Mai sunt cateva zile pana la votul din 25 mai, cand Romania va alege cei 32 de europarlamentari care ne vor reprezenta la Bruxelles in urmatorii cinci ani. Miza acestor alegeri este mai mare decat in mod obisnuit, deoarece regulile si atributiile Parlamentului European s-au schimbat dupa tratatul de la Lisabona, plus contextul politic general. Ce s-a vazut insa in ultima luna, de la debutul campaniei incoace? A fost, din pacate, mai putin despre Europa si mai mult despre viitorul presedinte al Romaniei. Publicul a asistat la o repetitie generala inaintea infruntarii pentru Cotroceni, dar ar mai fi cateva idei importante de retinut.
1. Campania la europarlamentare s-a transformat in campanie pentru prezidentiale. PSD a concentrat totul pe Victor Ponta. Premierul a batut tara pentru a-si lansa, inca neoficial, candidatura, exploatand la maxim expunerea oferita de europarlamentare. De notat ca Ponta si-a lasat loc de intors, evitand declaratile fara echivoc, desi putin probabil ca va evita candidatura indiferent de rezultatul obtinut de PSD la europarlamentare.
2. Traian Basescu si Victor Ponta au ocupat tot terenul. Conflictul presedinte - premier a captat intreaga atentie a publicului. Cei doi s-au potentat reciproc intr-un duel fara reguli si limite. Ceilalti competitori au asistat de pe margine. De multe ori standardele au coborat la nivelul atacului la persoana, cei doi amenintandu-se reciproc cu inchisoarea.
3. Premierul l-a acuzat pe seful statului ca se implica in campanie incalcand legea fundamentala, din cauza ca s-a fotografiat alaturi de lideri PMP imbracat intr-un tricou cu insemnele partidului. Curtea Constitutionala ar urma sa se pronunte astazi, insa si premierul a uzat din plin de prerogativele functiei sale in scopuri politice. Implicarea brutala a celor doua institutii - Presedintie si Guvern - in razboiul politic, le afecteaza in mod suplimentar prestigiul si autoritatea.
4. Cine va renunta? Dupa europarlamentare s-ar putea sa asistam la unul sau doua gesturi spectaculoase. Victor Ponta incearca sa-i inchida lui Traian Basescu spatiile de manevra, dar nici el nu va putea continua cursa electorala ca premier. Pentru a se elibera de constrangerile functiei si a se mentine intr-un cadru legal, singura solutie ar fi demisia. E posibil ca si unul si celalalt sa o fi luat in calcul, dar in realitate orice pas inapoi comporta riscuri majore. Merita elaborat separat.
5. In cursa cursa pentru Cotroceni s-a inscris si tandemul Crin Antonescu - Klaus Iohanis. Liderul PNL s-a folosit si el de trambulina europarlamentarelor pentru a-i creste expunerea lui Iohanis, posibila alternativa. Au iesit cat mai des in tandem ca solutie de se impune cumva intr-o batalie dominata de razboiul presedinte-premier. Daca PNL si Antonescu vor obtine rezultate slabe, e de asteptat sa-l vedem pe Iohanis candidat la prezidentiale si sef de partid.
6. PMP, cu Elena Udrea cap de afis desi nu candideaza la PE, a utilizat campania ca rampa de lansare a viitorului candidat la prezidentiale. Udrea a fost omniprezenta, desi unele voci sustin ca ar putea renunta la ideea unei candidaturi la prezidentiale, tintind eventual catre functia de premier in 2016. Multe depind insa de cifrele obtinute la europarlamentare. Unii speculeaza ca Traian Basescu a ridicat o tinta falsa, desi toate declaratiile sale arata o sustinere reala acordata Elenei Udrea.
7. PDL a defilat cu lista de candidati si cu prestigiul Monicai Macovei, mai putin cu propriul prezidentiabil, asa cum au procedat celelalte partide. In tot acest timp, gratie unei campanii sustinute prin tara, Mihai Razvan Ungureanu s-a profilat tot mai accentuat ca posibil candidat al dreptei. Foarte probabil ca va fi disputat intre Basescu si Blaga, iar Predoiu va iesi din cursa.
8.Presedintele Traian Basescu s-a numarat printre putinii politicieni romani care au adus constant in discutie mari teme europene, a explicat importanta alegerilor pentru PE in context regional si s-a pozitionat fara echivoc in chestiunea Ucrainei si in raport cu Rusia. In schimb, premierul Victor Ponta a preferat abordarea nationalista in campania pentru PE si evitat pe cat posibil subiectul Ucraina - Rusia. Cand a facut-o, fie a gafat (amenintarea stupida cu ridicarea avioanelor de la sol pentru a intercepta avionul lui Rogozin), fie a incercat sa confiste atributiile presedintelui in materie de securitate.
9. Spectaculoasa rasturnare de situatie in interiorul comunitatii maghiare. UDMR-ul lui Kelemen Hunor a incheiat o neasteptata alianta cu FIDESZ-ul lui Victor Orban, desi premierul Ungariei a investit initial energie in ruperea electoratului maghiar din Transilvania. Totusi, vicepremierul Ungariei a indemnat pe fata maghiarii sa voteze UDMR. Liderilor Uniunii li s-a facilitat accesul la presa maghiara (controlata de Victor Orban). Acolo s-a si derulat intreaga campanie, UDMR lipsind practic din media romaneasca. De notat ca Laszlo Tokes, candidat din partea FIDESZ, s-a abtinut sa mai critice UDMR pe durata campaniei. Alianta neoficiala FIDESZ-UDMR ar putea salva Uniunea, amenintata serios cu ratarea intrarii in PE in cazul divizarii electoratului maghiar. Explicatiile acestor schimbari de strategie merita tratate pe larg intr-un articol separat.
10. Pentru prima data in ultimii ani s-a pus din discutie ceva mai apasat chestiunea boicotului. Miscarea unitisalvam si cativa lideri de opinie au sustinut greva cetateneasca, au indemnat la protest in strada pe 25 mai sau la anularea votului ca forma de contestare a sistemului politic nereformat. Aceste idei lucreaza in primul rand in folosul PSD, chiar daca unii le sustin cu buna credinta. Boicotul este un gest perfect inutil, emotional, lipsit de urmari. De urmarit cata aderenta va avea, desi e putin probabil ca miscarea contestatara sa aiba forta din toamna lui 2013.
11. De subliniat jocul incorect al PSD in campanie: a promovat slogane si afise interzise de mai multe Birouri Electorale Judetene, a lansat atacuri nefondate sau false teme (aparam Romania la Bruxelles de cei care o denigreaza) iar premierul Victor Ponta s-a folosit fara scrupule de imaginea unor sportivi si a unor olimpici carora le-a marit premiile in emisiuni televizate, incalcand toate regulile de campanie. Din fericire, in afara mesajelor nationalist izolationiste ale PSD, au lipsit cu desavarsire mesajele explicit anti-occidentale si extremiste, tot mai populare in Europa occidentala.
12. Campania a inceput prost, cu o multime de candidaturi respinse initial de Biroul Electoral Central (BEC) dar declarate valide apoi de instante. Este un motiv suficient pentru a pune in discutie reformarea BEC, o struto-camila formata din magistrati si politicieni. Judecatorii si politrucii nu au ce cauta impreuna, institutia trebuie regandita ca un for administrativ cu atributii jurisdictionale iar politicienii evacuati din procesul decizional.
13. Media romaneasca, in special posturile TV, a confirmat si accentuat vechea tendinta de a deveni simplu instrument de propaganda. Aproape au disparut dezbaterile echilibrate, bazate pe argumente si idei, acestea fiind inlocuite cu emisiuni indigeste de propaganda agresiva. In acest peisaj, CNA a disparut ca institutie sau a actionat subiectiv, transformandu-se din arbitru al pietei audiovizuale in jucator politic.
14. De urmarit in special comportamentul baronilor locali in ziua votului. I-au inhibat achetele DNA sau, dimpotriva, i-a mobilizat? Vor avea curajul sa fure voturi ca in 2012 sau se vor simti protejati de inchiderea dosarelor deschise in timpul referendumului de demitere a presedintelui (majoritatea sunt la Parchetul General, nu se mai stie nimic de soarta lor). De baroni depinde, in mare masura, rezultatul votului. Un argument in plus impotriva boicotului.
15. In fine, multe se vor clarifica imediat dupa europarlamentare. Scena politica se indreapta, de pe acum, ca, spre un PSD dominant si o opozitie divizata. In prima faza, dreapta se va imparti in doua blocuri. Traian Basescu si PMP eventual si Forta Civica, pe de-o parte, Vasile Blaga (PDL) si Crin Antonescu (PNL), de cealalta parte. PDL si PNL vor grabi negocierile in vederea unei aliante cu perspectiva fuziunii, tocmai pentru a capta ascendent in fata lui Traian Basescu. MRU va fi disputat de ambele tabere. Marea intrebare este daca dreapta va reusi unificarea inainte de turul 1 si se va prezenta cu un candidat unic si daca vom avea parte de evenimente neprevazute care sa faca din prezidentiabilul cu sanse Victor Ponta un condamnat la esec.
10
16
