Harta sociologică a celor șase modele de vot, la turul întâi de la prezidențialele din noiembrie 2014, este, în primul rând , o descriere. Indică modul în care pot fi grupate județele pe profil de votare. In interpretarea hărții am introdus variabile referitoare la nivelul de dezvoltare a județelor și posibile conexiuni între vot și diasporele românești. În contextul în care mass media românească a discutat tot procesul electoral preponderent (exclusiv uneori) în termeni de ”ce a spus candidatul” și ”ce minuni” au făcut echipele de campanie ale candidatului , și ce vesti mai vin de la DNA, agenda publică și profilul electoratului au rămas în umbră. La rândul lor, datele de vot, dupa turul intai, la nivel de judet, pot fi inselatoare. Județele sunt , ele însele eterogene, pe categorii rezidențiale , profil cultural, experiențe de migrație etc. În consecință,s-a impus nevoia de a testa ipotezele formulate pentru harta judeteana a votului cu date mai precise, la un nivel inferior de agregare. Din fericire astfel de date exista, publicate de Biroul Electoral Central, cu ajutorul INS.
Analiza in sine , prezentată in tabelul de mai jos, este tehnică[1]. Raționamentul in sine, însă și interpretarea datelor pot fi urmărite cu ușurință. Dacă ipotezele formulate pentru a înțelege harta județeană a votului sunt corecte, este de așteptat ca indicatorii de dezvoltare a localităților și de estimare a experiențelor locale de migrație să fie capabili să ”explice” în mod semnificativ ponderile de vot pentru fiecare dintre cei doi candidați plasați pe primele doua locuri, Victor Ponta (VP) și Klaus Iohanis (KI). Mai mult, impactul acestor doua categorii de factori ar trebui să rămână semnificativ și după ce ”ținem sub control” (eliminăm, prin procedee statistice) efectul regiunilor de dezvoltare.
Înainte de a prezenta constatările analizei, câteva preciză prealabile referitoare la modul de măsurare a indicatorilor folosiți pentru predicție. Nivelul de dezvoltare a localității a fost estimat prin trei indicatori sintetici, extrem de puternici sub aspectul capacitații de măsurare – stocul de educație (numărul mediu de ani de școală pe care i-a absolvit, în medie , o persoană din localitate), speranța de viață la naștere și vârsta medie a populației locale. Deși dispunem și de măsuri sintetice ale dezvoltării sociale , de tipul IDSL (Sandu, 2011, 2013) sau IDUL (Ionescu-Heroiu, 2014), am preferat indicatorii mentionati pentru că se refera la componente ale dezvoltării și, în același timp, pot avea impact de intensități diferite asupra votului. Masurile strict economice – de tipul PIB pe locuitor – nu se calculează, firesc, la nivel de localitate. Chiar la nivel de județ , acestea sunt mai puțin relevante pentru vot și calitatea vieții comparativ cu nivelul de educație sau speranța de viață la naștere,indicatori standard pentru dezvoltarea umană (UNDP, 2013).
Pentru experiența de migrație la nivel local am considerat ratele de emigrare temporară pe opt direcții majore de plecare în străinătate – Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Austria, Franța și America de Nord (SUA și Canada). Am luat în calcul numai plecările de peste un an de zile, la momentul recensământului din 2011. Cei aproximativ 730 de mii plecați de peste un an din țară, cu menținere a domiciliului stabil în România, reprezintă desigur, o măsură care sub-înregistrează fenomenul. În pofida acestui fapt, datele respective dau un eșantion reprezentativ, chiar la nivel d elocalitate, probabil, pentru fenomen.
Pentru variabilele regionale de analiză am preferat localizarea comunei sau orașului pe regiuni de dezvoltare, nu pe regiuni istorice. Cele două tipuri de regiuni au puternice suprapuneri. In plus, datele disponibile in alte analize, indică faptul că primele regiuni sunt mai omogene, sociocultural , decât cele din cea de-a doua categorie.
Chiar fără cunoștințe tehnice deosebite, se poate observa cu ușurință din tabelul de analiză statistică la nivel de localitate că toate cele trei categorii de factori – dezvoltare, experiență locală de migrație și localizare regională – contează. Modul în care contează , însă este complet diferit.
Localitățile cu pondere mare de votanți VP sunt, tendențial, mai puțin dezvoltate, cu nivel mediu de educație pentru populație relativ redus, speranță de viață scăzută și vârstă medie ridicată. Pentru KI votează în special populația din localități în care profilul de dezvoltare este opus: educație medie sporită și vârstă medie redusă. Aspecte legate de dezvoltare socială, semnificate prin speranță de viață, nu sunt semnificative[2] în acest caz. In concluzie, rezultă că ipoteza impactului semnificativ al nivelului de dezvoltare asupra votului este puternic susținută de datele locale. Mai mult, nu numai nivelul ci și profilul de dezvoltare standard diferă pentru cei doi candidați. Nu este vorba numai de polaritatea sărăcie-dezvoltare locală. Componenta de dezvoltare socială (stare de sănătate, calitatea serviciilor medicale, cultura sanitară, condițiile de consum, semnificate prin speranța de viață la naștere) contează, prin valorile ei reduse, covârșitor mai mult în votul pro-VP decât contează valorile ei ridicate în votul pro KI.
Localitățile din care există un număr mare de plecați la lucru în Italia (rata specifică de emigrare temporară) tind să aibă o pondere mai mare de votanți pro VP. Ponderea mare de plecări în Spania are, neșteptat, un impact nesemnificativ asupra votului acordat lui VP. Pentru KI relațiile sunt complet diferite: ponderea mare a emigrării din localitate in Spania aduce voturi suplimentare pentru KI . Ponderea mare de plecări în Italia nu are un impact semnificativ in votarea lui KI. Constatarea infirmă ipoteza mea anterioară că experiența de migrație în sudul Europei are același efect asupra votului din țară. In deplină concordanță, însă, cu ipoteza anterioară și cu date de sondaj care au apărut începând din 2004, rezultă cu claritate că votul din țară este influențat de locul unde sunt plecați pentru muncă în străinătate, majoritar, localnicii. Prin membrii de familie și prietenii pe care îi au in țară, în localitatea de domiciliu, migranții (mai mult sau mai puțin organizați ca diasporă) determină votul din țară.
Votul pro KI este favorizat, în aceeași linie de determinare cauzală, prin numărul mare de plecați în Germania și în America de Nord. Pentru VP, experiențele locale de migrație pe direcțiile respective nu contează semnificativ.
Analize cantitative de genul celei prezentate în tabel funcționează științific asemănător cu experimentele. Ele permit identificare efectelor specifice diferiților factori, ”ținând sub control”, eliminând impactul altor factori. În acest sens trebuie interpretat si rolul localizării regionale.
Votul pro VP este favorizat numai de localizarea în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia și Sud-Vest (Oltenia) și defavorizat de localizarea în regiunea Centru. În restul restul regiunilor relațiile de favorizare/defavorizare a votului pro VP sunt nesemnificative. Alți factori lucrează acolo. Pentru niciuna dintre regiunile de dezvoltare de dincoace de Carpați nu apare o relație semnificativă, pozitivă sau negativă, în raport cu Klaus Iohanis. In schimb, este adevărat că în toate cele trei regiuni de dezvoltare din Transilvania apar relațiii semnificative de susținere pro Iohanis.
Citeste intreg articolul si comenteaza peContributors.ro
