Suntem in 22 ianuarie si inca exista fermieri care nu au primit nici un banut din subventia pe suprafata agricola.
A inceput perioada de negocieri cu furnizorii de „imputuri”, cumparaturile la preturi bune se fac acum, se pregateste campania de primavara, grosul banilor merg in ingrasaminte (min 400 lei/ha) seminte (5-600 lei/ha) si erbicide (minim 200 lei/ha). Daca un sac de „azot” se cumpara acum cu 75-77 lei, in aprilie el va ajunge, treptat, la 90-95 lei.
Pentru inceput, repet, acum ai nevoi de minim 600lei/ha , preturile mici (vorba vine, mici, nu sunt mici deloc, dar in fiecare an trendul este ascendent, minimele fiind iarna, decembrie si ianuarie, crescand apoi cu cca. 20-25% in varful d campanie –aprilie, mai). Sau, altfel spus, daca nu ai banii acum fiecare zi de intarziere inseamna costuri suplimentare. Aiurea.
Intr-un articol din 4 noiembrie 2014 ministrul agriculturii a explicat care ar fi cauzele neplatii catre toti fermierii.
„Constantin a explicat, la solicitarea premierului Victor Ponta, că există o serie de probleme cum ar fi conturi invalide şi de aceea nu s-au finalizat plăţile. Şeful Guvernului a solicitat, încă o dată, ministrului să finalizeze plăţile către fermieri.”
Nici acum, la jumatatea lui ianuarie, problema nu este rezolvata complet.
Nu mai pasati pisica moarta in curtea noastra, conturi invalide sau mai stiu eu ce.
Or fi, dar buba cea mare nu e aici. Concret, din cei cca 30 de fermieri din satul meu care nu au primit nicio letcaie din subventie (inclusiv eu) , majoritatea au dosarele in regula, singura deosebire fata de cei care au primit banii fiind aceea ca au fost controlati la sange in 2014.
Ne e jena, ma rog, mie imi e, sa mai sunam la APIA, jena de jena lor, nu mai stiu ce sa ne spuna, ba ca in decembrie, ba ca intra pana la Craciun, ba ca pana in 15 ianuarie, sunt oameni de treaba, pusi in situatia nefericita sa ne minta sau sa fie indiferenti, stiu cat e de greu e sa faci agricultura acum ,la preturile astea mici, anii buni din punct de vedere agricol se pot transforma foarte usor in ani rai, cand este greu sa vinzi, castigul fiind mai mic la final, depozitarea costa, munca mai multa. Cine nu a avut spatii de depozitare a patit-o poate si mai rau, a fost nevoit sa vanda la preturi de nimic.
Teledetectie, control pe teren la fiecare parcela, verificarea pozitionarii prin GPS, conditii de buna practici agro etc. OK, asa si trebuie, am pierdut doua zile mergand cu echipa in control, clarificand apoi ce era de clarificat (oho, sunt multe lucruri care merg prost, voi dezvolta un pic la sfarsit) sa se termine odata cu cei care mint si iau banii fara sa-si lucreze terenurile. Sunt o groaza de arendasi, de calibru mare, care iau in arenda terenuri, nu le lucreaza, „fac bani” din diferentia rezultata intre valoarea subventiei si arenda. Daca o platesc si pe aia.
Sa spunem ca „dai” echivalentul a 500 de kg de porumb (atat e in zona la noi) la 0,5 lei/kg. Inseamna o arenda de 250 de lei., vreo 57 de euro. Poti sa faci bani buni din diferenta pana la 140-150 de euro/ha. Chiar lasand ternul parloaga, daca esti „conectat” unde trebuie.
Revenind la chestiune, controlul a inceput probabil prea tarziu, predarea dosarelor pentru aprobarea platii s-a facut dupa ce dosarele ”normale” erau deja pe filiera, nu au prins „trenul”, operatiunea sfarsindu-se , din cate stiu, abia prin noiembrie . A trecut si decembrie, trece si ianuarie, si bani ioc.
Desigur, un fermier chibzuit are o buna parte din capitalul circulant asigurat din fonduri proprii, acumulate in timp. E de preferat sa nu depinzi de subventie sau de banci in perioada in care „cash is king”, inainte de „valul” cel mare de cumparaturi. Este cazul ideal si nu cred ca sunt foarte multi fermieri care au ajuns in acest satdiu, din simplul motiv ca o buna parte din castig merge in dezvoltare, utilaje, depozite etc. Concurenta este acerba, daca nu te dezvolti mori, singura solutie este cresterea productivitatii. La fel ca in orice alt domeniu. Or asta necesita bani, investitii, tehnologie, infrastructura. Fiecare leu e dramuit si orice dezechilibru te poate duce la faliment.
Domnule Ministru, dati-ne banii la timp, noi fermierii mici si medii suntem intr-o competitie permanenta, dura, cu cei mari. Asa e si normal , dar jocul trebuie sa fie cinstit.
Ei au alta putere de negocoere cu furnizorii, preturi mai mici datorate discounturilor oferite la cantitati mari, plata la recoltare fara a creste nesimtit pretul, tehnologie mai buna, specialisti mai bine pregatiti.
Stim si incercam sa tinem pasul cu ei, compensam cum putem diferenta de costuri care ne dezavantajeaza din start. De regula muncind mai mult, fiind mai flexibili, calitate mai buna sau pur si simplu scazand marja de profit pentru a ne alinia la piata. O piata grea, extrem de volatila asa cum bine stiti. Nu suntem milogi, subventia agro a fost inventata tocmai pentru a micsora riscurile volatilitatii preturilor si pentru a face preturile agro mai mici. Dati-o tuturor la timp, altfel distorsionati mediul concurential.
Noi ne facem treaba, faceti-o si Dvs. asa cum trebuie. Nu ne mai puneti inca o povara in plus.
Si fiindca tot a venit vorba de poveri , va mai semnalez, desi cred ca stiti cateva chestiuni:
- nu exisata corelare intre hartile topo si „pozele” sateliatare, intre numere de A si blocurile fizice cu care lucreaza APIA. In fiecare primavara jumatate din sat ne intalnium la cozile de la APIA, de doua ori, odata la depunerea cererii, cand aducem copii dupa actele de propreitate, aceleasi de regula an de an( de ce trebuie sa ne repatam daca nu se modifica nimic de la un an la altul?) a doua oara lamurind blocul fizic care s-a „inrosit” (suma parceleor declarate este mai mare ca suprafata blocului fizic). In acest caz toti cei care au pamant in acel bloc fizic sunt chemati la „oras”. Pierde fiecare, an de an, o zi sau doua, kilometri si nervi, pentru a lamuri eterna problema, copiem aceleasi harti, aceleasi titluri de proprietate. De ce nu completati odata in baza de date a APIA componenta fiecarui bloc fizic, cu toate parcelele definite de hartile topo? In BF 800, de ex, sa stiti ca exista 125 de parcele, fiecare definita de un numar, suma lor corespunzand cu marimea BF. Atunci ar fi suficeint sa declari in cererea de subventie atat BF cat si numarul topo, si chestiunea ar fi lamurita, daca numarul topo este declarat de mai multi, sau daca dimensiunea parcelei este gresita s-ar sti de la inceput, fara sa mai fie nevoi sa „cari” jumatate de sat in fiecare an la oras.
- se face teledetectia. OK, dar ea se face pe pozitionarea parcelei in cadrul BF, care este aproximativa, neexistand corelare cu hartile topo. Sau altfel spus este imposibil ca pe o harta sateliatara proprietarul sa delimiteze cu o precizie satisafactaoare , pozitia parcelei. La teledetectie, care se face pe acea pozitionare aproximativa, poti sa „nimeresti” in parcela vecinului, cultivata sau nu. Esti chemat sa dai explicatii, merge comisie la fata locului etc.
- prin teledetectie ti se masoara dimeniunea fiecarei parcele, este imposibil sa fie toate exact de marimea, exprimata in sutimi de hectar(ari), prevazuta in titul de proprietate. Sa spunem ca ai 30 de parcele 1,23 ha+ 2,57 ha + 0.68 ha…etc, ti se va verifica ficare parcela, la sutime. Acolo unde sunt gasite parcele mai mici, chiar si cu 0,01 ha, ti se taie, acolo unde sunt mai mari nu se „pune”. Suma va fi aproape inevitabil mai mica, desi per total poate ca ai lucrat mai mult pamant. Parca nu e normal, asta lasand la o parte discutia tehnica despre clasa de precizie si abaterile rezultate in urma masuratorilor. Cred ca ar fi corect sa se faca un „lant de cote”, in asa fel incat sa conteze suma tuturor abaterilor, pozitive si negative. Mai complicat, dar cu siguranta mai corect.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
