Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Conflictul din Balcanii de Vest. Bosnia si Hertegovina: "Regatul Administratiei Publice"

de Marius Stan     Contributors.ro
Miercuri, 12 februarie 2014, 18:15 Actualitate | Opinii

Marius Stan
Foto: Arhiva personala

Titlul acestui articol mi-a fost inspirat de discutiile din ultimele zile cu Boris Cigler, un prieten bosniac (actualmente director al unei firme de consultanta cu sedii in Amsterdam si Sarajevo; a absolvit un master in economie internationala la Universitatea din Amsterdam) implicat activ in protestele care au loc pe strazile principalelor orase din Federatie. Boris m-a ajutat cu mult entuziasm sa cartografiez principalele mize ale protestelor si mi-a oferit informatii esentiale cu privire la cifrele din spatele dezastrului economic dublat de o constelatie politica cel putin nefericita. Dincolo de orice analize, oricat de pertinente sau pretentioase ar fi ele, stau dramele acestor nefericiti ai Balcanilor de Vest care sunt impinsi constant catre limita supravietuirii, sufocati in chip repulsiv de catre politicieni corupti, rapaci, insensibili si, in fond, inconstienti. Intr-o perioada in care nici macar prima calificare a reprezentativei Bosniei si Hertegovinei la un campionat mondial de fotbal nu mai poate tine loc de fericire, oamenii simpli ai acestui conglomerat politico-administrativ au atins punctul de ebulitie. Tot in cheie simbolica, Sarajevo va comemora anul acesta 100 de ani de la asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, declansatorul¬ Primului Rzaboi Mondial. Asa cum retinea recent si analistul Tim Judah pentru BBC, 2014 este un an extrem de incarcat pentru mignona tara balcanica, un an cu un set de alegeri, cu nemultumiri populare marcante, cu sperante si tribulatii locale dintre cele mai diverse¬

[Foto: Boris Cigler]

Relatari din ¬teatrul de operatii¬

In ziua in care au izbucnit protestele in Tuzla (aici, oamenii au reactionat dur doar dupa ce fortele de ordine s-au manifestat excesiv si violent, agitand inutil spiritele: http://www.klix.ba/vijesti/bih/snimak-koji-je-razbjesnio-javnost-policija-suzavcem-sprica-studente-koji-mirno-stoje-ispred-fakulteta/140206134), Boris se afla in Croatia cu afaceri, dar ramasese lipit de Twitter, incercand sa culeaga cele mai proaspete informatii despre evenimentele care incepusera sa ia amploare pe teritoriul bosniac. Protestele s-au raspandit mai ceva ca un virus in cele mai importante orase din Bosnia si Hertegovina, in decursul a doar doua zile. Prietenul Boris fremata deja la gandul ca se va alatura protestelor, la intoarcerea sa in Sarajevo. A revenit in capitala luni (10 februarie) si a fost la un pas sa fie accidentat de catre un politician local care isi conducea Hummer-ul (H2) galben cu viteza prin multimea de protestatari ce blocase principalele artere din fata parlamentului Federatiei Bosniei si Hertegovinei. Doua persoane au fost ranite in urma acestui incident, in vreme ce vehiculul criminal refuza sa opreasca pana si in fata barajului ridicat de politia locala. Intamplarea a evoluat cu o urmarire ca-n filme a masinii respective. Un pasaj care descrie cu acuratete hiatul dintre politicienii locali si cetateni, dintre realitate si imaginatia bolnava a celor care cred ca pot guverna oricum, in orice conditii. Mai tarziu, in aceeasi seara, Boris afla ca personajul negativ fusese in trecut comandant militar in razboiul care a devastat in anii 1990 teritoriul actual al Bosniei si Hertegovinei. Acelasi politican local, detine astazi, in centrul orasului Sarajevo, o fabrica privata de vinuri.

Regatul bosniac al administratiei¬

Mini-episodul anterior vorbeste de fapt despre cine sunt si felul in care sunt politicienii din Bosnia si Hertegovina. O tara devastata atat de razboi, cat si de perioada de tranzitie, in care politica a devenit foarte rapid cea mai profitabila industrie care a proliferat si produs venituri substantiale pe scheletul vechilor diviziuni etnice si al fricii de celalalt. Acordul de Pace de la Dayton este documentul care a segmentat tara in doua entitati distincte: Republica Srpska, populata de majoritatea sarbilor bosniaci, si Federatia, populata majoritar de bosniaci si croati bosniaci (precum si districtul Brcko, in Nord-Estul Bosniei si Hertegovinei). Rezultatul palpabil a fost nasterea celui mai ineficient si corupt sistem de administratie din lume (sublinierea lui Boris). Administratia (in corpore) a devenit foarte curand dupa Dayton un adevarat camin al elitei politice si al rudelor si familiilor acesteia, inzestrati cu adevarati dinti de vampir, adanc implantati in grumazul tuturor birourilor publice, companiilor controlate partial sau total de administratiile locale, tuturor afacerilor imaginabile si inimaginabile. Federatia Bosniei si Hertegovinei este alcatuita din zece cantoane, fiecare avand propriul parlament, propriile ministere si prim-ministri. In ultimii douazeci de ani, Bosnia si Hertegovina a avut 3 presedinti, 14 guverne pe toate palierele administrative, aproape 200 de ministri (si ministere) si peste 700 de parlamentari. Este, cu alte cuvinte, un adevarat Regat al Administratiei Publice!

In Bosnia si Hertegovina, salariul mediu ajunge undeva pe la 400 de euro (pe hartie!), dar doar pentru faptul ca supradimensionatul sector public produce salarii de sapte pana la zece ori mai mari decat sectorul privat (vorbim in special, in mod evident, de clientela politica). Salariul real al cetateanului bosniac mediu ajunge undeva la 150-200 de Euro, in vreme ce preturile din magazinele oraselor-resedinta sunt aproape la fel de mari ca in Amsterdam (Boris traieste mare parte din an in capitala olandeza, deci comparatia ii este la indemana). Exista suficient de multi oameni care primesc pensii in valoare de 32 de euro, mare parte a lor ingrosand randurile protestatarilor care au iesit recent pe strazi sa-si urle nemultumirea. Oameni care au muncit intreaga viata pentru a ajunge la finalul existentei lor dependenti practic de acesti treizeci de euro pe luna. La polul opus, managerii si membrii consiliilor de administratie din companiile de stat bosniace (de obicei si membri ai partidelor politice locale) beneficiaza de salarii in jurul a 20.000 de euro pe luna.

[Foto: Boris Cigler]

Rata oficiala a somajului este de 42%, dar marea majoritate a populatiei active isi desfasoara activitatea ¬la negru¬. Acest lucru se intampla, pe de-o parte, din cauza taxelor exorbitante aplicate salarizarii muncitorilor (KPMG a clasat recent Bosnia si Hertegovina pe locul 19 in lume in privinta dimensiunii taxelor), iar pe de alta parte, si simplu spus, din cauza unui sistem slab si ineficient. Rata reala a somajului este, asadar, undeva la 28%, dar ea ramane, chiar in aceste conditii, extrem de ridicata. In randul tinerilor situatia este si mai disperata, acelasi indice de somaj ajungand undeva la 60%!

Posibile interpretari

E greu inca de tras o concluzie valida in privinta celor ce se petrec zilele acestea in Bosnia si Hertegovina. Cu atat mai putin una cu caracter profetic¬ Cert este ca macheta politica imaginata la Dayton (si mai apoi) pare cuprinsa de flacarile furiei si nemultumirii oamenilor simpli. Foarte surprinzatoare ramane poate doar rapiditatea cu care acest val de manifestatii a inghitit aproape intreg teritoriul, incepand cu Tuzla si pana la Sarajevo. O trasatura distincta ramane violenta cu care protestatarii au incendiat si devastat cladirile guvernamentale, semn ca oamenii au identificat extrem de iute sursa impasului sistemic. Asa cum au aratat in ultimele zile mai multi analisti ai zonei (inclusiv Tim Judah), grosul manifestantilor este dat de musulmanii bosniaci, cu preponderenta in zonele in care acestia sunt majoritari. Este insa doar o observatie contextuala, in conditiile in care etnicitatea nu pare a avea de aceasta data nimic de-a face cu motivele reale ale nemultumirii. Interesanta si important a fi consemnata ramane si pozitia autoritatilor Republicii Srpska: ele aleg sa puncteze entropia politico-sociala diferita din republica si din restul teritoriului, o diferenta vag calitativa menita sa serveasca, eventual, la nivel discursiv, cauzei lor nerostite (dar usor intuibila). Si chiar daca asa-zisa ¬pace sociala¬ din Republica Srpska ramane o variabila notabila in ecuatia generala, nu prea pare a fi momentul pentru o ¬reincalzire a supei¬ clivajelor augmentate etnic. Milorad Dodik, presedintele republicii sarbilor bosniaci nu se sfieste sa afirme cu toata gura ca aceste proteste urmaresc destabilizarea propriei sale ograzi politice. In contextul extrem de complicat si tulbure al acestor evolutii, orice carte nationalista, dublata de teorii ale conspiratiei, pare mai degraba un factor agravant si destabilizator (daca putem totusi vorbi de destabilizare suplimentara in situatia data). Declaratiile lui Dodik sunt cu atat mai iresponsabile cu cat ranile trecutului beligerant sunt inca departe de a se fi vindecat. Dupa cum reprezinta si o mare deturnare a atentiei de la chestiunea si motivatia centrala a protestelor, precum si o intretinere cu buna stiinta a unei paranoia ce se poate dovedi mai mult decat pernicioasa pentru intreaga zona. Dovada acestei frici in Balcanii de Vest, alimentata nu doar de stafiile trecutului, ci si de potentialul exploziv al unui sistem care pur si simplu a fost prost conceput si imaginat, sta poate si in declaratiile din ultimele zile ale premierului sarb, Ivica Dacic, cel care afirma cu subiect si predicat ca problemele din Bosnia trebuie rezolvate pe cale pasnica si prin acorduri intre parti, urmand ca in foarte scurt timp, guvernul de la Belgrad sa organizeze o sedinta comuna, alaturi de Consiliul de Ministri al Bosniei si Hertegovinei. In regiunea europeana cu sensibilitatile cele mai proeminente, scanteile, aluziile, dezinformarile, propaganda de orice fel, pot fi mai periculoase decat flacara in sine a protestelor. Evident, oamenii simpli, atat cei din Republica Srpska, cat si cei din Federatie, sunt cu totii constienti de faptul ca aceste evenimente nu au nicio legatura cu politica gandita in termeni nationalisti. Cel putin deocamdata. E vorba pur si simplu de un sistem gripat, de coruptie endemica, de retele de influenta politica, de saracie sufocanta, de distrugerea particulelor elementare ale unui trai decent. Pericolul mare pare a veni in aceste momente tot din partea politicienilor, indiferent din partea carei tabere ar vorbi ei, si din nevoia probata istoric a acestora de a profita de pe urma instabilitatii si de a-si insera in discursul public, via masina de propaganda, temele ce aprindeau in deceniul noua al veacului trecut o intreaga imaginatie fratricida.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro



























1656 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri