Generatia batuta la cur

de Vlad Mixich     HotNews.ro
Miercuri, 10 septembrie 2014, 9:02 Actualitate | Opinii

Vlad Mixich
Foto: Cristian Stefanescu
Eram la o bere cu nişte prieteni şi, la un moment dat, am început să ne povestim bătăile memorabile primite în copilărie. Între adulţi poveştile astea sunt ritualice, etalate aşa ca amintirile din război. Şi fiecare şi-o luase măcar o dată de la părinţi: o serie de palme sau mai multe scatoalce peste cap, o curea, mai multe curele.

Dar niciunul dintre noi, oricât de adult, nu a zâmbit amintindu-şi asta.

 
E ciudat că în România se găsesc imediat destule voci care să sară în apărarea feluritelor minorităţi, fie că sunt din cele sexuale, etnice sau ecologice, dar atunci când se vorbeşte despre pedepsele fizice aplicate copiilor apar brusc multe justificări. Apare rezistenţă. Apar comentarii care susţin că „a-i da copilului o palmă la fund este o pedeapsă ca oricare alta”. Că disciplina fără corecţii fizice nu poate fi impusă. Că, în final, doar aşa îţi poţi pregăti copilul pentru lumea reală.
 
Am citit într-un studiu recent că 63% dintre copiii români au fost bătuţi cel puţin o dată. Adică unul din doi! E incredibil cât de răspândite continuă să fie pedepsele fizice în România de astăzi. Nu e vorba aici de cazurile extreme, de cele care ajung la tribunal. Ci de acele bătăi care, mai târziu, se transformă în amintiri neplăcute povestite la o bere între adulţi. Avem o mulţime de proverbe care justifică pedepsirea fizică a copiilor. “Bătaia e ruptă din rai” e doar unul din cele mai cunoscute. Mulţi dintre noi am crescut în acest rai.  

Suntem o generaţie întreagă bătută la fund sau plesnită măcar o dată peste faţă. Nu. Nu e vorba despre cazurile extreme. Da, părinţii ne iubeau mult. Şi-au pierdut de câteva ori cumpătul: din oboseală, din lipsă de răbdare sau din neştiinţă.

Le-a părut rău după, dar societatea a avut imediat grijă de vina lor, le-a normalizat gestul, a inventat proverbe. O întreagă maşinărie psihosocială pusă în funcţiune doar pentru a găsi sens în câteva palme. Şi dacă sunt atât de inofensive, atunci de ce atât efort pentru a le justifica?

Apoi lipsa de soluţii. Mamele noastre sunt generaţia “femeilor-plase”, care petreceau ore nenumărate vânând bucăţi de carne prin alimentarele goale ale comunismului. Taţii noştri sunt generaţia “bărbaţilor-rulmenţi”, plecaţi la 6 dimineaţa la muncă şi obligaţi să-şi dedice sâmbetele Partidului, nu familiei.  

Corporatismul românesc de astăzi a preluat programul mamelor care fac ore suplimentare peste ore suplimentare la birou sau în fabrică. Generaţia bătută la fund duce mai departe blestemul de a sta departe de copiii ei pentru o cauză nobilă: productivitatea crescută. Şi pe această îndepărtare se clădeşte marea neînţelegere dintre părinţi şi copiii lor (descrisă aici de dr. Vlad Stroescu).

În statul european România, familia este astăzi mai puţin protejată decât pădurile sau câinii vagabonzi. Până ieri, când organizaţia Salvaţi Copiii a lansat site-ul parintibuni.ro, nu exista niciun loc în care părinţii rămaşi în pană de soluţii să poată cere sfatul unui expert.

Şi nu-mi spuneţi povestea aia cu copiii prea râzgâiaţi pentru că părinţii lor refuză să-i pedepsească. “A-i spune NU unui copil nu e acelaşi lucru cu a bate un copil”. Trei palme peste faţă nu sunt o pedeapsă. Sunt o agresiune. Şi atunci când cad pe obrazul unui adult şi atunci când cad pe cel al unui copil.

Lecţia? Orice copil, şi adultul de mai târziu, s-ar lipsi de lecţia primită odată cu palma grea sau cureaua lată. Neplăcerea amintirii bătăilor primite în copilărie are de-a face mai puţin cu vânătaia propriu-zisă şi mai mult cu urma afectivă lăsată. Căci acela e momentul în care copiii află, pentru prima oară în viaţă, cum e să urăşti pe cineva.

PS. Deşi atrage atenţia, agresivitatea deranjează întotdeauna. Chiar şi când e măruntă, ca în titlul acestui articol.





















Jurnal din Israel​

​FOTOGALERIE Tel Aviv: plaje, muzici si trupuri

Greu sa gasesti in lume un oras care petrece mai mult, care se odihneste mai seren. Un New York pe Malul Mediteranei, un colt de Europa sofisticata in Orientul Mijlociu, o destinatie de plaja excelenta, un oras in care noptile de distractie se continua si dupa ce se crapa de ziua. Oameni pe longboard-uri colorate coboara spre faleza orasului, de multe ori purtand doar o pereche de pantaloni scurti. Esti in inima civilizatiei est-mediteraneene, cu hedonismul ei milenar, cu cultul inca pastrat al corpurilor frumoase, cu o senzualitate subtila, dar neascunsa.

30423 vizualizari

  • -5 (39 voturi)    
    Hmmm (Miercuri, 10 septembrie 2014, 9:39)

    pathfinder [utilizator]

    Autorul articolului are copii sau vorbeste pur teoretic?
    • +17 (37 voturi)    
      Am eu copii (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:01)

      war4peace [utilizator] i-a raspuns lui pathfinder

      Şi nu vorbesc teoretic.
      E greu să ai răbdare, e greu să te abţii de la soluţia imediată. Dar e greul tău şi ca adult trebuis să-l duci.

      Nu am dat niciodată în copiii mei şi până acum sistemul recompensă/pedeapsă (non-fizică) a funcţionat perfect. Da, se poate.
      • -5 (31 voturi)    
        Hmmm (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:12)

        pathfinder [utilizator] i-a raspuns lui war4peace

        Si cam care ar fi pedeapsa si recompensa la un an?
        Dar la doi?
        La trei ani se schimba?
        Si daca face scandal doar ca sa primeasca o "recompensa"? ... Ca asa-i sistemul, n-asa?!?
        • +6 (34 voturi)    
          Heh (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:16)

          war4peace [utilizator] i-a raspuns lui pathfinder

          Vrei să-ţi explic cum se cresc copiii corect, pe Hotnews? Tu vorbeşti serios?
          Eu am succes în creşterea copiilor mei. Dacă tu ai doar prin bătaie, îi compătimesc. Pe copii, nu pe tine.
          • +1 (19 voturi)    
            Hmmm (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:02)

            pathfinder [utilizator] i-a raspuns lui war4peace

            1. Daca tot ai amintit de pedeapsa/recompensa, puteai sa detaliezi putin.
            Daca spui ca ai succes.

            2. Am spus eu ca am succes doar prin bataie?!?
            Am spus ceva de bataie in general?
            Sau, fiind inghesuita la corner, ai sarit si tu cu ce poti...

            3. Sunt convins ca ai succes.
            Depinde si de copii.
            Sunt unii care stau stana de piatra si sunt altii care fac tot ce le trece prin capusor.
            Mult mai tarziu se va vedea si diferenta dintre unii si altii ... in viata...
            • +2 (14 voturi)    
              Sau nu (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:49)

              war4peace [utilizator] i-a raspuns lui pathfinder

              Există o mulţime de surse de informaţii care explică sistemele pedeapsă/recompensă (non-violente) în detaliu. Mergi de le citeşte, dacă vrei. Eu m-am documentat îndelung, dar nu sunt profesor şi nu consider că un comentariu este suficient pentru a explica un sistem complex cuiva care doreşte să-l înţeleagă.

              A propos, sunt bărbat, nu femeie.
              Sigur că depinde şi de copii, de aceea şi ziceam că nu pot să ofer detalii, fiindcă ceea ce funcţionează la copiii mei nu va funcţiona la copiii altora.

              Eu am vost abuzat destul prin bătaie în copilărie şi nu m-a ajutat defel. n-are rost să intru în detalii, sunt personale.
              • +8 (10 voturi)    
                se poate si fara recompense si pedepse (Miercuri, 10 septembrie 2014, 13:47)

                Vali [anonim] i-a raspuns lui war4peace

                noi avem doi copii, unul de 3 jumate si unul de doar cateva luni.
                se pot creste, mult mai greu si cu multa rabdate, chiar si fara recompense sau pedepse, de tot felul.
                e mai sanatos sa faci un lucru daca intelegi de ce trebuie sa il faci si nu pentru ca la capat e o recompensa imediata (dresaj) sau sa nu faci un lucru pentru ca intelegi care sunt consecintele.
                Asa cum spunea cineva, e plin de carti care explica toate metodele de educatie si fiecare alege ce intelege si/sau poate aplica.
                In nicio metoda abuzul fizic si chiar verbal (urlatul) nu este recomandat.
                Da, am tipat la copilul meu ... dar regret, pentru ca vad ca rezultatele cele mai bune sunt "cu vorba buna" si muuuuulte rabdare si nervi tari
        • +10 (14 voturi)    
          Bătaie la un an? (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:05)

          bilbofil [utilizator] i-a raspuns lui pathfinder

          La un an copiii încă nu au toane, doar nevoi, iar bătaia nu îi învață nimic (cel mult, să se ferească de adulți violenți). Este subuman să provoci durere unei ființe care nu poate înțelege rostul ei.

          Am bătut preșcolari mai mari, dar doar în două situații de urgență: cînd se expuneau unui pericol iminent sau creau o situație total inacceptabilă (de pildă, scandal în autobuz) și nu era timp pentru o comunicare normală ori cînd oboseala ori alți factori îi blocau într-o stare de agitație violentă (ceea ce se numește adesea «răsfăț», dar este de fapt efectul unui stres) și era nevoie de un șoc care să îi facă să își regîndească situația.

          Delegarea și formarea unei motivații interne dau întotdeauna rezultate mai durabile și mai sănătoase decît dresajul, mai ales dresajul prin bătaie.

          Puțina bătaie primită în copilărie nici nu m-a educat, nici nu m-a înrăit pe termen lung. Pe termen scurt, am perceput-o întotdeauna (de regulă, greșit) ca pe o nedreptate.
          • +5 (9 voturi)    
            Da (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:21)

            pathfinder [utilizator] i-a raspuns lui bilbofil

            Nu e vorba de bataie la un an.
            Insa eram curios care ar fi recompensa.
            Sau, ma rog, pedeapsa la varsta respectiva.

            In rest, total de acord.
          • +5 (9 voturi)    
            Exact (Miercuri, 10 septembrie 2014, 17:09)

            Daniels22026 [utilizator] i-a raspuns lui bilbofil

            Mi-am batut odata foarte tare baietelul prescolar, care acuma e cit usa. Dupa ce l-am prins de vreo 10 ori cocotat pe pervaz la etajul 3, dupa zeci de incercari cu vorba buna. Bataia a functionat perfect si s-a intiparit in memoria copilului. Dovada: acum copilul e sanatos si e cit usa.

            Parintii trebuie sa-si protejeze copiii cu orice pret. Societatea nu poate oferi copiilor aproape nimic din ceea ce parintii ofera copiilor.
        • +3 (5 voturi)    
          OMG (Miercuri, 10 septembrie 2014, 14:33)

          Deedee [anonim] i-a raspuns lui pathfinder

          Vrei sa spui ca poti sa dai intr-un copil de UN AN??
      • +9 (13 voturi)    
        Uneori (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:24)

        Leul in iarna [utilizator] i-a raspuns lui war4peace

        pedepsele non-fizice pot fi mai agresive decat o palmuta la fund. Si pot lasa urme mai grave.
        • 0 (10 voturi)    
          da (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:59)

          war4peace [utilizator] i-a raspuns lui Leul in iarna

          şi prea multă apă băută poate duce la deces.
        • +7 (7 voturi)    
          A educa un copil prin pedepse, (Miercuri, 10 septembrie 2014, 13:20)

          Con_stan_tin [utilizator] i-a raspuns lui Leul in iarna

          fizice sau psihice, duce la inhibarea caracterului, adultul rezultat nu va fi capabil să se folosească pe deplin de personalitatea sa. Educația trebuie să fie motivațională, așa cum ne demonstrează Creangă în Aminitirile lui. Nică nu s-a apucat de învățat în urma pedepselor fizice, o simplă motivație e cea care l-a pus cu burta pe carte. Care?
  • +15 (37 voturi)    
    da (Miercuri, 10 septembrie 2014, 9:54)

    Bazil.the.3rd [utilizator]

    Am placerea de a locui intr-o societate superdezvoltata unde copiii sunt lasati sa se manifeste ( sa urle retard 4 ore fara pauza ,sa tranteasca tot , sa alerge liber peste tot fara restrictii). Concluzie ? Vai de pielea voastra cand generatia asta va va plati pensia...
    ( teorie proprie : cred ca imbecilitatea asta cu lasatul copiilor sa se manifeste liber nu este decat scuza unor {fiinte umane} de a petrece timp liber la fumat si barfit fara bataia de cap adusa de supravegherea responsabila a unui copil)
    • +3 (19 voturi)    
      Concluzie? (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:05)

      alexa.zoe [anonim] i-a raspuns lui Bazil.the.3rd

      Cred ca pentru cititori ca tine subliniaza Mixici propozitii prin articole. Scrie clar: A-i spune NU unui copil nu e acelaşi lucru cu a bate un copil. :)
      • +3 (15 voturi)    
        mirror,mirror (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:30)

        Bazil.the.3rd [utilizator] i-a raspuns lui alexa.zoe

        Cred ca pentru cititori ca tine subliniaza ~ propozitii prin articole. Scrie clar: A SUPRAVEGHEA un copil nu e acelaşi lucru cu a bate un copil. :)
      • +9 (17 voturi)    
        suedia (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:50)

        urob [utilizator] i-a raspuns lui alexa.zoe

        de curand am auzit o eminiune la un radio ( nudin romana,dar nici din Suedia),ca societatea sudeza ,care era mare promotoare a cresterii "libere " a copilului, a ajuns la conluzia ca noile generatii nu sint chiar un model de reusita in societate.A spune "Nu" copilului nu este un lucru rau,ci indicat atunci cand se justifica.Cred ca se aplica si pedepselor corporale(nu acele batai provocate de lipsa de rabdare a parintilor).
        Si eu tin minte cand am fost pedepsit corporal (s-a intamplat doar o data sau maxim de doua ori ).Dar nu tin minte cu ura pentru ca mi s-a explicat ce-am facut,am inteles ca am trecut o anumita linie(trasata tot de parintii mei) si ca atare am considerat ca meritam pedeapsa.Imi placea ?Sigur ca nu.Dar nu cred ca rolul pedepsei este acela sa placa,dupa cum cred ca o pedeapsa acceptata/inteleasa de cel pedepsit isi va atinge scopul(indiferent de natura pedepsei).
        dar este doar opinia mea de "nespecialist",bazata pe propriile mele experiente.
        • +5 (5 voturi)    
          Si eu citesem ceva asemanator (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:22)

          The Special One [utilizator] i-a raspuns lui urob

          La finlandezi , ca efectiv parinti sunt terorizati de protectia copilului si ca proprii copiii santajeaza ca suna sa se planga ca nu sunt tratati corespunzator. Imi pot imagina problemele care le are unul din vest cu un adolescent plin de hormoni.
    • -1 (5 voturi)    
      Da la Da (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:09)

      pathfinder [utilizator] i-a raspuns lui Bazil.the.3rd

      Cam asa.
    • 0 (0 voturi)    
      lasatul copiilor sa se manifeste (Joi, 11 septembrie 2014, 11:23)

      MM [anonim] i-a raspuns lui Bazil.the.3rd

      Daca il lasi liber sa se manifeste nu inseamna ca nu ii impui niste limite. Nu il lasi sa "urle retard 4 ore", il lasi sa urle cat sa-si consume din energie, cat timp tu stai langa el si vezi de ce urla.
      Si eu imi las copilul sa planga, pentru ca din cand in cand are nevoie sa se descarce, insa asta nu inseamna ca stau pe banca si ma uit la el, sunt langa dansul si il las sa inteleaga ca poate avea incredere sa planga in bratele mele.
      Sau daca are nevoie pur si simplu sa urle (nu are ca e inca prea mic, dar si eu as avea nevoie din cand in cand sa urlu, sincera sa fiu) il las sa urle acolo unde nu deranjeaza pe nimeni si incerc sa inteleg de ce urla.
      Copiii trebuie lasati liberi, asa invata, insa parintele trebuie sa fie mereu langa ei, chiar fara ca ei sa-si dea seama. Al meu copil exploreaza, se catara, incearca, testeaza limite, pentru ca asa e si normal, dar are limite, eu sunt acolo sa il invat si sa-i explic de ce nu e bine cand face ceva (chiar daca nu are nici 2 ani, sunt ferm convinsa ca intelege poate mai bine ca unii adulti).
      Dar nu inteleg bataia, oricate argumente as primi. Imi amintesc fiecare palma din copilarie, fiecare moment in care unul din ai mei ma facea sa ma simt ca ultimul om pentru ca nu reactionam in normele acceptate de societate. Si nu m-au invatat decat sa fiu un adult timid si cu teama de apropiere. M-am vindecat treptat, dar eu nu vreau asta pentru copilul meu, vreau sa poata empatiza, sa stie ca orice sentiment e normal, ca fiecare actiune are consecinte, dar nu ca e batut pentru ca nu a stat cuminte la rand la supermarket (cum am vazut parinti).
  • +1 (33 voturi)    
    bun (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:02)

    Humbert [anonim]

    de-abia asta e un articol bun pe tema bataii, nu cele care justifica bataia pentru ca face exact ce scrie Vlad Mixich aici: "ocietatea a avut imediat grijă de vina lor, le-a normalizat gestul"

    un parinte care-si mai plesneste copilul, se intelege din articolul lui Stroescu ca "da, domne, vad ca e normal sa-ti mai iesi din pepeni si sa mai plesnesti copilul din cand in cand, mai ales cu stresul asta zilnic"

    Trebuie spus raspicat ca NU EXISTA NICI O SCUZA PENTRU A LOVI UN COPIL.

    nici nervii de la serviciu, nici lipsuri, nici saracie, nici societatea care ne alieneaza, NIMIC nu poate justifica lovirea unui copil.

    cei care sustin ca e normal sa-l mai pocnesti pe copil din cand in cand, sunt rugati sa detalieze:

    1. cat de des e ok sa-ti bati copilul: 1 data pe luna, 1 data pe saptamana, 1 data pe zi?

    ca poate ai o saptamana mai grea la serviciu si-l bati la cur in fiecare zi in saptamana aia, ca doar stres este.

    2. cat de tare e ok sa lovesti copilul: pana-l invinetesti, pana-i da sangele, pana-si pierde cunostinta?

    3. cu ce e "normal" si ok sa-ti bati copilul? cu palma, cu cureaua, cu furtunul de la masina de spalat?

    la aceste intrebari absurde duce "abordarea nuantata" in ceea ce priveste bataia copiilor.

    fata de bataie, orice om sanatos la cap are o singura optiune, si aceea este: TOLERANTA ZERO.

    daca esti nervos si stresat, da-te cu capul de pereti, nu lovi copilul.

    [editat de Hotnews]
    • +6 (14 voturi)    
      Hmmm (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:04)

      pathfinder [utilizator] i-a raspuns lui Humbert

      Eu nu-nteleg de ce a primit omul atatea dislike-uri.
      E vorba de logica, adica s-a citit postarea, sau de reactie de moment?!?
      Spun si eu, nu dau cu parul...
      • +1 (15 voturi)    
        da, nici eu nu inteleg... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:35)

        Humbert [anonim] i-a raspuns lui pathfinder

        ...de ce a primit atatea dislike-uri comentariul meu de mai sus.

        mi-e teama ca lumea nu are nici un chef sa fie pusa fata in fata cu lucrurile care decurg logic din ideea ca e ok sa-ti mai lovesti copilul.

        oamenii vor sa auda ca toata lumea o face, deci nu-i un capat de tara, nu-i o tragedie.
    • 0 (10 voturi)    
      minus... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:50)

      echos [utilizator] i-a raspuns lui Humbert

      pentru că pretinde că aplici o corecţie fizică exclusiv dacă eşti nervos şi stresat... şi pe "metodă"...
      • +2 (14 voturi)    
        aha (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:02)

        Humbert [anonim] i-a raspuns lui echos

        nu inteleg.

        vreti sa spuneti ca oamenii nu-si bat copiii numai cand sunt nervosi si ca asta mi-a scapat mie, motiv pt care iau minusuri?

        cumva vreti sa sugrati ca daca-ti bati copilul cand esti nervos nu e ok, dar daca-l bati ca metoda de educatie, ar fi ok?

        ma cutremur. sa-ti bati copilul cand esti nervos mi se pare cumva uman, dar complet gresit si incorect.

        insa sa-ti bati copilul cu sange rece mi se pare SUBUMAN, mi se pare bestialitate.

        de asta nici nu am vorbit despre asa ceva.
      • +1 (5 voturi)    
        Asa o fi (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:04)

        pathfinder [utilizator] i-a raspuns lui echos

        Pai atunci sa-i spunem raspicat in fata: exista si situatii de urgenta.
        Cu tot ce decurge de aici...
    • 0 (0 voturi)    
      ce ati inteles (Joi, 11 septembrie 2014, 10:17)

      anomin [anonim] i-a raspuns lui Humbert

      Vreau sa precizez ca senseul textului lui V. Stroescu nu este acesta pe care il dati:
      "da, domne, vad ca e normal sa-ti mai iesi din pepeni si sa mai plesnesti copilul din cand in cand, mai ales cu stresul asta zilnic"
      Poate nu ati citit cu atentie.
      Pentru mine, textul delimiteaza intre caz patologic si normal. Autorul fiind specialist, are autoritatea sa faca aceasta distinctie. Nu se intelege din text ca parintii sunt justificati sa isi bata copiii. Se spune doar ca este normal sa ne enervam, sa simtim frustrare sau chiar manie. N-ar fi rau daca s-ar scrie un articol pe tema aceasta : starile, sentimentele sunt bune, oricare ar fi ele. Actele si deciziile pe care le iei intr-o anumita stare pot fi rele sau neeficiente. E adevarat ca nu insista foarte mult asupra nelegitimitatii gestului violent fata de copil. Daca parintele care il face nu este un monstru sau nu sufera de vreo boala psihica, asta nu inseamna ca gestul este acceptabil.
      Parintele care il face trebuie sa ceara scuze copilului si sa inceapa un proces de autocontrol al propriilor stari si acte. Problema este a parintelui, nu a copilului.
      Mi se pare corect, Humbert, felul in care ati dezvoltat mai departe ideea. Sunt de accord, nu exista cale de mijloc si toleranta in privinta violentei.
  • +14 (22 voturi)    
    E o mica dilema (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:03)

    MPopa [utilizator]

    Sa va spun parerea mea - nu stiu daca intereseaza pe cineva ...
    Parintii m-au batut rar. Asta daca exclud palmele primite la fund pentru diverse "sarituri peste cal", palme pe care nu le includ la capitolul bataie (posibil sa fiu eu un individ abrutizat si insensibil).
    Privind retrospectiv, trebuie sa recunosc ca am meritat respectivele corectii fizice. Singurele resentimente sunt fata de una sau doua situatii cand am fost batut cam tare, dincolo de limita pe care o consider eu acceptabila cand vine vorba de un copil.
    Dar ... fiind astfel crescut am avut de castigat pe termen lung: am inteles ca lumea nu se adapteaza la mofturile mele, am inteles ca exista repercusiuni pentru prostii, am inteles si ca membrii familiei au propriile lor probleme si nu pot pretinde sa fiu eu mereu pe primul loc. Dl. Mixich (pe care il respect mult) afirma ca toate acestea pot fi intelese de un copil fara sa se recurga la corectii fizice. Posibil sa fie asa. Dar eu, deocamdata, nu am vazut nici un exemplu practic. Vad in schimb o multime de tineri care ies din familie total nepregatiti pentru viata si incapabili sa devina membri utili ai societatii.
    • 0 (16 voturi)    
      exemplu practic (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:33)

      Humbert [anonim] i-a raspuns lui MPopa

      domnule MPopa, si cum ati dori dvs sa vedeti un exemplu practic ca bataia nu e singura modalitate de a invata un copil ca lumea nu se adapteaza la mofturile lui ? (sunt de acord ca e o lectie importanta asta).

      va asteptati sa vina la dvs diferiti parinti cu copiii lor si sa-i intrebati pe copii sau cum?

      pe mine de exemplu ma credeti daca spun ca eu ii predau aceasta lectie de viata fiicei mele prin alte modalitati decat bataia?

      pe psihologii si pedagogii care au scris carti despre cum se educa un copil fara bataie ii credeti?

      sa stiti ca problema cu bataia e ca pe langa aceasta lectie valoroasa de viata, mai preda si alte lectii adiacente:
      - ca lumea e un loc infricosator
      - ca violenta e o solutie perfect acceptabila la un conflict
      - ca bataia e ceva normal, care e ok sa fie data si primita, in calitate de adult.
      • +7 (17 voturi)    
        Sincer (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:53)

        MPopa [utilizator] i-a raspuns lui Humbert

        Sincer, eu nu sunt sigur ca metoda mea e cea buna. Dar vad in jurul meu nenumarate exemple de tineri care au fost crescuti conform preceptelor "moderne". Majoritatea sunt lipsiti de cea mai elementara auto-disciplina si in consecinta nu reusesc sa realizeze mai nimic.
        Si sa stiti ca prin bataie nu inteleg abuzuri, vanatai si tumefieri. Inteleg cateva palme, mai sanatoase atunci cand gravitatea faptei o cere.
        • +8 (14 voturi)    
          Sincer... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:26)

          pathfinder [utilizator] i-a raspuns lui MPopa

          Total, total de acord.

          "Majoritatea sunt lipsiti de cea mai elementara auto-disciplina si in consecinta nu reusesc sa realizeze mai nimic."

          Da, lucrez in sistem si am vazut si eu cazuri din astea. Multe.
          Unde mai pui ca am vazut astfel de "elemente" urcandu-se toata viata in capul parintilor. La figurat.
          Si dand fail dupa fail in scoala si apoi in viata...

          Nu mai vorbesc de faptul ca nu se pot adapta in nici un fel vietii de adult si evita in toate felurile posibile sa-si asume orice urma de responsabilitate.
          Discutia e lunga...
      • +3 (7 voturi)    
        Pai... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:08)

        Gabi lunca [anonim] i-a raspuns lui Humbert

        Este perfect corect, si mesajul dv si al lui dl MPopa, asta doar pentru ca oamenii sunt diferiti, nu sunt identici, si nu se pot scrie retete, cel mult referinte.
        Pedeapsa nu este violenta, pedeapsa nu este bataie. pedeapsa este pedeapsa. Deci se pare ca dumneavoastra, domnule Humbert, vorbiti despre alte lucruri in concluziile de mai sus.
        • -2 (6 voturi)    
          e clar ca oamenii sunt diferiti (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:52)

          Humbert [anonim] i-a raspuns lui Gabi lunca

          de exemplu eu si cu dvs suntem diferiti, pentru ca eu nu inteleg ce inseamna mai precis ca "pedeapsa e pedeapsa".

          eu zic ca sunt diferite feluri de pedepse si ca pedeapsa prin bataie este violenta, abuz, umilinta si asemenea.

          raspunsul meu pt dl MPopa se referea la o fraza de-a lui in care mentiona bataia:

          citez:

          "Dl. Mixich (pe care il respect mult) afirma ca toate acestea pot fi intelese de un copil fara sa se recurga la corectii fizice. Posibil sa fie asa. Dar eu, deocamdata, nu am vazut nici un exemplu practic"

          PS si sa ii spunem bataie, nu "corectii fizice".
          • +4 (6 voturi)    
            Multumesc (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:06)

            MPopa [utilizator] i-a raspuns lui Humbert

            Cum am spus mai sus, nu sunt convins de justetea argumentelor mele. La fel nu sunt convins nici de ale dvs. Dar vreau sa va multumesc dle. Humbert, atat dvs. cat si celorlalti forumisti, pentru reply-urile civilizate si la obiect. E prima oara cand experimentez o astfel de discutie "normala" pe un forum.
          • +3 (5 voturi)    
            nu stiu (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:19)

            J_W [utilizator] i-a raspuns lui Humbert

            daca "bataie" = "corectii fizice". Bataia are diverse grade, de la bobarnace pana la a baga pe cineva in spital.
            "Corectii fizice" sugereaza mai mult primul tip, bobarnace, cel mult palme. "Bataia" sugereaza mai mult.
          • +7 (7 voturi)    
            Pai (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:39)

            Gabi lunca - adica stefan [anonim] i-a raspuns lui Humbert

            ...prin bataie inteleg accese care nu au nicidecum ca scop indreptarea, corectarea, educare, ci mai degraba o manifestare de nervi, frustrare, neputinta.
            Ma indoiesc ca un parinte sanatos la cap vrea sa-si umileasca sau sa-si agreseze copilul.
            Imi cer scuze ca n-am fost atat de explicit.

            Cand spuneam de diferente, copii au o personalitate foarte puternica uneori si, daca in unele cazuri metodele propuse de dumneavoastra sunt recomandate, in alte cazuri nu cred ca dau roade, iar o pedeapsa corporala care nu implica vatamare ci are ca scop asocierea greselii cu consecinta cred ca este o optiune.

            Parerea mea e ca nu putem spune un DA sau un NU categoric in aceasta chestiune, pentru ca nu ne putem asuma raspunderea pentru educarea copilului respectiv.
            Si in plus, poate nu toti au acelasi har de a vorbi si persuasiune ca dumneavoastra, ce alternativa le ramane? Sa nu faca copii?

            PS: Nu ii pot spune bataie, mi se pare un termen prea dur pentru un gest care nu vrea sa provoace daune, ci sa corecteze. Cu siguranta, exista si cazuri in care parintii isi bat copii, fapt trist si real, pe pe care l-am observat de atatea ori cu intristare.
            • -3 (5 voturi)    
              extraordinar (Miercuri, 10 septembrie 2014, 13:03)

              Humbert [anonim] i-a raspuns lui Gabi lunca - adica stefan

              stiti studiul ala pe care-l mentioneaza Vlad Mixich in articol?

              in el scrie ca desi 63% din copii spun ca sunt batuti, doar 38% din parinti spun ca isi bat copiii.

              si asta nu pentru ca ar minti, ci pentru ca nu considera ca o palma e bataie, exact ca dvs.

              bataie e aia in care se ajunge la spital, nu?

              extraordinar.

              vedeti cum se ajunge la primul meu comentariu de aici, in care ziceam sa definiti, va rog, cat de des e ok sa-l bati, cat de tare si cu ce.

              domnule, o palma data e bataie. nu va ascundeti dupa cuvinte, priviti cu sinceritate chestiunea.

              cititi si asta
              http://teleleu.eu/parintii-din-romania-nu-si-bat-copiii/
              • +3 (3 voturi)    
                intrebare (Miercuri, 10 septembrie 2014, 13:48)

                Stef [anonim] i-a raspuns lui Humbert

                Dumneavoastra, domnule Humbert, tineti cu ursul?

                Va rog sa mai cititi masajul scris de mine mai sus pana intelegeti ce scrie in el, iar apoi reveniti cu intrebari.
      • +5 (5 voturi)    
        vă inflamaţi... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:52)

        echos [utilizator] i-a raspuns lui Humbert

        unde aţi văzut în post că d-l MPopa a spus că "bataia e singura modalitate de a invata un copil ca lumea nu se adapteaza la mofturile lui"?
        • -1 (3 voturi)    
          inflamare (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:58)

          Humbert [anonim] i-a raspuns lui echos

          nu ma inflamez, adica nu cred ca.

          dl MPopa a zis ca nu a vazut un exemplu practic ca bataia nu e singura cale.

          eu l-am intrebat si cum anume ar vrea sa vada un exemplu practic.

          adica, practic, i-am spus ca faptul ca el nu a vazut un exemplu practic este irelevant.
      • +3 (5 voturi)    
        asa (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:16)

        J_W [utilizator] i-a raspuns lui Humbert

        Si care dintre cele 3 lectii enuntate de dvs la final nu e adevarata? Nu e lumea un loc violent? Nu e violenta de multe ori o solutie la care se apeleaza intre adulti cand unii dintre ei ii deranjeaza pe ceilalti?
        Cred ca ar trebui putin diferentiat intre baieti si fete, dar va spun sigur, ca baiat va invata foarte repede la scoala ca societatea si cei din jur ii impun limite, inclusiv corectii fizice, daca nu respecta anumite reguli.
        Este o lectie foarte valoroasa, si pe care, repet, o vor invata oricum.
        • -1 (5 voturi)    
          asa, da (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:57)

          Humbert [anonim] i-a raspuns lui J_W

          argumentul dvs e circular: copilul trebuie invatat ca lumea e violenta pentru ca lumea e violenta, iar lumea e violenta pentru ca oamenii sun invatati ca lumea e violenta.

          domne, lumea e violenta, asta-i un fapt.

          dar nu mi se pare un motiv sa aduc violenta in viata copilului meu prin bataie. exista si alte modalitati prin care copiii invata ca lumea e violenta: ati citit cu atentie in ultima vreme o poveste pentru copii? povestile sunt pline de crime, de morti, de tradari, de scene crude, de bestialitate chiar. va amintiti cum lupul din capra cu 3 iezi a taiat capetele celor 2 iezi pe care i-a mancat si a pictat peretii casei pe interior cu sange?
          chiar credeti ca un copil nu stie cum e cu violenta si ca trebuie batut pentru asta?

          dvs pareti sa credeti ca e mai bine sa faceti copilul sa sufere acum, decat sa sufere el singur, ipotetic vorbind, cand va fi mare si va descoperi ca lumea e violenta.
  • +16 (22 voturi)    
    generație 'defectă' (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:07)

    Algernon [anonim]

    Sunt din generația părinților voștri. Am luat bătaie de la ambii părinți. Nu le port pică (Dumnezeu să-i ierte, iar ei să mă ierte pe mine...) și i-am înțeles mereu. Așa gîndesc mulți dintre prietenii mei. Au fost părinți normali, iar eu, cred, am ieșit un om normal... iar noi ne aducem aminte cu umor de bătăile primite.
    Alți prieteni nu i-au uitat și nu i-au iertat pe părinții lor. În final ține de caracterul fiecăruia, iar epigenetica se străduiește să găsească explicații peste generații.
    În țările nordice, după violența socială manifestată de generațiile 'nebătute' (atentate șamd), au ajuns la concluzia că o corecție fizică din cînd în cînd, fără abuz, nu strică.
    Dar sunt convins că le știți toate astea, domnule doctor psihiatru VM.
    • -1 (13 voturi)    
      bataia rupta din rai (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:20)

      Inuka [utilizator] i-a raspuns lui Algernon

      Cam care ar fi tarile alea "nordice" care "au ajuns la concluzia că o corecție fizică din cînd în cînd, fără abuz, nu strică"?
      Sunt curios, pentru ca intamplator cunosc abordarea statului si societatii din zona fata de violenta familiala (nu numai asupra copiilor) si nu am prea intalnit teoria asta.
      Ca exemplu practic sugerez palmuirea consoartei sau copiilor in public in Suedia. Se garanteaza cazare si masa calda gratuit in aceeazi zi autorului de catre stat :)
      • +3 (3 voturi)    
        Nu mai gasesc link (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:39)

        The Special One [utilizator] i-a raspuns lui Inuka

        Dar exact asta era problema, copii santajeaza parintii cu plangeri la protectia copilului politie pt abuz asupra lor, si din cauza asta se inverseaza autoritatea in casa.
        • 0 (0 voturi)    
          Santaj (Joi, 11 septembrie 2014, 10:23)

          tint [utilizator] i-a raspuns lui The Special One

          Daca m-as afla in situatia in care copilul meu ma santajeaza astfel, as pune EU mana pe telefon si as spune ca sun la protectia copilului sa ii chem la o discutie. Sa vedem daca se mai repeta amenintarea. Cred ca copilul nu are niciun chef sa mearga la orfelinat, e cosmarul oricarui copil. Two can play this game.
          • 0 (0 voturi)    
            Film (Joi, 11 septembrie 2014, 14:35)

            M. G. [utilizator] i-a raspuns lui tint

            Vezi filmul danez The Hunt, inspirat de aspectele mai sus amintite.
          • 0 (0 voturi)    
            Exemplul perfect!!! (Joi, 11 septembrie 2014, 15:27)

            Prostu' satului [utilizator] i-a raspuns lui tint

            In opinia mea, unul din cele mai bune comentarii de mai sus e unul al Leului in iarna, cel care se refera la corectie fizica vs. psihica.
            Exemplul dat de dvs. e perfect; in loc sa-i trag plodului o scatoalca parinteasca la cur si sa-i spun si pentru ce-a luat-o, mai bine il amenint ca-l dau pe mana protectiei copilului, care, nu-i asa, o sa-l duca la orfelinat.
            Ceea ce, spuneti dvs. pe drept cuvant, "e cosmarul oricarui copil".
            Dupa aceasta admirabila prestatie, vine Humpert si ne lauda. Pentru ca, nu-i asa, nu conteaza ca i-am provocat plodului o trauma psihica pe care o s-o poarte toata viata (si pe care o s-o viseze poate si-n cosmarurile vietii adulte, mai ales daca ii aplicam "solutia" in mod constiincios, de mai multe ori) - important e ca nu i-am clintit niciun fir de par.
            Sunt eu singurul caruia i se pare ca avem aici o problema de ipocrizie cat casa???
            Scrie VM: "O întreagă maşinărie psihosocială pusă în funcţiune doar pentru a găsi sens în câteva palme."
            As zice ca propozitia poate fi interpretata si invers - o dezbatere gigantica pentru a condamna o chestie banala si practicata de cand lumea.
            Si da, fac o diferentiere clara (desi aici ii dau dreptate lui Humbert, nu e chiar atat de simplu de tras linia) intre bataie si o corectie fizica usoara, in scop educativ. La fel cum exista, probabil, o diferenta intre plansul copilului si urlat (asta e una pe care eu n-o inteleg - cum adica urla???).
            Desi imi imaginez replicile intepate care vor urma, as mai adauga ca acest gen de educatie (prin usoare corectii fizice) este cat se poate de comun printre mamiferele superioare.
            Nu vreau sa sugerez ca ar trebui sa ne intoarcem acolo, dar sunt situatii (si Daniels... da unbun exemplu mai sus) in care corectia fizica... makes the point, subliniaza importanta chestiunii.
  • +7 (15 voturi)    
    Ger over it! (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:07)

    Georgeta [anonim]

    La fel am povestit si eu cu prietenii si ne-am amuzat Nu pentru ca este normal ci pentru ca am ajuns la maturitate, pentru ca ne-am iertat parintii, i-am inteles chiar.
  • +25 (25 voturi)    
    Ion (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:11)

    mgu [utilizator]

    Ion si Gheorghe se intilnesc pe ulita satului.-Ma Ioane,
    am auzit ca iti bati copilul? Apai ,cum sa nu-l bat.Ii obraznic,nu invata,chiuleste,n-o asculta pe masa.
    -Ba nu-i bine,Io pe-al meu nu-l bat.Dimineata cind pleaca la scoala i-i dau un tricou pe care scrie"Ponta presedinte"si-l bat colegi.
  • -3 (17 voturi)    
    Comparaţie (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:21)

    Ionut P. [utilizator]

    ... (logică pentru capul meu de programator):

    Copilul e ca un calculator în dezvoltare. Dacă-l pocneşti, dai în monitor sau în tastatură - software-ul nu va pricepe absolut nimic. Dar hardware-ul se va uza/strica în timp.
    Şi când lucrarea ta va atinge maturitatea (parţial prin implementarea ta şi parţial prin auto-descoperire) şi va observa damage-ul la hardware propriu, va asimila procesul ca fiind "natural", parte a dezvoltării lui.

    Eu, când dezvolt o aplicaţie nouă, mă enervez de multe ori. Degeaba mă gândesc să pocnesc ceva - singura rezolvare tot de la mine vine: mai multă răbdare, atenţie la ce am greşit sau nu am observat.

    Şi dacă programul "greşeşte"... înseamnă că eu am făcut o eroare în design şi tot eu pot admite şi aplica corecţia. Care nu poate fi decât logică, la mine.
    • +4 (10 voturi)    
      . (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:46)

      Bazil.the.3rd [utilizator] i-a raspuns lui Ionut P.

      Bataia iese din discutie ,este o solutie ilogica,un pretext pt neimplicare ( see parinte cu expresie bovina care priveste geamul spart de plod triumfator : si ce vrei dom'le, sa-l bat?)
      Cresterea copilului e un debugging continuu cu acces limitat la codul sursa. O zi buna este o zi in care compilarea a fost facuta cu succes ,fara erori ,pana a doua zi cand apar alte erori ,datorate scolii/strazii/etc , linii de cod ce nu pot fi sterse/comentate ,etc. O agonie si-un extaz :)
    • +6 (6 voturi)    
      Interesant (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:50)

      MPopa [utilizator] i-a raspuns lui Ionut P.

      Mi-a placut comparatia. Dar nu trebuie uitat ca un program informatic este produsul exclusiv al mintii tale. Un copil e o persoana cu propria personalitate, pe care o poti modela doar in anumite limite.
      • +1 (3 voturi)    
        Evident (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:28)

        Ionut P. [utilizator] i-a raspuns lui MPopa

        Comparaţia serveşte exclusiv ca bază de pornire şi înţelegerea responsabilităţi asupra copilului.
        În nici un caz copilul nu e maşină. Dar în schimb este FOARTE programabil, la început.

        Iar orice "eroare" de tact, calm, răbdare în momentele cheie produc efect în val pe viitor. De asta sunt unii copii încăpăţânaţi şi super mofturoşi: pentru că unii părinţi au preferat să rezolve comod problema, dând recompense lejer.
    • +5 (11 voturi)    
      comparatie idioata (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:06)

      ardeleanu_ion123 [utilizator] i-a raspuns lui Ionut P.

      un calculator e o UNEALTA

      un copil e un OM

      calculatorul NU IA decizii

      copilul IA decizii singur. In functie de educatie, mediu familial, societate etc etc aceste decizii pot fi proaste sau nu, pot fi periculoase sau nu ( pentru el).


      INTREBARE:

      daca ii explici copilului ca nu e bine sa bage un cui in priza ( cand l-ai prins asupra faptului) consecinte, psihologie etc etc si el totusi vrea sa o faca, ce faci? ii mai explici o data SI mai bine ( cu riscul de a intelege la fel de prost), sau ii f..ti o palma ( avident, controlata)?

      nu ca sa il pedepsesti, ci ca sa-l faci sa realizeze gravitatea faptului?
      • -2 (10 voturi)    
        Ardelean încet la minte (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:25)

        Ionut P. [utilizator] i-a raspuns lui ardeleanu_ion123

        Comparaţia mea e de nivel superior. Dacă n-o poţi pricepe, nu te băga.

        Copchilului tău poţi să-i fu#i câte palme vrei, că doar tu eşti ăla prost şi limitat în explicaţii.

        Copilului meu i-aş mai explica odată şi, în plus, aş lua o baterie puţintel mai puternică, care "pişcă" ... şi l-aş pune să facă scurt-circuit.
        Sunt convins că, prin aplicaţia practică, la nivel mult redus şi sigur, întârit prin explicaţia şi AUTORITATEA mea de părinte, va pricepe.

        Majoritatea copiilor sunt mult mai capabili intelectual decât părinţii lor. Cei din urmă sunt prea proşti să-şi dea seama de asta.
        • +2 (6 voturi)    
          . (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:39)

          Ionut P. [utilizator] i-a raspuns lui Ionut P.

          Orice copil, ca orice om, mereu învaţă. Iar învăţarea presupune mereu reactualizarea limitelor superioare.
          Diferenţa în un adult şi un copil este că cel din urmă nu are capacitatea evaluare corectă a unui pericol mortal.
          Adultul trebuie să fie capabil să găsească forme adecvate de a explica asta.

          De cele mai multe ori, copilul îţi "testează" propriile tale limite de părinte. De asta se spune că "seamănă cu părinţii". Ceea ce tu ai răbdare să poţi transmite, asta va învăţa copilul. Iar, ca bonus, copilul învaţă inclusiv maniera în care îl înveţi (cu răcnete, palme, teroare sau calm, explicaţie logică, aplicaţie practică potrivită).
        • +4 (6 voturi)    
          Mda (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:52)

          pathfinder [utilizator] i-a raspuns lui Ionut P.

          Explica-i tu la doi sau trei ani cand tu esti la 5 metri de locul actiunii si el cu "cuiul" in mana.
          Dar sa-i explici frumos si cu rabdare, da?!?
          Sa te vad!

          P.S. "Cuiul" ala e o metafora, ca sa ne intelegem.
          Poate fi orice, ca de exemplu cataratul unui gard sau al unui copac, bagatul degetelor la spitele unei biciclete, bagatul degetelor intre usa si perete in timp ce incearca sa inchida usa, coboratul scarilor cate 2-3 sau orice altceva incearca de unul singur cand nu este nici un parinte exact la jumatate de metru de micul "infractor"...
          • +2 (6 voturi)    
            logica (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:23)

            Inuka [utilizator] i-a raspuns lui pathfinder

            Pai daca esti prea departe de el ca sa interactionezi fizic (aka bataie) cu el inainte de producerea "infractiunii", care e rostul bataii dupa?
            Asta e singura metoda de a explica ca e "rau" ce a facut, pe langa trauma suferita de actiunea propriu zisa? Sau tine loc si de refulare pentru ca plodul nu a ascultat de indicatile primite anterior?
            Copilul e oglinda parintilor. Dincolo de capacitatiile intelectuale care pot fi antrenate mai mult sau mai putin si personalitatea care difera de la un individ la altul, copilul e o plastilina ce asteapta sa fie modelata.
            • +1 (5 voturi)    
              Bow to you (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:55)

              Ionut P. [utilizator] i-a raspuns lui Inuka

              Mai sunt și oameni normali...
            • 0 (0 voturi)    
              Logica e una foarte simpla (Joi, 11 septembrie 2014, 15:42)

              Prostu' satului [utilizator] i-a raspuns lui Inuka

              Sa nu mai faca data viitoare. Cauza (bagatul cuiului in priza, in sensul metaforic mentionat de preopinent) determina un efect neplacut.
              La varsta mentionata copilul e prea mic ca sa-i tii discursuri inaltatoare si motivationale. La orice varsta este insa suficient de dezvoltat psihic incat sa faca astfel de corelatii.
              Exemplul dat de Ionut P. (acela despre baterie) e foarte ingenios, insa se adreseaza unui copil mai mare, care are capacitatea de a intelege ca acel "ceva" piscator din baterie e mult mai mare si mai rau in spatele gaurilor din plasticul alb numit priza...
              Un copil aflat la varsta la care e expus unor astfel de accidente va intelege mult mai greu, sau deloc exemplul.
        • +3 (3 voturi)    
          nu e mereu asa (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:56)

          m.l [utilizator] i-a raspuns lui Ionut P.

          Nu trebuie sa jignesti pe nimeni. Omul a vobit frumos cu tine tu ai inceput din start cu o jignire.
          Apoi orice om cu copil in casa e constient ca acel copil poate sau nu , in urma interventiilor parintelui sa renunte la a mai baga un cui in priza. Eventual printele cumpara protectii de prize daca e sa o luam asa...
          Siguranta explicatiei tale la faza cu priza si explicatul, denota ori o siguranta f mare a puterii tale de convingere, ori o inconstienta, ori o fudulie de-productiva mai ales pt copilul tau.
          p.s : si eu tot in IT lucrez si cu toate astea exemplul tau de mai sus cu calculatorul nu este stralucit. Cauza si efect nu este un principiu valabil 1 la 1 in cazul unui Umanoid , precum in cazul unui calculator , obiect tehnic sau principiu fizic.
          • -1 (1 vot)    
            "Comparatie idioată" ? (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:42)

            Ionut P. [utilizator] i-a raspuns lui m.l

            Eu am făcut o comparație. Mai bine zis, o analogie.
            Nu am emis un adevăr general valabil, nu e o axiomă bună de urmat de orice părinte în orice context.
            Când sunt luat la bani mărunți de unul care trăiește din adevăruri imuabile, evident că răspund.

            Iar aspectul negativ punctat de ardelean_ion e cât de valoroasă și la îndemână e o "pălmuță" (sună mai inofensivă ca diminutiv, nu?) dată în moment de criză.

            N.B. Evident că în situații limită faci orice ca să previi un dezastru, gen țipi, strigi pe nume - orice.
            Deranjantă e "rezolvarea permanentă" pe care o consideră.
        • +2 (2 voturi)    
          cred (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:27)

          J_W [utilizator] i-a raspuns lui Ionut P.

          Ca nu realizezi cat de rudimentare sunt calculatoarele fata de o fiinta umana. Si ti-o spune tot un programator ;)
          Pentru inceput, o palma in monitor are 0 efect asupra software-ului (pozitiv sau negativ). In cazul fiintei umane, este de netagaduit ca are un efect (pozitiv sau negativ, ramane de discutat).
          • -2 (2 voturi)    
            . (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:53)

            Ionut P. [utilizator] i-a raspuns lui J_W

            Da omule, eu nu compar performanțele calculatorului cu capacitatea creierului.
            Fac analogie între procesul de învățare al copilului cu maniera de implementare a unui software.
            Nici unul nu reacționează precum te aștepți la violență.

            Observ că mulți alții nu văd pădurea de uscături și argumentele de context.

            Am să-mi dau un transcendence-upload permanent și scăpați de mine... Jaysus...
        • +5 (7 voturi)    
          Deci nu îl pocneşti ... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 16:27)

          LianBerthold [anonim] i-a raspuns lui Ionut P.

          ... dar îl electrocutezi. Mie mi se pare cam aceeaşi chestie.

          Dacă fii-tu insistă să se aplece peste balustrada balconului de la etajul 10, tu ce o să faci, îi explici legea gravitaţiei a lui Newton? sau faci un experiment controlat, cum ăi spui tu, şi îl arunci de la etajul 1, să-şi scrîntească una-alta, să priceapă cum devine cazu cu 9 metri şi "obeşunu" de centimetri pe secundă. La pătrat, fireşte.
      • +9 (9 voturi)    
        Cuiul lui pepelea (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:35)

        pathfinder [utilizator] i-a raspuns lui ardeleanu_ion123

        Foarte bun exemplul.
        Am patit-o si eu candva.
        Nu i-am dat nici o palma, dar, speriat fiind, am "urlat" la el de la distanta.
        Daca nu tipam, probabil baga cuiul in priza.
        Copilul s-a oprit din actiune uimit de reactia mea si de atunci nu s-a mai apropiat de priza...

        Ar fi fost interesant sa incerc sa-i explic de la distanta, pe cel mai duios ton posibil, ca greseste.
        Avea tot timpul din lume sa-si duca actiunea la bun sfarsit.
        Unde mai pui ca nici nu cred ca ar fi inteles ceva din explicatia mea la varsta respectiva.
        • -2 (2 voturi)    
          . (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:49)

          Ionut P. [utilizator] i-a raspuns lui pathfinder

          Observ că lumea face confuzie între o reacție potrivită într-o situație de criză și noțiunea de a lovi un copil, de a explica potrivit, în timpii potriviți.

          E absolut normal atunci când copilul dă să bage deștele în priză să-l provoci la o discuție filozofică despre electroni și cum fac ei masă cu pământul și îl electrocutează.
          E perfect valabil nu?
          -----
          OMG, is logic dead? I don't want to live on this planet anymore...
          • 0 (0 voturi)    
            Mdeah... (Joi, 11 septembrie 2014, 15:45)

            Prostu' satului [utilizator] i-a raspuns lui Ionut P.

            Pai eu zic sa incercati cu priza si cuiul daca va simtiti atat de insingurat printre prostii de pe planeta asta...
        • 0 (2 voturi)    
          cuiu' ardeleanului (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:55)

          ardeleanu_ion123 [utilizator] i-a raspuns lui pathfinder

          voiam sa subliniez ca trebuie facuta deosebirea intre corectie fizica ( aplicata DOAR atunci cand este cazul si cu ) si bataia ca rezultat al frustrarilor proprii ca parinte batut in cap.

          in lumea inconjuratoare exista violenta, ca ne place ca nu ne place. unele interactiuni cu lumea inconjuratoare pot fi fatale sau pot sa aiba repercusiuni ireversibile asupra copilului, fizic sau psihic. amu' depinde cum vrem sa il crestem... intr-o cutie de sticla, intr-un mod ideal dar paralel cu realitatea, sau intr-o realitate in care sa priceapa ca daca chiar sare peste cal si-o poate lua in freza ( e la altii, de la situatii conjuncturale, etc).

          REPET pentru ruptii de realitate: corectia fizica e ultima chestie si se aplica corespunzator, cu simt, si fara nervi. in nici un caz ca si rezultat al propriei prostii sau frustrari etc.
    • +2 (2 voturi)    
      amuzant (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:22)

      J_W [utilizator] i-a raspuns lui Ionut P.

      Dar total necorespondent cu realitatea.
  • +5 (9 voturi)    
    beat (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:28)

    ilinca demer [anonim]

    Pitagora și Aristotel, Shakespeare și Byron, Mozart și Beethoven, Goethe ............și Smărăndița popii, toți au luat-o la cur și iată ce-a ieșit - unii genii și alții anonimi ai sf.Neculai!
  • +7 (13 voturi)    
    Si ce bine era.... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:47)

    Cuca [utilizator]

    Nu am fost batut niciodata. A incercat o data tata, dar am fugit in jurul mesei din sufragerie, cu el dupa mine, pina ce a obosit sau, poate, si-a dat seama de caraghioslicul situatiei si i-a trecut furia :-)))

    Acum insa e mai bine ? Acum, ca exista copii-tirani, dictatotori, care te fac uneori sa iti doresti moartea.

    Am cunoscut copii buni, de fapt, care tot te fac din cind in cind sa te sui pe pereti. Copii care tipa la parinti, care ii jignesc, ii acuza, ii insulta, care nu asculta, sau care spun "nana-nana-nana-nana" atunci cind vorbesc parintii cu ei, sau care isi pun castile pe urechi si dau volumul la maxim atunci cind parintii incearca sa discute, sau care in magazin se trintesc pe jos si incep sa se tavaleasca pentru ca vor chestia X si nu o pot dobindi, sau care intr-un acces de nebunie incep sa darime marfa rafturile din magazin, incercind sa provoace maximum de paguba, etc, etc.

    Nu, sorry, bataia, atita vreme cit nu este prea exagerata, este intr-adevar rupta din rai.
  • -1 (1 vot)    
    Si un pic de muzica... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:52)

    Gabi lunca [anonim]

    https://www.youtube.com/watch?v=vHJPk2p8Xzk
  • -5 (7 voturi)    
    Cand abjectia devine ceva comun... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:53)

    mc [anonim]

    ... nimeni nu se mai mira.

    Dle. Mixich, nu am citit articolul dvs., dar nu mi se pare etic pentru un public speaker si pentru un site accesibil tuturor, care se doreste a fi si un pol de informare, sa foloseasca cuvant "cur", fie si intr-un articol liber. Este pacat ca s-a ajuns la asta - si cu atat mai mult nu o sa citesc un articol care "promite" multe din titlu.
    • +4 (6 voturi)    
      Câtă abjecție să folosești cuvântul abjecție! (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:02)

      marius v [utilizator] i-a raspuns lui mc

      Acest comentariu m-a iritat mai mult decât tema articolului. De ce ar fi o abjecție să folosești un cuvânt din dicționar?! Din cel explicativ, nota bene, nu din cel de argou. Dacă folosea "popou", "șezut", "fesieri", "fund", "portbagaj", "posterior", "poponeață" mai erați lezat(ă) la organul pudorii? Câtă ipocrizie! Ar fi bine să nu mai punem prezervativ pe cuvinte, ci acolo unde trebuie; în felul ăsta, tema articolului ar deveni abstractă și toată lumea ar fi mulțumită.
      • -2 (4 voturi)    
        Sa ne ascundem dupa dictionar? (Miercuri, 10 septembrie 2014, 13:40)

        mc [anonim] i-a raspuns lui marius v

        Sunt multe cuvinte in dictionar, de ex: http://dexonline.ro/definitie/pula

        Ceea ce nu este in nicio limba egal cu legitimitatea de a folosi orice cuvant in orice context.
        • +3 (3 voturi)    
          Să ne ascundem de ridicol! (Miercuri, 10 septembrie 2014, 14:28)

          marius v [utilizator] i-a raspuns lui mc

          Cuvântul spre care m-ați trimis nu se află în DEX. Cu toate acestea, am o vagă idee la ce se referă, semn că - nu-i așa?! - dispun de un bagaj lexical considerabil. Dacă v-ați fi uitat la sursele folosite pentru definirea lui pe site-ul dexonline, ați fi constatat că DEX (Dicționarul explicativ) nu se află printre ele. Iar când spun DEX, mă refer la carte - știți, obiectele acelea cu pagini din hârtie.
          Poate că faceți parte dintre cei care nu suportă să fie contraziși. M-a iritat găunoșenia comentariului inițial. Adică, dincolo de faptul că vi s-a părut cool să folosiți cuvântul "abjecție" într-un context complet neadecvat, v-ați tras o bluză estetică, peste ea o haină etică și pe deasupra un palton moral, după care ați ieșit la vânătoare de cuvinte.
  • +2 (6 voturi)    
    Off off (Miercuri, 10 septembrie 2014, 10:56)

    Tot gabi Lunca [anonim]

    Un alt articol scris pe o tema in trend, pe un subiect controversat, cu un mesaj politically correct, numa bun sa faca trafic :)

    Dupa parerea mea, pedeapsa corporala nu este ceva rau in sine, doar daca este aplicata violent, des si nu are scopul corecitiei, ci manifestarea nervoasa a celui care o aplica.
  • +4 (6 voturi)    
    MAi este un articol recent tot pe HN (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:16)

    m.l [utilizator]

    Mai este un articol recent tot pe HN,
    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18018822-imensa-neintelegere-dintre-copii-parintii-lor.htm

    Cel putin acolo articolul in sine impreuna cu niste comentarii de la final sunt chiar pertinente.
    CHiar si la un astfel de subiect, foarte multi isi dau cu parerea, neavand copii, sau chiar daca au nu se ocupa de ei...
    Viata e scurta, subiectul asta trebuie privit cu maxima sinceritate si mai ales oamenii cu minte in cap si ceva suflet, invata de la predecesori, de la trecut, de la istorie etc etc Se poate invata inclusiv de la MULTELE esecuri moderene ale tinerilor nostrii ce ies din scoli acum. Sunt cazuri si cazuri , nenorociti care iau bataie zilnic si nu se indreapta. Dar sunt si oameni care au mai luat cate o scatoalca la viata lor si au iesit foarte bine din scoli si din viata.
    O la fel de mare ipocrizie este si sa iti bati copilul, si sa nu il atingi niciodata. Rezultatul e acelasi=> copil ratat. Nu trebuie pelcat cu ideea ca vai trebuie batut. Nici eu in al meu nu am dat niciodata, dar e stupid ca parinte , sa nu iti rezervi dreptul sa ii administrezi o scatoalca daca viata cuiva e in pericol si isteria poate declansa asta..
    Suntem un popor de ipocriti falsi, discutam despre bataie la copii, dar nu discutam despre cum trebuie sa fim in societate, nu ii indemnam spre o directie. Vrem binele lor material si ATAT. Justificam ca viata e dura si ca trebuie sa se descurce in jungla asta. Ce trist, pentru ca in felul asta omul e doar un animal rational si atat. Ne uitam mereu in jos la cei de sub noi si nu la cei de deasupra, nu consultam pe cei care se ocupa mereu cu asta, nu invatam sa urcam in mod sincer.
    Suntem intr-un razboi de imagine permanenta. Viata e scurta dragii mei, nu va bateti joc de ea cu ipocrizii...
  • +5 (9 voturi)    
    Bataia (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:24)

    Vlad [anonim]

    Foarte interesante articole ies de la berile D-vs cu prietenii! Si de asemenea, niscai coprolalie (sic).

    Doresc sa recapitulez in mod serios argumentatiile din articolul D-vs:
    1. Bataile pe care D-vs si stimatii cobautori de bere le-ati primit in copilarie nu sunt bune pentru ca nu ati zambit mai tarziu la amintirea lor.
    2. Va supara ca in ciuda acceptarii homosexualilor, nu se accepta ca bataia e un lucru rau. Nu gasesc o relatie de cauzalitate intre cele 2 afirmatii. Daca homosexualitatea e un lucru rau dar ACCEPTAT, si bataia e un lucru rau dar ACCEPTAT. Acceptarea (toleranta) e deci rea sau buna?
    3. Punand bataie exclusiv pe seama "pierderii cumpatului", egalizati bataia cu mania. Nu am intalnit in articolul D-vs cuvintul 'disciplinare'. Nu ar fi asta o posibila motivatie? Discutati va rog cu un parinte. Pe Vlad Stoescu si Mihnea Vladescu banuiesc i-ati ascultat, acum e cazul sa va largiti orizonturile.
    4. D-vs sustineti ca a spune unui copil 'NU' este o pedeapsa. Asta este adevarat in asa de putine cazuri incat mi se pare (zau) suspecta abordarea. Mi se pare ca sunteti atat de departe de problematica educatiei copiilor incat articolul D-vs suna a propaganda mai curand, in loc sa fie scris in interesul copiilor. Propaganda pentru cine? Pai am impresia ca este numele unui ONG in articol nu?
    • +2 (4 voturi)    
      Corect (Miercuri, 10 septembrie 2014, 11:49)

      Cuca [utilizator] i-a raspuns lui Vlad

      De cite ori aud cuvintul ONG in Romania imi vine sa scot pistolul :-)) asa neincredere imi provoaca. Pentru ca impresia mea este ca in RO aceste organizatii nu sint decit masti puse unor interese cit se poate de materiale, directe, si egoiste.

      Stiu destui politicieni care si-au facut ONG-uri ca sa obtina gratuit de la stat sedii, finantari, si cu care sa poata, eventual, spala niste banuti si face niste super-afaceri.

      Teoretic da, ONG-urile sint chestii nobile ale societatii civile. In RO, insa, nu este chiar asa. Dar ce este normal in tara noastra ?
  • +9 (11 voturi)    
    Oare cati care posteaza aici au copii??? (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:01)

    Kitty [anonim]

    Eu am trei copii - 5, 11, 14 ani. Sunt minunati, inteligenti. Avem o relatie extraordinara.

    Acu nu stiu ce inteleg prin bataie cei de pe forum, dar eu i-am "atins". Peste funduletz, peste mana. Niciodata mai mult de 2 palme. Doar cand erau mici, pana la 3 ani. Poate una peste funduletz pana pe la 7. Nu am mai avut de ce dupa 7 ani.

    Sotia pana la un moment, nu. La fel ca o gramada de "cunoscatori" pe aici, considera ca nu e normal. Oare cum poti sa ii comunici unui copil de 2-3 ani ca face ceva gresit...ii dai sa citeasca un Freud? Ii faci un powerpoint? Cum il faci sa te asculte cand TREBUIE sa te asculte.

    Rezultatul: cand cea mare avea circa 5 ani, am venit din concediu acasa, sotia a coborat din masina cu mijlocia in brate, cea mare pe partea cealalta. Eu ocupat sa iau de pe locurile din fata bulendrele. Cea mare, o ia la fuga spre scara blocului, urmand a traversa strada, pe care venea o masina in viteza. Sotia a strigat de cateva ori la ea sa stea...nici gand. Norocul a fost ca atunci ma intorceam spre strada am vazut situatia si am strigat o singura data. STAI PE LOC. A incremenit, Si acum ma gandesc cu groaza ce se putea intampla daca aveam o aceasi abordare prosteasca ca si sotia sau multi de aici.

    De ce a incremenit?Simplu. De fiecare daca cand am atins-o, evident ca tonul meu a fost categoric. A inteles de f mica relatia ton categoric- usturime. Daca o intrebi acum nu isi aminteste sa fi luat vreodata vreo palma de la mine. Dar stie dupa tonul meu, reflex Pavlov daca vreti, ca ceva este in neregula. Si nu mai este nevoie de vreo atentie la fundulet.

    Dupa ce au inceput sa inteleaga lumea inconjuratoare, am schimbat strategia . Psihologie inversa. Vrei sa faci aia. Ok. Uite ce e gresit! Dar fa-o! Ca sa vezi pe pielea ta!. Culmea, in cele mai multe cazuri, nu mai e dornic nici unul din ei sa mai experimenteze ... deh, are libertate de alegere. Iar cand rar le spun NU, stiu ca nu este regula, ca nu le interzic de pomana, chiar daca nu inteleg pe loc.
  • +1 (7 voturi)    
    Hai sa extrapolam putin (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:06)

    Suricata de curte veche [anonim]

    Vine sotia acasa si iti spune tie, barbat educat, ca ti-a zgariat masina. O plesnesti peste fata, ca sa nu mai faca, nu?!
    Vine barbatul beat si, in timp ce se dezbraca, loveste DVD player-ul care cade si se strica. Tu, femeie educata, ii tragi niste palme, ca sa se invete minte, nu?!
    In oricare dintre cele doua situatii (nu va limitati la exemplele mele) fiecare se gandeste, daca il duce mintea, bineinteles, ca va iesi cu scandal, ca se lasa cu cearta sau si mai multa bataie, caci sunteti adulti. Dar, un copil de 3 ani va putea sa riposteze?
    Eu sunt unul dintre acei parinti care nu si-a plesnit copilul. Si marturisesc ca a fost greu sa invat sa ma abtin de la a face primul lucru care mi-a venit in minte cand copilul "nu mai putea fi controlat", adica sa ii trag una. Dar am o vorba: de aia noi suntem oameni si nu animale. Caci pe un animal il poti dresa, insa omul poate invata.
    In concluzie, am vazut cateva comentarii frumoase, cu substrat, insa multi nu sunt deschisi sa inteleaga faptul ca a creste un copil inseamna a-l educa, nu a-l "educa".
    Iar aberatia cu "il pregatesc pentru ca lume cruda" ... prea multe filme americane, dragilor. Daca eu imi bat copilul ca nu asculta, vecinul isi bate copilul ca nu asculta, tot blocul face asta, vom avea o generatie de copii care stiu ca unde nu mai ai rabdare se aplica legea pumnului. Acasa, la piata, la munca ... Iar rabdarea, asa cum spunea Sun Tzu, rabdarea e o virtute.
    • 0 (8 voturi)    
      Fii inteligent (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:25)

      Vlad [anonim] i-a raspuns lui Suricata de curte veche

      Exemplele date de tine suricata, erau despre adulti iar aici se vorbeste despre educatia COPIIILOR. De asemenea se vorbeste despre educatie nu despre a-ti pierde cumpatul. Eu mi-am lovit copiii cu nuiaua dar niciodata cand eram manios sau nervos. De asemenea nu am lovit copilul decat atunci cand stia PRECIS ce a gresit.

      Ai rabdare (cum spunea MARELE sun tzu) pe viitor si citeste DESPRE CE E VORBA.
      • +2 (6 voturi)    
        Cu rabdarea trecem marea ... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:57)

        Suricata de curte veche [utilizator] i-a raspuns lui Vlad

        Daca citeai titlu, spuneam "Sa extrapolam". Asta inseamna sa ducem la un alt nivel, ca si comparatie. Iar exemplul meu cu adulti este perfect valabil, pentru ca si un adult, in momentul in care cauta foloseste violenta, tot ca sa il educe pe celalat cauta. Oare daca eu ii sar cu pumnii in cap unui vecin care mi-a zgariat usa, nu vreau sa il invat sa nu mai faca asta? Cu ce este diferit exemplu asta fara de a face un copil sa nu mai bage degetul in priza? Diferenta consta in varsta "vinovatului".
        Si de ce nu putem sa folosim termenul de pierdere a cumpatului? Oare, daca vorbiti cu parintii vostri si ii intrebati "Dar de ce mi-ai tras una?", la varsta asta, nu v-ar raspunde "Pentru ca nu erai astamparat, am incercat o data, de doua ori, pana mi-am pierdut cumpatul si te-am plesnit."
        Hai sa o iau si altfel: copilul cu priza (ca e un exemplu clasic), a invatat ca daca se apropie de priza si-o ia si il doare, nu? Pentru ca tata/mama i-au zis ca nu e bine, adica i-au explicat. Deci, ai incercat, i-au spus, si apoi, daca nu a inteles, l-au plesnit.
        Pai, ce a invatat? Ca e bine sa se fereasca de priza ca sa nu se curenteze sau sa se fereasca de priza ca sa nu si-o ia?
        • 0 (2 voturi)    
          Cred ca (Miercuri, 10 septembrie 2014, 22:07)

          siska [utilizator] i-a raspuns lui Suricata de curte veche

          (valabil si pentru "pacifistii" de mai sus Humbert, etc.) cel mai pertinent raspuns l-a dat KITTY : pina la o virsta a copilului, dificil sa-i explici de ce nu e bine sa faca ceea ce face (bagat cui in priza, aplecat peste balcon, traversat strada fara sa se asigure, etc.); fac parte dintre cei care am bagat de doua ori cuiul in priza cind aveam cam 5 ani si, multumesc lui D-zeu ca am nimerit "nulul" si nu "faza"; prima l-am bagat ca nu stiam, a doua fiindca tata mi-a explicat ca nu e bine s-o fac; a treia oara, noroc ca m-a vazut si n-am mai apucat, ca mi-am luat o palma la "popou" (ca sa nu jignesc "urechile sensibile" ale unui cititor de mai sus !) si nu mi-au mai trebuit cuie in priza ! DA, LA ACEA VIRSTA (o spun acum la 45 de ani!), in cazul meu, a fost singura "corectie" (una dintre foarte putinele) care m-a ferit de electrocutare !Zi-mi si mie cam cum ar fi putut sa-mi explice tata, la 5 ani, fenomenul electrocutarii si de ce nu e bine ce fac ! Hai sa renuntam la ipocrizie si exagerare ! Da, consider ca o "urecheala", o palma la fund, NU MAI MULT, face bine uneori !
    • +2 (2 voturi)    
      Cesar Millan te-ar contrazice :) (Miercuri, 10 septembrie 2014, 13:34)

      Europiu [utilizator] i-a raspuns lui Suricata de curte veche

      in sensul ca pana si la caini merge dresajul fara urlete si bataie.
    • -1 (3 voturi)    
      hai sa nu extrapolam deloc (Miercuri, 10 septembrie 2014, 14:03)

      Unu din multime [utilizator] i-a raspuns lui Suricata de curte veche

      Adultii au judecata si motorul logicii format. Copiii nu!
      • 0 (4 voturi)    
        Sa stii ca eu chiar ma intreb (Miercuri, 10 septembrie 2014, 14:45)

        Suricata de curte veche [utilizator] i-a raspuns lui Unu din multime

        daca un adult are judecata si motorul logicii format, cum poate sa creada ca un copil este un ghem fara minte?
        Sa o iau de la inceput? Cum a invatat omul ca focul il arde? Cum sa foloseasca o piatra si o blana? A experimentat. Dar cel mai important e ca nu a experimentat fiecare om, ci au fost cativa care, dupa ce au vazut cum sta treaba, i-au invatat si pe altii. Asa am evoluat, invatandu-ne.

        Copilul nu este un tampit, nu e prost. E doar la inceput de drum iar tu, adult ce pari a fi invatat ceva de la viata, trebuie sa il ajuti. Sa il inveti cum se face, ce se face, dar mai ales sa ii arati DE CE nu se face, nu sa ii tragi doua pentru ca nu a inteles.
        Daca ajungi sa faci asta, tu, adultule, nu ai inteles nimic din drumul tau.
        • 0 (2 voturi)    
          Eu (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:03)

          Unu din multime [utilizator] i-a raspuns lui Suricata de curte veche

          Nu am categorisit, omul care a invatat ca focul il arde avea un nivel intelectual mult sub cel de azi, evolutia intelectuala de la "Lucy"si pana in prezent inca are lacune pe care oamenii de stiinta nu le pot explica ... asa ca teoria ta cu invatarea experientiala este din punct de vedere stiintific nesustenabila.

          Pe de alta parte, zona corespondenta cu identificarea si constientizarea pericolului este complet dezvoltata dupa varsta de 20 de ani la barbati, respectiv 18 ani la femei (generic numita "maturizare").

          Din nici un unghi al frazei scrise de mine nu reiese faptul ca am categorisit copiii ca prosti sau tampiti, sau ca ii trag doua pentru ca nu a inteles.

          Si ca sa reiterez, extrapolarea facuta de tine este nula si fara legatura.
  • +3 (3 voturi)    
    OK, imi dau si eu cu parerea (Miercuri, 10 septembrie 2014, 12:27)

    Europiu [utilizator]

    La momentul postarii, erau 47 de comentarii. Cum era de asteptat, sustinand cel putin 20 de opinii diferite.

    Oricate justificari ne-am cauta, violenta nu poate fi justificata. Ma aflu, marturisesc fara mandrie, printre acei parinti care, uneori, si-au mai atins copii la fundic. Dar, orice ati zice, sa lovesti un copil este o forma de abuz al puterii pe care, ca adult, o ai fata de el. Punct.

    Ganditi-va in felul urmator:

    1) exact aceluiasi copil, 15-20 de ani mai tarziu nu ai mai avea "barbatia" sa ii aplici o corectie similara chiar daca, intre timp, nu a devenit neaparat mai responsabil

    2) daca, intr-o situatie perfect identica, ar fi copilul unui strain si te-ai afla, sa zicem, sub 'video surveillance', ai proceda la fel - doua-trei palme la fund?

    In cazul meu, cel putin, am realizat mult mai mult cu vorba buna (si rabdare!) decat cu impunerea violenta, nejustificata. Important este sa *castigi* devreme increderea copilului (exemplul de mai sus cu bateria e OK) si nu sa-ti *impui* punctele de vedere. Parerea mea.
    • -1 (1 vot)    
      Inca un exemplu foarte bun... (Joi, 11 septembrie 2014, 17:32)

      Prostu' satului [utilizator] i-a raspuns lui Europiu

      ...cel de la pct. 2, cu copilul strainului.
      Probabil ca, in lumea in care acest tip de politcally correctness atinge perfectiunea, nu, nu i-as da doua la fund, ba nici macar una.
      As sta sa ma uit la el cum baga cuiul in priza, iar apoi as pretinde ca, intrucat nu cunosc limba straina respectiva, n-am avut ce face. Ca doar nu era sa-l ating???
  • +6 (6 voturi)    
    Despre Noi toti cei care discutam aici pe HN (Miercuri, 10 septembrie 2014, 13:36)

    m.l [utilizator]

    Mi se pare ca suntem ca intr-o poveste in care suntem niste crescatori de castraveti toti, este primavara si vrejii nostri au rasarit , unii sunt mai mari si unii sunt mai mici, dar la o cafea/discutie ne contrazicem intre noi ca stim toti cum este mai bine sa obtii niste castraveti frumosi, verzi , lungi, sa nu fie amari etc etc.
    Prea putin spre deloc ne gandim sa dam credit celor care au crescut castraveti cu un an in urma si au obtinut acesi castraveti frumosi, verzi , mari etc

    Charles Bukowski spunea : "The problem with the world is that the intelligent people are full of doubts, whie stupid ones are full of confidence"

    Nu o luati ca un afront, media IQ a comentatorilor la acest articol e oricum mult peste media comentatorilor de la articolele de senzatie din politica :).
    Totusi ce a spus Charles Bukowski ramane valabil si in esenta seamana cu proverbul romanesc : "Omul cu cap invata si din greselile altora pe cand cel prost nici dintr-ale lui"
  • -1 (3 voturi)    
    "de aia noi suntem oameni si nu animale" (Miercuri, 10 septembrie 2014, 13:51)

    Cozmin [anonim]

    ...cam de aici incepe discutia!Stimati domni si doamne,parinti sau nu...pai voi ati urmarit vreun documentar pe Discovery(sau alte programe de gen)?Exemplu:vine tata lup de la vanatoare si ala micu are chef de harjoneala si insista,insista frate...ce face tata lup?!...maraie(altfel decat de obicei)si latra la ala micu si ii "arde" doi canini suavi in gat,fara insa, a-l sfarteca ;cazul 2)vina mama pisica salbatica..aceeasi poveste cu vanatoare...aceeasi 2 canini suavi!O sa ma intrebati care e rostul comentariului meu?Raspunsul e unul simplu si il dau si Evolutionistilor si Credinciosilor:animalele,conform ambelor teorii,au fost inaintea noastra si au invatat mai bine sa-si educe odraslele(tipi/"latri,mieuni" la ei,apoi daca intrec limita ii corectezi cu o palmuta"canini").Ati observat ca doar omnivorele/carnivorele fac asta ,insa, nu si ierbivorele?Oare de ce?:)Acum va las pe voi sa deslusiti parabola(impropriu spus) pe care v-am prezentat-o!Eu,unul,m-am regasit printre acele onivore/carnivore,drept urmare,va las sa ma considerati un animal (de parinte)!
  • +2 (8 voturi)    
    ...continuare (Miercuri, 10 septembrie 2014, 13:53)

    Kitty [anonim]

    Un copil trebuie sa invete cat mai multe diferente bun-rau de la varsta frageda. Cum ii explici. Nu ai cum! Doar prin mici corectii fizice, asociate cu tonul vocii, invata. In scurt timp, va fi nevoie doar de tonul respectiv pentru a face copilul sa inteleaga ca face ceva gresit.

    O mica paralela (pe scurt din Infanteria stelara - R.Heinlein)
    Iti iei un catelus. 2xPi. 2xk. Peste tot prin casa. Ii poti explica ca e gresit. Nu. Adopti tactica fara nici un fel de corectie. Doar ii vorbesti categoric...NAI NAI. Dupa care il iei il duci afara. Probabilitate extrema sa nu faca legatura cu scosul afara. Data viitoare, tot covorul, tot coltul canapelei si alte locuri savuroase. Azi asa, maine asa...si la un moment dat ai ditai dulaul care fie provoaca inundatii la vecinul de jos fie iti trebuie buldozerul sa cureti dupa. Nu mai este catelus, asa ca poate ca ii scapi una la asemenea isprava....si hopa, te pomenesti inapoi cu ditai urmele de dinti pe mana. E de vina dulaul, fostul catelus tratat cu maxima condescendenta? Sau tu, stapanul lui? Cam asa este si cu adolescentii care nu au nici un reper de mici in privinta depasirii granitelor. La fiecare varsta intelegerea e limitata asupra granitelor care nu trebuie depasite.

    Vad parinti care plang acum, ca nu au stiu sa le spuna copiilor lor de mici ca GRANITA ASTA NU SE TRECE, INTELEGI TU ALTA DATA DE CE! Si acum, droguri, fumat, nicio responsabilitate, etc...

    Binenteles, nu sunt de acord nici eu cu corectii fizice majore....doar ce ziceam mai sus, una doua palme la fundulet sau peste mana.... si cu precadere pana la varsta inainte de care copii nu isi amintesc mare lucru.
  • +5 (13 voturi)    
    se exagereaza pe acest subiect (Miercuri, 10 septembrie 2014, 15:07)

    jackalphonse [utilizator]

    eu am luat "bataita" cand eram mic si nu mi aduc aminte cu mare tristete, ba chiar ma amuza. sunt bine, sanatos si fara traume.
    autorul spune: "Şi dacă sunt atât de inofensive, atunci de ce atât efort pentru a le justifica?" pentru ca societatea de azi face din tantar armasar si amesteca notiunile. este pusa bataita langa agresiunea fizica in care copiii sunt maltratati. efortul justificarii bataii la cur nu este facut de cei batuti la cur. trebuie retinut.
    sa vedem generatia care nu asculta de nimeni cum va arata, pentru ca inca nu avem o generatie ca aia care sa ne plateasca pensiile. deocamdata totul a fost construit in tara asta si chiar peste hotare de generatii batute la cur cu minte n cap.
  • -1 (3 voturi)    
    N-am stiut... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 17:48)

    Gladiatorul [utilizator]

    ... acum vreo 18 ani, ce bruta am putut sa fiu cu baiatul meu pentru ca mi-a ascuns o nota 3 (trei) la matematicia. Nu stiu daca el m-a iertat, dar eu, desi n-am repetat mizeria, mi-o amintesc si mi-e sila de gestul meu. Degeaba ii trimit acum linkuri cu muzica si texte de exceptie. Unul dintre ele este:https://www.youtube.com/watch?v=EkaKwXddT_I Crosby Stills Nash & Young - Teach Your Children

    Felicitari si alese pretuiri, domnule Mixich
    • +1 (1 vot)    
      Nu suteti singurul (Miercuri, 10 septembrie 2014, 19:40)

      MPopa [utilizator] i-a raspuns lui Gladiatorul

      Mama mea m-a batut odata intr-o situatie identica, ii ascunsesem o nota. S-a invinovatit multa vreme pentru acea bataie. Sunt convins ca fiul dvs. v-a iertat de mult, cum am facut si eu cu mama. Uneori parintii se invinovatesc pentru aceste situatii mai mult decat o fac copiii lor.
      Ar fi interesant sa ne spuneti daca sunteti cu totul impotriva corectiilor fizice (desigur moderate) sau daca le acceptati necesitatea. Copiii mei sunt inca mici si ma intereseaza sa aud ce cred acei parinti care pot privi in urma cu mai multa detasare.
      • +2 (2 voturi)    
        Sper... (Joi, 11 septembrie 2014, 15:02)

        Gladiatorul [utilizator] i-a raspuns lui MPopa

        ...din tot sufletul ca si baiatul meu (baiat care are si el un baietel si asteapta un al doilea copil) sa ma fi iertat pentru momentul meu de furie exagerat de oarba de acum 18 ani. In ceeace priveste intrebarea pe care mi-ati facut-o, credeti-ma cu convingere ca sunt cu totul impotriva corectiilor fizice (moderate), impotriva tuturor felurilor de corectii aplicate copiilor pe care nu le socotesc acum decat amagiri amarnice prin care un adult NEVOLNIC poate crede ca educatie = bataie. Baiatul meu a invatat mult de la melodia grupului Crosby Stills Nash & Young, intitulata Teach the children. Deocamdata nu i-a pus niciodata in doi ani intrebarea DE CE. Explica PENTRU CE baiatul lui nu e bine sa faca un lucru gresit. Va multumesc pentru intrebare si va asigur de intreaga mea stima. Cu cele mai alese ganduri, G.
  • +4 (6 voturi)    
    sunt o proaspata mamica (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:30)

    amanda13 [utilizator]

    Insa locuiesc acum intr-o tara occidentala. Nu am uitat niciodata bataile primite de la mama, mai ales doua, una cu pumnii in fata pe la 16 ani si una cu furtunul de la masina de spalat pe la 8 ani, amandoua soldate cu multe vanatai. Au fost si altele, nenumarate palme, insa astea doua sunt de neuitat. Am invitat-o recent pe mama la mine pentru a o cunoaste pe fetita noastra. La un moment dat ne-am certat si i-am spus mamei ceva despre acele batai. A negat totul si mi-a spus ca inventez. M-a durut atat de tare incat am decis sa nu o mai invit niciodata la noi. E mult? E putin? Nu stiu. Unii vor spune ca singele apa nu se face. Voi spune ca nici amintirile nu se transforma atat de usor. Tot ce stiu este ca, de fiecare data cand sunt frustrata de felul in care se comporta fiica mea, de cate ori ma enervez, o vad in fata ochilor pe maica-mea si deodata nu o mai consider pe fiica mea un copil razgaiat, ci o vad asa cum este de fapt - fetita care are nevoie de cineva calm si care sa-i ofere afectiune si indrumare. Asa ca ma linistesc instantaneu si o strang in brate....
    • -1 (1 vot)    
      Eh... (Joi, 11 septembrie 2014, 17:43)

      Prostu' satului [utilizator] i-a raspuns lui amanda13

      ... nu despre astfel de batai "adevarate" era vorba. Valabil si pt. @Gladiator, care, din cate scrie mai sus, doar ca nu si-a schilodit fiul.
      Nicidecum. Nimeni nu pare sa sustina aici teoria bataii copilului de trei ori pe zi pana-l lasi lat, cu urme etc.
      Insa sustinatorii teoriei "nici c-o floare sa nu-l atingi, indiferent de situatie" nu accepta astfel de distinctii.
  • +2 (4 voturi)    
    Si totusi (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:44)

    R.A.Muresan [utilizator]

    Desi e clar ca in trecut, corectia fizica era generalizata, exagerarea ar fi acum, nu in faptul ca se acorda prea multa atentie subiectului, ci in ideea ca corectia fizica ar trebui complet eliminata.
    Nu-i vorba ca avem azi la indemina metode mult mai eficiente de a corecta un copil care greseste. Una din problemele modernitatii nu e aceea ca lipsesc metodele de educatie, ci aceea ca partilor le lipseste timpul: atit profesorilor, cit si parintilor.
    Ce te faci cind descoperi ca un copil a luat-o razna si ca nu mai raspunde la aproape nici un fel de pedagogie? Asa cum forta fizica sau pedeapsa poate fi folosita in cazul adultilor, aceasta poate fi folosita, la limita, inclusiv in cazul copiilor -- stim, de pilda, ca exista cazuri de copii sau adolescenti criminali care raspund in fata legii, ca si adultii.
    Apelul la forta ar trebui sa fie exceptia si nu regula. Altfel, n-ar fi deloc rau sa lamurim mai intii de ce nu putem elimina chirurgia din medicina moderna.
  • +3 (5 voturi)    
    dA (Miercuri, 10 septembrie 2014, 19:19)

    Babilou [utilizator]

    Vad ca aici toata lume se pricepe, toti dau sfaturi, aduc exemple si contraexemple..... vreau doar sa va spun un lucru: dincolo de bataie, educatia copiilor de romani are ceva probleme: va spun deoarece am prieteni/prietene aici in Canada in garderii si copiii de romani fac nota discordanta cand sunt la gradinita. Cam la fel se observa la copiii de emigranti rusi si arabi. Nu asculta, fac intentionat contra la ce li se spune ca nu e bine, sunt egoisti, violenti cu ceilalti, urla daca sunt frustrati. Asta in general, desigur, si la inceput, cand sunt adusi intre ceilalti copii. Din pacate a devenit chiar proverbial in anumite garderii..... Dar concluzia e ca intr-adevar sunt ceva probleme. Poate ar merita analizat mai profund.
  • +6 (8 voturi)    
    mda... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 21:11)

    incomod2 [utilizator]

    am nimerit si eu odata o iesire la bere care s-a prelungit si printre altele, s-au depanat si amintiri din copilarie... cam toti, fara exceptie, si-au amintit si momente rare dar mai contondente... cam toti fara exceptie am ras cu pofta de ele si majoritatea au admis ca din perspectiva maturitatii, au suficiente motive ca sa fie recunoscatori ca respectivele momente au prevenit potentiale tragedii ulterioare...
    Un scurt exemplu... unul dintre cei prezenti, si-a amintit ca pe la 11-12 ani, invatase sa injure copios in gasca din cartier... tatal i-a explicat cu frumosul, o data de doua ori, de 10 ori, ca nu e bine... pana cand i-a trantit o injuratura mamei, cand l-a trimis sa duca gunoiul... aproape instantaneu a incasat o palma zdravana,,. parerea lui acum? "palma aia, prima si ultima, a fost un semnal de trezire... mi-a schimbat directia...". acum e profesor universitar
    "Şi fiecare şi-o luase măcar o dată de la părinţi: ...
    Dar niciunul dintre noi, oricât de adult, nu a zâmbit amintindu-şi asta."
    Asta seamana a moment de reculegere si sincer, ma indoiesc de respectiva unanimitate iar daca e reala, vad doar 2 variante... Fie parintii respectivi erau niste sociopati sadici care bateau de placere... fie actualii adulti au oarecari probleme ce necesita consultatii de specialitate... ca o parere asa de incheiere, cred ca generatia actuala e insuficient batuta la poponet - asta ca sa nu mai scandalizam hipsterasii ce nu suporta cuvinte de 3 litere pe monitor :)
  • +4 (6 voturi)    
    Bataia e buna (Miercuri, 10 septembrie 2014, 22:44)

    lawry79 [anonim]

    Singurele cuvinte cu care sunt de acord sunt: "Neplăcerea amintirii bătăilor primite în copilărie are de-a face mai puţin cu vânătaia propriu-zisă şi mai mult cu urma afectivă lăsată. "
    Exact. Corect. Chiar asa este.
    Am fost batut cand era cazul, pentru diverse fapte - neatentie, obraznicie, indisciplina, incapatanare.
    Insa niciodata, dar NICIODATA, nu m-am simtit agresat, nedreptatit, abuzat, socat de aceste pedespre. Nici prin gand nu mi-ar fi trecut sa imi urasc parintele fiindca m-a batut. Atentie, m-a batut, nu m-a snopit cu cureaua, cu bata, sau cu pumnii in cap.
    M-a batut, adica mi-a tras cateva palme la fund, sau mai rar peste obraz, sau m-a atins cu o nuielusa peste picioare.
    Fiindca stiam, sau daca nu stiam, simteam ca un parinte care ii face unui copil ou-ochi, altuia omleta si altuia jumari pentru aceeasi masa, cu toate ca nu isi vede capul de treaba, ma iubeste chiar si atunci cand ma altoieste, si ca are un motiv, chiar daca nu pe de-a intregul indreptatit in ochii mei de copil.
    Urme afective nu au existat, ca de altfel nici vanatai. Doar urmele afective ale iubirii neconditionate au ramas si vor ramane pe veci. Poate am fost o exceptie, insa mi-ar placea sa cred ca nu.
    Va multumesc, dragii mei parinti.
  • +4 (4 voturi)    
    Mi-am luat-o și eu (Miercuri, 10 septembrie 2014, 23:18)

    PetruMoldovan1306437705203 [anonim]

    La un moment dat am luat un pumn în ficat de la taică-meu, dar mi-am meritat-o. Am făcut o porcărie la limita penală ca elev (ceva de genul ca eram beat mangă și m-am rezemat de o mașină că milițienii au crezut c vreau să o fur), așa că după e m-a scos de la bulău mi-a tras-o. Și bine a făcut...
  • +1 (1 vot)    
    Pentru Vlad Mixich (Joi, 11 septembrie 2014, 8:36)

    TBP [anonim]

    My dad’s parents were DIRT POOR German-Romanian peasants, so much so that they would “rent out” their son (my father) to a pig farmer for months at a time, in exchange for some scraps of meat. The pig-farmer wouldn’t let my father stay in his house. Dad slept with the pigs. When dad did return home he would see his father beat the living shit out of mother on a regular basis. And then the German Army swooped in and forced him to carry a gun. And then the Russians captured him and sent him to their wonderful camps. And when the war was over the Brits took him and forced him to work in their coal mines for a couple years until he got so sick they got rid of him. Then he wound up in Austria, knocked up my un-wed mother (with me), and then because of that he had to leave and go to America. And when we got to the Land Of Opportunity, for a few months we lived in the basement of an abandoned building in NYC with no running water or electricity. All this FUCKED UP my father pretty badly. Real. Bad. And he took it out on me.

    I was TERRIFIED of him. One day I brought home a lousy Report Card from first grade. (Hard to get good grades when one doesn’t understand the fuckin’ language.) I knew he was gonna beat my ass. So, I hid under the bed and tried to pretend I was dead. He found me, of course, and beat my ass anyway. So, I joined the Air Force at 18 to get the fuck away from him, when I got out I went to college in NJ, and left for god-forsaken Indiana after I graduated, again, to get the fuck away.

    intreaga istorie aici:
    http://www.theburningplatform.com/2014/07/03/all-is-not-forgiven-until-it-is/
  • 0 (2 voturi)    
    bataia (Joi, 11 septembrie 2014, 10:34)

    tint [utilizator]

    fratilor, doar pentru ca parintii nostri n-au stiut mai mult decat au facut, nu inseamna ca au avut dreptate! Hai s-o lasam balta cu bataia. In ziua de azi, ai pretentia ca esti capabil sa tii o tableta in mana, sa lucrezi intr-un mediu civilizat in fata calculatorului, ai zeci de carti de educatia copilului in librarii, si cu toate acestea, nu poti sa te faci inteles de un copil mic? Problema e la tine, nu la copil, in acest caz! El e doar un copil, e intr-un proces de cunoastere si invatare, si cel mai probabil face ce face ca sa interactioneze cu tine. Alege sa reactionezi la stimularile pozitive si sa le tratezi corect pe cele negative.

    In familia mea, am primit destule corectii cand eram mici si nu o sa iertam niciodata, pentru ca ne dam destul de bine seama ca, cel mai des, parintii doar isi varsau frustrarea pe noi.

    Ca sa nu mai vorbim de faptul ca suntem generatia in care "tu trebuie sa faci ce noi n-am fost in stare".

    Parintii nostri au fost cei care au batut pasul pe loc in comunism. Chiar nu sunt modelele pentru un viitor mai bun.
  • +1 (1 vot)    
    Pareri, pareri, pareri (Joi, 11 septembrie 2014, 16:53)

    RaduMischie [utilizator]

    Sa privim problema din alta perspectiva: politicienii actuali fac parte din generatia asta batuta la c.. (scriu asa ca poate mi se cenzureaza, nu din falsa pudoare). Daca astia nu au nici o frica si nici un Dumnezeu, abia astept sa vad generatia nebatuta la c.. de politicieni. Cu astia e jale, oare cu aia cum va fi?
    Revenind, mi se pare gresit pusa problema de dl. Mixich (de altfel, un bun ziarist), si anume de a pune semnul egalitatii intre bataia brutala si nejustificata si micile corectii fizic. Daca ai primit asemenea corectii in tinerete si te simti in prezent dezamagit, frustrat, etc, cu siguranta - asa cum spunea incomod2 mai sus, ai o problema la bibilica. La fel, daca esti parinte si imi spui ca poti rezolva totul fara corectii fizice, atunci fie ai un copil cuminte (lucky you) fie esti un fraier, care da eficienta unor pretinse tendinte moderne de crestere a copilului, dar care, peste ani, va avea un copil semi-incapabil, care i se va urca in cap (si te vei gandi ca mai bine il bateai).
    Prin urmare, domnule Mixich, campanie impotriva batailor brutale/nejustificate DA, campanie impotriva micilor corectii fizice NU.
  • 0 (0 voturi)    
    sustin (Joi, 11 septembrie 2014, 16:59)

    baibars [anonim]

    Sun absolut convins ca a-ti lovi aproapele e umilitor. Pentru el dar mai ale pentru tine. Un om nu trebuie sa loveasca pe cel de langa el. Sub nici un motiv. Din pacate e simplu sa dai sfaturi. Lucrurile sunt complicate.Tin de educatie, de caracterul fiecaruia, de starea nervoasa, de conjunctura...Trecut bine de jumatatea vietii am inteles ca a lovi nu e un argumet sau o solutie.Nici macar o descarcare nervoasa.Lucru valabil si pentru barbat si pentru femeie pentru ca si femeile lovesc si au accese de violenta lucru despre care se vorbeste mai putin A lovi insa un copil insa e josnic si degradant pentru cel ce o face. Aici nu exista nici o scuza. Din pacate natiunile putin evoluate cultiva si incurajeaza obiceiul. Chiar si amenintarea cu bataia e de fapt acelasi lucru. Dar parca noi am inventat dictonul: eu te-am facut eu te omor..!?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi