Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

ANALIZA "Wise Men" si cresterea economica in Romania

de Laurian Lungu     Contributors.ro
Miercuri, 26 noiembrie 2014, 18:31 Actualitate | Opinii

Laurian Lungu
Foto: Hotnews

In ultimul sfert de secol economia Romaniei a crescut in medie cu 1,2% pe an. Aceasta rata de crestere este inferioara atat mediei EU-15, care a avansat cu 1,6% in aceeasi perioada, cat si multor altor tari din Europa centrala si de est, care au crescut cu rate cuprinse intre 1,5% – 2,3% (Grafic 1). Dintre economiile din regiune doar Bulgaria si Ungaria au avut rate de crestere economica inferioare.

Sursa datelor pentru cresterea anuala a PIB: Eurostat, FMI, BM. BG – Bulgaria, CR –Republica Ceha, GE – Germania, HU – Ungaria, PO – Polonia, RO – Romania, SI – Slovenia, SK – Slovacia.

Desigur, alegerea perioadei de referinta  poate influenta semnificativ aceste inferente. De exemplu,  in perioada 2000-2013, din momentul inceperii negocierilor aderarii Romaniei la UE, cresterea medie anuala a economiei Romaniei a fost de 3,4%, una dintre cele mai mari din regiune. In aceasta perioada diferentialul de crestere anual intre Romania si EU-15 a fost de +2,4 puncte procentuale,  sustinand procesul de convergenta (grafic 2).

Insa, din momentul initierii crizei economice, cresterea anuala medie a scazut din nou, la 1% sub rata de crestere a Germaniei, de exemplu (grafic 3). Aceasta cifra este, in fapt, influentata puternic de rezultatul din 2013, an in care agricultura a avut un aport substantial; in perioada 2009-2012, cresterea anuala a Romaniei a fost de numai 0,4%, printre cele mai scazute in regiune.

Din perspectiva ultimului sfert de secol economia autohtona pare sa aiba perioade de crestere propice in momentele de euforie globale/regionale. Insa aceasta performeaza, relativ la alte tari din regiune, sub standard in perioadele in care socurile externe au impact asimetric asupra economiei si cand, calitatea politicilor economice autohtone ar trebui sa faca diferenta. Acest argument este sprijinit si de amplitudinea exacerbata a cresterii/scaderii economice in Romania, fapt ce reflecta carente in modul de conceptie si implementare coerenta a politicilor economice. In perioada 2000-2013 Romania a avut cea mai mare volatilitate a cresterii economice, 3,9 procente fata de 2,2 procente in UE-15, 1,8 procente in Polonia sau 2,3 procente in Germania. Intre 1990 si 2013 deviatia standard  a avansului economic a fost de 5,5 procente, a doua ca marime dupa Bulgaria.

Aceasta stare de fapt impune identificarea unor solutii atat pentru a ridica nivelul ratei de crestere economice in viitor cat si pentru a reduce amplitudinea ciclurilor economice de avant si prabusire.  Atingerea acestor obiective se poate face numai prin imbunatatirea semnificativa a calitatii politicilor economice din Romania. Din acest punct de vedere directiile de actiune sunt multiple. In primul rand partidele politice ar trebui sa-si consolideze serios departamente de analiza economica care sa poate genera programe economice coerente, pe termen mediu, bazate pe principii economice si o filozofie integrata. Si la nivelul administratiei publice centrale ar trebui intarita in mod consistent expertiza tehnica. Este de neconceput ca la aproape un sfert de secol de economie de piata directiile economice sa fie inca date, in mare masura, de institutii externe,  iar dezbaterea publica pe teme de politici economice sau a impactului acestora in economie sa fie practic inexistenta.

Un pas important in procesul de facilitare a acestor dezbateri ar fi infiintarea unui Consiliu de Dezvoltare Economica (CDE), similar cu cele existente in Germania (‘’The German Council of Economic Experts’’ sau generic “Five Wise Men”, fara a fi discriminatoriu, printre cei cinci fiind si femei!) sau SUA (‘’The Council of Economic Advisers’’) de exemplu. Din punct de vedere institutional, neutralitatea acestuia ar fi mai bine servita daca s-ar afla sub Presedintie, asa cum este in Germania sau SUA, insa exista si variante in care aceste grupuri de experti raspund Parlamentului (ca ‘’The Council of Economic Advisers’’ in Scotia,) sau chiar primului ministru (ca si ‘’Economic Council’’ in Polonia).  Data fiind arhitectura institutionala autohtona, pentru Romania varianta mai potrivita ar fi o replicare a modelului german. Ideea de infiintare a CDE nu este noua, ea a mai fost propusa in 2010 in cadrul programului de relansare economica elaborat de Consiliul Investitorilor Straini.

Rolul CDE ar fi masiv in conjunctura economica actuala. In primul rand ar identifica obiectiv punctele de reper referitoare la directiile de dezvoltare a economiei in conjunctie cu riscurile aferente. In al doilea rand ar imbunatati semnificativ calitatea dezbaterilor pe teme de politica economica in Romania. Si nu in ultimul rand ar intari cadrul institutional in procesul de formulare al politicilor economice. Decizii ca aderarea Romaniei la Uniunea Bancara Europeana sau intrarea in zona euro, de exemplu, trebuie sa se bazeze pe analize serioase care sa identifice costurile si beneficiile pe termen lung pentru economie. Intrarea Romaniei in zona euro in 2019, asa cum este gandita pe moment, ar fi prematura, datorita nivelului redus al dezvoltarii economice. La fel cum  Romania ar trebui sa-si reconsidere orizontul 2016 de aderare la Uniunea Bancara Europeana, adoptand deocamdata o strategie de asteptare. Aceste decizii sunt fundamentate exclusiv ca factor de motivare politic pentru atingerea unor tinte, avand o tangenta redusa cu realitatea economica.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro





















Articol sustinut de Superbrands

JW Marriott, orasul din mijlocul orasului

Unul din cei mai mari jucatori de pe piata hoteliera locala, hotelul JW Marriott Bucharest Grand Hotel si-a castigat in cei 17 de existenta reputatia de un oras in mijlocul orasului datorita impresionantei desfasurari de produse si servicii: 402 camere si apartamente elegante, cele mai mari camere de 5 stele din zona, cu o suprafata medie de 36.8 mp, sase restaurante si lounge-uri, 12 sali de evenimente, dintre care doua ballroom-uri ce pot gazdui impreuna pana la 1.200 de persoane. Cladirea mai adaposteste un centru de fitness si spa, cu piscina interioara, o galerie de magazine de branduri internationale de lux ce acopera o suprafata de peste 2.700 mp, spatii de birouri de 11.000 mp si o parcare generoasa de 550 de locuri.

1151 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi