Kelemen Hunor si UDMR se afla intr-un moment delicat. Va decide daca iese de la guvernare abia la sfarsitul saptamanii viitoare, desi era nevoie de o reactie mult mai rapida. Maghiarii au votat masiv Klaus Iohannis, in timp ce politicienii l-au sustinut pe Victor Ponta, aliatul lor la guvernare. Este cea mai grava ruptura dintre alegatorii maghiari si UDMR, desi nu este prima data cand politicienii actioneaza impotriva dorintei electoratului. De ce este insa atat de dificila o decizie?
In mod normal, Kelemen Hunor trebuia sa treaca UDMR in opozitie inca de ieri. Azi este deja prea tarziu. Ar fi trebuit sa-si depuna mandatul, sa-si asume esecul politic. Numai ca nu e chiar atat de simplu cum pare. Unii lideri UDMR nu doresc sa plece cu una, cu doua de la ciolan. Din acest punct de vedere, nu sunt cu nimic diferiti de politicienii romani. Altii gandesc ceva mai sofisticat, afirmand ca o eventuala iesire acum prezinta riscuri prea mari.
Daca guvernul Ponta cade la o motiune de cenzura s-ar putea ajunge la anticipate. Liderii Uniunii se tem ca vor rata Parlamentul in cazul organizarii unor alegeri inainte de termen. Drept consecinta, interesele comunitatii maghiare nu mai pot fi promovate din Opozitie, vor fi mai putini bani si mai putine proiecte daca nu va avea cine sa le sustina in guvern.
Prin urmare, desi decizia trecerii in opozitie pare logica, se dovedeste mereu greu de luat. Apoi, nici PSD nu-si doreste sa piarda un aliat importat, sa ajunga la mana UNPR-ului condus de Gabi Oprea in momente dificile pentru guvernare, cand urmeaza sa fie adoptate legi importante, cum ar fi proiectul de buget. UDMR stie, la randul sau, sa profite din plin in astfel de momente, cand ei si aliatii lor ajung in situatii limita. Exact in astfel de momente profita la maxim, se vand scump, negociaza la sange.
Numai ca toate aceste compromisuri ii indeparteaza si mai rau de propriul electorat. Uniunea a mai avut cel putin doua momente cand trebuia sa iasa de la guvernare dupa ce a intrat in coliziune frontala cu aliatii din guvern. A pus in cele din urma batista pe tambal, lasand impresia tranzactionarii intereselor comunitatii maghiare cu majoritatea romaneasca.
De aceasta data insa, situatia este cu adevarat complicata. Kelemen Hunor si UDMR l-au sustinut in primul tur pe Victor Pona. In turul doi au intrat in neutralitate, desi intre timp si-au manifestat fara echivoc optiunea pentru candidatul PSD. In secuime, Iohannis a luat peste 80% din voturi, auto-mobilizarea alegatorilor maghiari a fost fara precedent. Potrivit unor estimari, s-a inregistrat cel mai mare numar de voturi din ultimii zece ani.
Din toate datele disponibile, au votat peste 400.000 de etnici maghiari, de unde rezulta, facand o evaluare grosiera, ca de aici au venit cel putin trei procente pentru Iohannis. Maghiarii si diaspora (peste 378.000) i-au asigurat distanta de Victor Ponta. A ignora complet mesajul comunitatii maghiare ar fi sinucidere curata. Pe cine mai reprezinta in fond UDMR din moment ce deciziile elitei politice difera atat de mult de asteptarile alegatorilor?
Kelemen Hunor a devenit cu timpul un fel de Victor Ponta al maghiarilor. Sunt politicieni din aceeasi generatie, chiar prieteni, la fel de aroganti pana la un punct. Capabili de compromisuri politice majore, au expirat la fel de repede. Ori va ramane la guvernare, ori va trece in Opozitie, este o chestiune de timp pana cand liderul UDMR va fi maturat de radicalii din secuime, deoarece el nu mai reprezinta azi interesele maghiarilor. UDMR are o nevoie de o reforma interna reala, de un lider adevarat. Marko Bela n-a avut o mana buna cand si-a ales mostenitorul politic.
Problema este ca, desi Kelemen Hunor si-a radicalizat discursul in campanie propunand un proiect dur de autonomie, in realitate nu este un autonomist habotnic ca liderii din Harghita si Covasna. Din aceasta perspectiva, Kelemen Hunor este bun pentru romani, dar nepotrivit pentru maghiari. Schimbarea lui de la sefia UDMR nu ar fi neaparat o veste buna pentru majoritatea romaneasca.
Adeptii iesirii de la guvernare, in special autonomistii radicali din secuime, au toate argumentele de partea lor. Ei spun ca orice intarziere risca sa le compromita sansele in 2016 si sa rateze intrarea in Parlament, ceea ce ar fi un cosmar pentru UDMR. Ar fi un cosmar insa si pentru romani, deoarece un UDMR izolat in opozitie inseamna radicalizare continua, acumularea frustrarilor si tensiunilor.
In fine, elita maghiara nu se bucura ca un etnic german a fost ales presedinte. Romania proiecteaza in lume imaginea unei tari in care problemele etnice au fost rezolvate, din moment ce o tara fosta comunista si majoritar ortodoxa alege sef de stat un sas protestant.
Kelemen Hunor a exprimat public aceasta temere, afirmand ca "in probleme privind minoritatile nationale, UDMR nu are multe sperante fata de Iohannis". Declaratia suna neinspirat, este prost formulata, dar contine pe un sambure de adevar. Maghiarii se vor victimiza mai greu in afara tarii. Isi vor vinde mai greu marfa chiar si cand dreptatea va fi de partea lor. Totusi, nu poti spune ca nu astepti mare lucru de la noul presedinte cand majoritatea covarsitoare a maghiarilor si-au pus increderea in el. Asta inseamna sa actionezi impotriva propriilor tai alegatori.
Dosarul minoritatilor se anunta dificil chiar si pentru noul presedinte, care provine la randul lui dintr-o minoritate. Klaus Iohannis are o datorie morala fata de maghiari, avand in vedere increderea de care se bucura in Harghita si Covasna, dar nici nu poate face mare lucru pentru ei. Ar putea, cel putin, sa le multumeasca public sau sa-i onoreze cu o vizita, eventual in drumul promis spre Republica Moldova si eventual un mic turneu prin diaspora. Ca tot le datoreaza victoria.
0
9
