Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

RAFO, o "tristete de etapa" si un pariu cu Robert Turcescu. Bonus: Marin Anton il rapune pe Adrian Papahagi

de Lucian Popescu     Contributors.ro
Vineri, 21 februarie 2014, 10:05 Actualitate | Opinii

Razvan Orasanu
Foto: Arhiva personala

Adun elemente in acest articol care nu par a avea un numitor comun – bani, politica, discutia cu un fost presedinte, petrol si evaziune fiscala plus un pariu un realizator de televiziune, Robert Turcescu pe numele sau. Nicaieri in lume nu ai putea conexa elementele astea disparate, exceptie face Romania, cea “mereu surprinzatoare”, cea mereu incalcita, tara in care atunci cand tragi de un fir, poti sa te cutremuri cand ajungi la ghem.

Episodul 1(2001): Castelul Windsor din Marea Britanie

Era cu peste patru ani inainte de implicarea mea in viata publica din Romania si cariera de consilier al premierului. La vremea respectiva, eram student la London School of Economics si impreuna cu unul-doi prieteni am mers catre Castelul Windsor al Reginei. Nu ne-a asteptat Elizabeta a doua, am zarit rapid un presedinte al BERD si am mers acolo pentru a ne intalni informal cu domnul Emil Constantinescu, impreuna cu unul-doi colegi. Singurul lucru tangibil pe care il primisem de la el pana atunci fusese acea scrisoare personalizata la implinirea celor 18 ani – numele meu, “Razvan – Catalin” era scris cu stiloul, semnatura dlui Constantinescu era de asemenea trecuta cu stiloul, parea ca si-a luat din timp. Am observat mai tarziu ca, de fapt, cele doua nume erau de fapt scrise de doua maini, in doua culori de cerneala diferite – niciunul nesemanand cu scrisul presedintelui, mai tarziu a confirmat si Dorin Marian ca a fost o miscare gandita de consilierii presedintelui pentru cei care implineau 18 ani.

Cand ne-am intalnit, insa, domnul Constantinescu nu a avut o reflectie legata de viata de presedinte sau sfaturi legate de tinerii studenti pe care ii avea in fata, singurul sfat a fost sa ne gandim la o noua miscare in viata publica, Alianta Populara, pe care tocmai o crease – si sa ne alaturam ei. Am primit un material doctrinar si am ascultat (foarte sceptici, dar politicosi) vreo ora si jumatate.

Chiar daca dl Emil Constantinescu este orator convingator cand stai fata in fata, mi-am dat seama atunci, cu putinele date pe care le aveam, ca Alianta Populara nu va ajunge nicaieri, chiar construita fiind de un presedinte al Romaniei dupa finalul mandatului. Multi ani mai tarziu, un alt presedinte construieste Partidul Miscarea Populara, apropiindu-se de un alt final de mandat. Efectul va fi acelasi, in opinia mea – un partid de buzunar din care se vor alege, cand va fi necesar, un palc de politicieni de pripas ce se vor aglutina intr-unul dintre partidele mari, acolo pe unde se vor putea aciua, pe principiul binecunoscut in politica romaneasca: “Nimic nu se pierde, totul se tranforma”.Cel putin in mintea mea, situatia este absolut paralela, chiar si numele e similar, ideea de constructie este similara – un fost presedinte care isi cauta o perna de aterizare.

Episodul 2 (2006):  O discutie cu Marin Anton

In 2006, eram deja presedintele AVAS si ma lovisem deja timp de un an si ceva de una dintre cele mai spinoase probleme ale statului roman, anume RAFO. Pentru memorie, in 2004 se trecuse de Guvernul Nastase o Ordonanta de Urgenta prin care datoriile erau transformate in actiuni (modelul Rompetrol), iar Guvernul Tariceanu a suspendat si ulterior invalidat respectiva Ordonanta de Urgenta chiar pe 28 decembrie 2004, prima zi de functionare a noului guvern, cea in care s-a adoptat si cota unica. Situatia datoriilor (din memorie , de peste 300 de milioane de euro) pe care RAFO le avea la buget era atat de grava incat inclusiv Departamentul de Stat, la pachet cu toate institutiile informative ale stului se interesau de subiect. Acuzatiile cuprinse in documente serioase (nu toate romanesti) erau de un actionariat-fantoma, acuzat de spalare de bani, de evaziune fiscala, de bani negrii manuiti de colo-colo.

Despre Marin Anton nu auzisem foarte multe pana cand nu a venit la o intalnire, desi daca stau acum sa scotocesc exista cateva investigatii despre domnia sa  – vezi un inceput foarte bun din Revista Bilant aici: http://investigatiilacheie.blogspot.ro/2009/05/micile-secrete-ale-lui-marin-anton.html). Domnul Anton a fost manager la RAFO Onesti (un contract de management semnat pe o suma fabuloasa), in vremea cand sindicatele de acolo blocau drumurile nationale de langa rafinarie, tropaind din picior ca nu e necesar sa se plateasca datoria catre bugetul de stat si ca sunt ticalosi toti – inclusiv subsemnatul – care cautau un comportament fiscal corect (vezi stire si aici http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-07-05/muncitorii-de-la-rafo-au-iesit-din-nou-in-strada.html) . Vorbim de asocierea dlui Marin Anton cu o poveste care il implica, intr-o alta secventa, si pe dl Teoader Gaurean, pe Marian Iancu si vorbim de lucruri care nu au fost niciodata lamurite pe deplin (de altfel un dosar penal stufos a ramas spart, initial, si apoi oarecum in aer).  Un alt articol interesant a fost publicat de Evenimentul Zilei si il gasiti aici:http://www.evz.ro/detalii/stiri/noii-sefi-de-la-rafo-416369.html

Episodul asta la RAFO intervine dupa episodul Tender, cel in care dl Tender era consiliat juridic dl Ponta, pe atunci un june avocat in plina afirmare; consiliat intr-un mod atat de apasat incat l-a investigat CSM-ul pe domnul Ponta…vorbim de o serparie financiara pe care nu o pot detalia intrutotul, intrucat o buna parte a informatiilor care mi-au ajuns prin fata ochilor continua sa fie secretizate, ca atare informatiile de mai sus sunt din sfera publica si sunt singurele pe care le pot dezvalui, fiind responsabil si acum, dupa 7 ani de la terminarea mandatului de demnitar, de confidentialitatea unor lucruri. Mai pot spune doar atat – legat sau nu de subiect – doi oameni importanti din serviciile secrete care s-au ocupat de acest subiect sunt intre timp la doi metri sub pamant. Desigur, bolile…oboseala…leucemia…Altii, insa au promovat.

Nici macar nu trebuie sa ma credeti pe mine, trebuie doar sa citam cate ceva din celebrele telegrame Wikileaks ale guvernului american, reproduse aici de Kamikaze: http://www.kmkz.ro/investigatii-2/ancheta/ambasada-sua-basescu-fara-reactie-in-cazul-rafo/

“(S) RAFO’s convoluted story of corruption, fraud and non-transparent deals continues. The court and creditors have yet to reach a decision on the refinery’s fate. Meanwhile, labor union pressure, press campaigns and even high-level lobbying from Austrian Vice-Chancellor Hubert Gorbach seem to be pushing the GOR toward the Russians. Former AVAS head Oresanu had spearheaded an aggressive approach against Calder-A’s takeover attempt. Atanasiu and the PM may be keen to use RAFO as a tool in their simmering conflict with President Basescu.”

In treacat fie spus ca dl Basescu a decis la un moment dat sa “re-evalueze” situatia de la Rafo, iar urmare a re-evaluarii dl Anton, din manager RAFO, a devenit secretar de stat in doua ministere. Intre timp, topul Forbes il crediteaza cu o avere de aproximativ 10 milioane de euro. Tot in treacat fie spus, pana la urma datoria care ar fi “falimentat compania” a fost achitata, din cate stiu, sau cel putin peste 200 de milioane de euro din ea. Cei care m-au atacat la vremea aceea in toate felurile posibile, cei care au luat spatiu publicitar in toate ziarele din Romania intr-o singura zi pentru a ma calomnia (reclamele platite pe jumatate de pagina atasau poza mea langa niste facaturi fara precedent, niste orduri nejustificate de genul “cele 6 minciuni ale lui Orasanu”)  au fost dovediti, peste ani, drept ceea ce sunt : niste mincinosi, evazionisti, zurbagii, niste cozi de topor cu conexiuni politice care, probabil, vroiau sa mai dea o gaura la stat daca ar fi avut un presedinte AVAS “mai maleabil, mai intelegator”, asa cum ma indemnau diversi sa devin. In fond, niste soparle nerusinate cu conexiuni pana la varf, acolo unde a ajuns putreziciunea din asa-zisul serviciu public.

Episodul 4 (2010-2012) – O cariera administrativa fulminanta

Nu sunt foarte sigur asupra datelor exacte ale fiecarui mandat, dar dl fost manager la Rafo Marin Anton a ajuns la un moment dat secretar de stat la Ministerul Mediului si secretar de stat in Ministerul Transporturilor, pe linie PDL. Mai precis, a fost prima data la Transporturi, iar aici pot fi gasite unele dintre motivele plecarii, prezentate intr-o ancheta Curentul:http://www.curentul.ro/2011/index.php/Actualitate/Afacerile-necurate-ale-secretarului-de-stat-Marin-Anton.html. Dupa ce a reajuns in Parlament, Dl Marin Anton a fost trimis vicepresedinte la Comisia de Agricultura din Camera Deputatilor (vezi aici o stire Digi 24:http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Politica/Cine+este+Marin+Anton+initiatorul+legii+ca+supermaketurile+sa+fi), unde s-a distins mai intai prin propunerea unei legi pentru inchiderea supermarketurilor la sfarsitul saptamanii. Apoi s-a distins prin virarea brusca spre PNL, iar pentru ca portretul sa fie desavarsit, dl Marin Anton s-a indreptat spre Partidul Miscarea Populara, dupa ce parasise PDL-ul cu trei zile inainte de finalul guvernarii lui Mihai Razvan Ungureanu. Domnul Ciucu l-a numit “ticalos banal” pe dl Anton pe Facebook, deci formularea nu imi apartine – i-am raspuns domnului Ciucu ca dl Anton este ceva diferit. Motivele le aveti descrise mai sus si este o poveste care se scrie pentru prima data.

Episodul 5 (2014) – Un schimb amical de replici pe Facebook

Doamna Udrea, de pilda, anunta cu fast pentru Miscarea Populara : “Ne-am propus să facem altfel de politică, faţă de politic pe care o fac partidele deja consacrate, altfel de politică faţă de USL şi faţă de alte partide din opoziţie.”. Povestea despre oameni noi, credibili, adevarati se baza pe figuri precum Papahagi, Baconschi, Funariu, Tomac (pe ultimii doi eu unul ii apreciez).Cum poti, totusi, sa alaturi acestor actori pe cineva precum Marin Anton, fara sa rezulte un ghiveci greu comestibil pentru oameni?

Chiar cu cateva zile inainte de aceasta poveste urata, reactionasem pe Facebook la un slogan pe cat de bine construit verbal, pe atat de neverosimil al lui Adrian Papahagi. Citez din memorie : „Partidul Miscarea Populara, urmeaza statia Victoriei, cu peronul pe partea dreapta!”, reactionand (din nou citez din memorie) : „ Din punctul meu de vedere PMP se indreapta mai degraba spre depoul IMGB, sau spre celalalalt depou de pe Magistrala 5, care este doar 40% construit”. Domnul Papahagi, probabil patruns de spiritul democratic al dialogului polemic, a reactionat neraspunzand in vreun fel, insa scotandu-ma de pe pagina domniei sale de Faceobok. Si mai ciudat, in apararea domnului Papahagi a sarit domnul Robert Schengen Nicolae Turcescu. Domnul Turcescu, cel ale carui emisiuni 100% le urmaream in familie  cu niste ani in urma (inclusiv celebra emisiune in care dna Udrea a fost facuta zob si a trebuit sa demisioneze), in calitatea domniei sale de jurnalist independent, sarea in apararea unui politician, fara sa fi fost implicat in discutie – polemica era intre mine si dl Papahagi. I-am raspuns si pe Facebook, amintindu-mi de un cantecel simpatic: „Aoleu ce taraboi, dai intr-unul tipa doi”.


Citeste intreg articolul si comenteza pe Contributors.ro

























3685 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi