Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Legatura dintre accizele armonizate, procedura de infringement si slujba de peste 100.000 USD a ministrului de finante

de Sebastian Bodu     Contributors.ro
Miercuri, 10 decembrie 2014, 19:23 Actualitate | Opinii

Sebastian Bodu
Foto: Hotnews

Guvernul a modificat (din nou), prin Ordonanța de urgență din 10 decembrie 2014, prevederile Codului fiscal privind modul de calcul al accizelor armonizate, stabilind începând cu 2016 o modalitate de „actualizare” în lei, prin aplicarea ratei inflației din anul anterior, a valorii stabilite în euro pentru accizele armonizate după ce, prin O.U.G. nr. 102/2013, a „actualizat” pentru 2014 cu rata a inflației din 2013 valoarea în lei a cursului de schimb euro-leu din 2012. Aceste precederi nu încalcă doar regula predictibilității fiscalității, mai ales că această regulă este mai degrabă o excepție, având în vedere desele modificări legislative, ci sunt prin excelență neconstituționale, ele încălcând următoarele principii din Constituția României: cel al justei repartizări a sarcinilor fiscale, prevăzut la art. 56 alin. (2) din Constituția României, conform căruia “sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale” și cel al prevalenței normelor europene în fața celor naționale, prevăzut la art. 148 alin. 2 din Constituția României, conform căruia “ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Textele neconstituționale introduse prin O.U.G. nr. 102/2013 și apoi prin Ordonanța de urgență din 10 decembrie 2014 modifică metoda de calcul stabilită prin art. 218 „Conversia în lei a sumelor exprimate în euro” din Codul fiscal, întâi prin amendare și apoi prin a le abrogare integrală.

Accizele armonizate sunt, conform art. 2062 C. fisc., taxe special percepute direct sau indirect asupra următoarelor produse: (i) alcool și băuturi alcoolice, (ii) tutun prelucrat, (iii) produse energetice și electricitate. Ele sunt stabilite la un nivel minim, în euro, prin directive europene pentru fiecare categorie de produse accizabile în parte (niveluri ce fac obiectul anexei nr. 1 la Titlul VII din Codul fiscal) și apoi sunt transformate în moneda națională a statelor care nu sunt membre ale Zonei Euro, valoarea astfel stabilită în lei fiind valabilă pentru întreg anul în curs. Acesta este deci „misterul” stabilirii lor în euro, pe care actualul ministru de finanțe se face că nu îl înțelege atunci când spune că noi, în România, plătim la supermarket în lei.

Înainte de modificările aduse prin O.U.G. nr. 102/2013, art. 218 C. fisc. avea un singur alineat care prevedea în mod just și obiectiv că „valoarea in lei a accizelor si a impozitului la țițeiul din productia interna, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu in echivalent euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene“. după ce, de la aderarea din 2007, ani de zile moneda națională a fost pe un trend descendent în raport cu moneda europeană, în 2013 am asistat la o situație inversă, care a continuat și în 2014 și, pe fondul noii evoluții descrescătoare a monedei europene în raport cu moneda națională, guvernul României a decis în mod injust să schimbe modalitatea de calcul a accizelor armonizate.

Evolutia ratei de schimb a monedei euro in perioada 2010-2014

Anul Rata de schimb a monedei euro, la data de 1 octombrie Actul publicat Nr. actului
2010 4,2655 (valabil pt. 2011) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene c 268/1 din  02.10.2010
2011 4,3001 (valabil pt. 2012) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene c 291/1 din 04.10.2011
2012 4,5223 (valabil pentru 2013) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene c 296/5 din 2.10.2013
2013 4,4485 (valabil pentru anul 2014) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene c 286/1 din 2.10.2013
2014 4,4093 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene c 344/2 din 2.10.2014 

Așadar, pentru anul 2014, în loc să fi aplicat cursul de schimb de la 1 octombrie 2013 (4,44 lei/euro), prin modificările aduse Codului fiscal în noiembrie 2013 s-a stabilit un nou curs de schimb pentru transformarea în lei a accizei în euro, respectiv prin aplicarea cursului din 2012 (4,52 lei/euro) „actualizat“ cu rata inflației (calculată după metoda indicelui prețurilor de consum) din luna septembrie 2013 de 4,77% pe an, astfel încât a rezultat un curs de schimb de 4,74 lei/euro (!), cu 0,29 lei/euro sau 6,7% mai mare decât cursul de schimb care ar fi trebuit aplicat în mod just.

Pentru că în 2014 moneda europeană s-a devalorizat față de leu cu tendință până în 2018, conform Proiecției principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014-2018 (Prognoza de toamnă, Comisia Națională de Prognoză), guvernul a decis, prin Ordonanța de urgență din 10 decembrie 2014, ca valoarea accizelor armonizate stabilite prin transformarea lor în lei la cursul de 4,74 lei/euro din 2014 să fie, pentru anul 2015, păstrate la nivelul celor din 2014 după care, din 2016, „actualizate“ anual și cu rata inflației de după 2013-2014 (calculată după aceeași metodă a indicelui prețurilor de consum). Așadar, începând cu 2016, vom plăti accizele în lei după o modalitate de calcul halucinantă și anume: cursul leu-euro din 2012 (4,52 lei/euro) ×rata inflației anuale pe 2013 (104,77%) × rata inflației pe anul anterior (calculată pe baza indicelui prețurilor de consum). Prin urmare, cursul de schimb pe care îl vom aplica pentru a calcula acciza pe 2016, conform metodologiei stabilite prin Ordonanța de urgență din 10 decembrie 2014, este de 4,52 lei/euro ×104,77% ×102,2% (rata anuală inflației publicată de Comisia Națională de Prognoză, Prognoza de toamnă) = 4,84 lei/euro, comparativ cu cursul de schimb prognozat pentru 2014 care este de 4,42 lei/euro (ca medie anuală, deci oricum mai mare decât cursul lunii octombrie), adică mai mult cu 0,42 lei/euro sau 9,5%, în condițiile în care prețul barilului de petrol brent este cel mai scazut nivel din ultimii 5 ani: a scăzut de la 110 dolari, în decembrie 2013 (nivel specific perioadei 2012-2013), la 67 dolari, în decembrie 2014 (si se va mentine la 70 dolari in 2015, conform prognozelor Morgan Stanley).

Guvernul nu poate să inventeze un curs de schimb după cum îi este favorabil. Nu există „actualizare” a cursului de schimb sau a valorii în euro în funcție de un alt indicator macroeconomic precum rata infației deoarece cursul de schimb este un indicator de sine stătător ce rezultă din cererea și oferta de euro, respectiv lei pe piața valutară într-o anumită zi de tranzacționare, astfel că e ca și cum am spune că rotundul se rotunjește; de altfel, cursul de schimb este oricum influențat de rata inflației, deci o include implicit. Așadar valoarea în euro nu poate fi în mod logic transformată în lei decât prin aplicarea unui curs de schimb leu-euro, în timp ce rata inflației este utilizată la indexări ale unor valori în moneda națională (precum pensii și salarii). Argumentația guvernului din expunerea de motive potrivit căreia fluctuația cursului de schimb afectează „păstrarea valorii reale a accizelor pentru anul următor” și „predicitibilitatea pentru bugetul de stat și mediul de afaceri” este falsă și puerilă deoarece: (i) nu există „valoare reală”, totul este raportat la piață și la fluctuațiile ei care, cât au fost negative, nu au displăcut guvenului (ii) valoarea în euro deja include rata inflației la nivelul Uniunii Europene, (iii) predictibilitate înseamnă păstrearea metodei și nu a valorii, actualele modificări demonstrând exact opusul, adică o lipsă de predictibilitate acoperită de cinism prin invocarea protejării mediului de afaceri.

Ceea ce face guvernul reprezintă o măsură pe cât de originală, pe atât de abuzivă deoarece cursul de schimb nu se poate „actualiza“ sau „stabili“ în funcție de rata inflației. Cursul nu se poate inventa. Faptul că facem cumpărăturile în lei de la supermaket, după cum declara ministrul finanțelor publice, nu înseamnă că magazinul ne vinde produse de import transformând prețul lor din euro în lei la ce curs poftește, deși ne-am dori ca valoarea în euro a produselor pe care le cumpără Ioana Petrescu și Victor Ponta să fie tranformate în lei la cursul de 4,8 lei/euro sau, de ce nu, 10 lei/euro că doar suntem în Romania și, conform logicii guvernului, nu contează cât plătim, important este să fie în lei.

Conform art. 13 alin. 1 din Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, cu modificările și completările ulterioare, „pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele de schimb care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnaulul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor calendaristic“. O dispoziție identică se găsește la art. 9 alin. 1 din Directiva 92/84/CEE privind armonizarea ratelor accizelor la acool și băuturi alcoolice, adică exact forma art. 218 C. fisc. în varianta anterioară modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 107/2013. Nu în ultimul rând, conform art. 2 alin. 5 din Directiva 2010/12/UE de modificare a Directivelor 92/79/CEE, 92/90/CEE și 95/59/CE privind structura și nivelurile accizelor aplicabile tutunului prelucrat și a Directivei 2008/118/CE prevede că executivul comunitar „publică anual valoarea euro exprimată în monede naționale care trebuie aplicată nivelurilor accizelor globale“. După cum vedem, armonizarea accizelor înseamnă nu doar stabilirea în mod uniform a nivelului accizei, ci și aplicarea cursului de schimb oficial, adică cel publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în prima zi a lunii octombrie, nu un curs de schimb ales aleatoriu sau inventat de guvernul unui stat membru. De fapt ceea ce impune Uniunea Europeană în materie de curs de schimb este logic și firesc, la fel cum ziua are 24 de ore și nu 23 sau 25, după cum vrea un guvern, fie și cel al României.

Directivele europene, chiar dacă nu se aplică direct, precum regulamentele, ci necesită a fi transpuse astfel încât să se atingă rezultatul lor, sunt obligatorii în ceea ce privește persoanele. În acest sens, Curtea Europeana de Justitie a precizat că „în special atunci când autoritățile comunitare, prin directivă, au impus statelor membre obligația de a urma o anumită cale de conduită, efectul util al acestui act ar fi diminuat dacă persoanele ar fi împiedicate să o invoce în fața tribunalelor naționale și dacă acestea din urma ar fi împiedicate să o ia în considerare  ca element de drept comunitar”.

Deoarece Curtea Constituțională nu poate fi sesizată pe cale de acțiune direct de cetățeni ci doar prin intermediul Avocatului Poporului, acest material i-a fost trimis acestei din urmă instituții sub forma unei petiții formale (textul integral se găsește pe www.sebastianbodu.wordpress.com). Dar cum normele criticate nu sunt doar neconstituționale ci și neconforme cu legislația europeană, materialul a fost trimis și Comisiei Europene pentru a analiza declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României, procedură provocată de faptul că primul ministru în funcție nu știe cum să acopere găurile bugetare cauzate de excesele din anul electoral, găuri pe care a crezut că le va lăsa în sarcina unui premier de paie, dacă ar fi ajuns președinte.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
























Jurnal​ din Israel

FOTOGALERIE Tel Aviv: artistic si sofisticat

Tel Aviv e un oras nou pornit de la un port vechi si are un tip de sofisticare, nearoganta, care-l face definitiv interesant. Arhitectura lui, accentele moderne, tusele europene, aspiratiile americane, muzeele, casele memoriale permit calatorilor sa traiasca in el si o experienta culturala. Spiritul relaxat al orasului si umorul generatiei tinere din Tel Aviv se traduce uneori in mici capodopere in culoare pe ziduri. Unul dintre cele mai bune, amuzante si interesante tururi e cel din cartierul florentin, cunoscut ca partea boema a orasului.

1139 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri