¬Pentru romani, Vaca Muerta inseamna vaca moarta. Pentru argentinieni, inseamna mai mult: o formatiune marnoasa-argiloasa, acoperind o suprafata de marimea Belgiei, in provincia Neuquen, si care, dupa cum s-a entuziasmat Presedinta Cristina Fernandez de Kirchner, ar trebui rebotezata Vaca Viva (vaca vie). Ori poate Vaca de aur. De ce? Conform estimarilor EIA, Vaca Muerta ar contine 16,2 miliarde barili de titei de sist si peste 8.700 miliarde m3 de gaz.

Constantin CranganuFoto: Hotnews

Compania locala Repsol YPF SA, pe baza descoperirilor din 2010-2012, a crescut estimarile de titei la 22,5 miliarde m3. Asta inseamna mai mult titei de sist decat are Mexicul si mai multe gaze de sist decat are Brazilia. Ambele resurse ar putea asigura suveranitatea energetica a Argentinei pentru 150 de ani si ar putea transforma tara inca o data intr-un exportator de hidrocarburi.

Pe de alta parte, Vaca Muerta a devenit recent un subiect discutat cu interes in industria si mediul financiar de petrol: Este Argentina cel mai bun candidat, dupa SUA, pentru un nou boom al fracturarii hidraulice a argilelor gazeifere si petrolifere? Desigur, intrebarea-cheie despre titeiul de sist astazi este urmatoarea: cum va reactiona industria in conditiile scaderii pretului?

Raspunsul are o importanta cruciala pentru pietele de energie, companiile implicate si, de ce nu, pentru economia mondiala. Pe aceasta directie, este necesar sa privim in viitor, dincolo de discutiile actuale despre cum au creat argilele americane o noua ortodoxie a pretului petrolului sau daca bugetele OPEC vor rezista la $50/baril.

Este un bun prilej sa evaluam posibilii candidati pentru un viitor boom al argilelor de titei si gaze. Cine sunt candidatii? Nu este un secret pentru nimeni ca dezvoltarea hidrocarburilor neconventionale de petrol si gaze, in afara Statelor Unite si Canadei, este la varsta copilariei. Initial, candidatii la ¬crestere¬ se numeau Europa, Rusia si China.

Cu doar cativa ani in urma, promisiunile argilelor europene erau "mari cat roata carului" si multi analisti politico-energetici s-au precipitat sa proclame un viitor energetic mai putin dependent de Rusia, iar sintagma "securitate-independenta energetica" a (re)intrat in vocabularul curent al mass-mediei si al altor categorii de vorbitori.

Ce a urmat a fost inca o confirmare stralucita a intelepciunii populare, conform careia "socoteala din targ nu se potriveste (intotdeauna) cu cea de acasa". Cauzele? Geologia, politica si aspectele economice.

Polonia reprezinta un studiu de caz foarte bun. Initial, pe baza estimarilor facute de EIA in 2013, polonezii s-au entuziasmat ca ar fi proprietarii a 4.190 miliarde m3 de gaz. Dar, dupa cum am explicat aici, exista mari deosebiri intre estimari de resurse (socoteala de-acasa) si rezerve dovedite (realitatea din targ). Cele peste 60 de foraje de explorare sapate in Polonia au confirmat un adevar dureros, pe care il repet mereu si studentilor mei: Daca geologie nu e, nimic nu e!

Citeste mai mult si comenteaza pe Contributors.ro