probabilitatea ca punctele din acord sa se implineasca este una minima.

Vladimir Putin si Petro Poroshenko, la MinskFoto: Captura YouTube

O serie de intrebari si raspunsuri incomode:

Se vor retrage fortele armate pe liniile stabilite in foaia de parcurs de laMinsk?- Greu de spus. Pentru Ucraina nu ar fi nicio problema, calculand dupa cat de mult a avansat frontul in ultimele cinci luni, Kievul chiar ar castiga teren. Marele semn de intrebare e legat de separatisti, care ar pierde foarte mult teritoriu castigat in lupte grele.

Se va retrage armamentul greu?- Crearea unei zone tampon a fost prevazuta si in precedentul acord. Reizbucnirea luptelor nu a dat ragaz de indeplinire. De data aceasta va depinde de vointa partilor de a respecta foaia de parcurs si de respectarea armistitiului. In cel mai bun caz, artileria si sistemele de rachete vor fi retrase, dar consolidate in noile pozitii.

Si daca tot am amintit, se va respecta incetarea focului?- In septembrie 2014, separatistii au incalcat armistitiul si au inceput o ofensiva noua. Cert e ca atat in armata ucraineana, cat si in trupele separatiste exista unele elemente care actioneaza de capul lor. Daca Kievul, respectiv Moscova vor reusi sa le tina sub control, atunci armistitiul are o sansa.

Va functiona monitorizarea OSCE?- Poate un singur lucru se poate spune cu siguranta despre armata ucraineana, anume ca niciodata nu a intervenit in activitatea observatorilor OSCE. Separatistii au blocat-o sistematic, ba chiar au tinut ostatici pret de cateva zile mai multi observatori internationali. Dincolo de asta, lipseste insa tehnica de supraveghere, precum drone sau sateliti care sa fie folositi in acest scop.

Va vota Parlamentul de la Kiev o rezolutie privind autonomia teritoriala temporara in Donetk si Lugansk in termen de 30 de zile?- Putin probabil din mai multe motive. In primul rand e vorba despre proceduri in sine, apoi despre cum va vinde clasa politica un asemenea demers unei opinii publice afectate de razboi. Pentru Kiev e opalmagreu de suportat. Pentru voluntarii din Garda Nationala si mai si.

Va modifica Ucraina Constitutia pana la sfarsitul anului?- Si mai putin probabil decat adoptarea legii temporare. Presedintele ucrainean Petro Poroshenko are majoritate de peste doua treimi, care i-ar asigura numarul necesar de voturi. Dar coalitia e formata din cinci partide, dintre care unele ar putea respinge autonomia extinsa pentru Donetk si Lugansk. Poroshenko s-a straduit, imediat dupa negocieri, sa asigure ca „nu au fost facute referiri la autonomie”. Un partid care inclina deschis catre solutia militara in est e la el in coalitie. Celalalt e in opozitie.

Va prelua Ucraina controlul asupra frontierei cu Rusia in zonele separatiste?- Asta depinde de „normalizarea vietii politice”, adica de legea provizorie de autonomie, de modificarea Constitutiei si de organizarea alegerilor locale in zonele din est. Chiar daca acest lucru se va intampla, la sfarsitul lui 2015 sau inceputul lui 2016, Rusia are tot timpul din lume sa faca ce vrea pana atunci. Nu e miraculos cum munitia separatistilor nu se termina niciodata?

Vor fi retrasi luptatorii straini din Ucraina?- In noaptea negocierilor de „pace” de la Minsk, 50 de tancuri, 40 de sisteme de rachete si 40 de blindate rusesti treceau granita. Cat de realist poate parea acest scenariu?

Cata baza putem pune intr-un document semnat de Putin?- Zero. Abia in septembrie 2014, presedintele rus semna un acord de pace care nu a dus nicaieri. Nemaivorbind de Tratatul de la Budapesta, din 1994, prin care Rusia se obliga, la fel ca la acest ultim acord, sa respecte integritatea teritoriala a Ucrainei.

Care a fost miza reala a europenilor in negocierea de laMinsk?- Cel mai probabil, daca e sa fim realisti, scopul lui Merkel si Hollande a fost sa opreasca avansul separatistilor. Infrangeri militare ale Ucrainei nu insemnau decat intensificarea dezbaterii despre livrarea de arme catreKiev, ceea ce liderii german si francez resping cat pot.

Care a fost miza reala a lui Vadimir Putin?- Niciuna. Presedintele rus, daca chiar vrea sa se opreasca aici, si-a atins scopul. Are toate atuurile pentru inghetarea conflictului si crearea unui stat tampon intre Rusia si Occident. Cu frontierele disputate, Ucraina nu poate adera nici la UE, nici la NATO, chiar daca ar vrea. Iar o presiune sustinuta printr-un conflict inghetat ii asigura mijloace de influentare a politicii ucrainene.

Isi permite Putin, de fapt, sa incheie aventura ucraineana?- Nu prea. Seful de la Kremlin a investit enorm in ideea ca „protejeaza rusii de pretutindeni”, iar aparatul sau de propaganda a lucrat intens la formarea unui curent de opinie publica favorabil acestei idei. O infrangere in ochii propriei populatii l-ar costa, posibil, puterea. In ochii tarilor partenere iarasi nu ar da bine.

La final, o intrebare care nici nu a aparut in discutiile din ultimele luni:ce se va intampla cu Crimeea?- Nimic.