Articol semnat de Viviane Reding și Olli Rehn, vicepreședinți ai Comisiei Europene
Finalul unui an este întotdeauna un moment de bilanț. La sfârșitul lui 2013 putem privi în urmă la anul în care UE a început să iasă din recesiune. Încă fragili, dar perfect vizibili, primii „muguri” au început să apară. Este clar că vremurile sunt în continuare grele pentru mulți cetățeni europeni. La intrarea în noul an însă, europenii au mai multe motive să se simtă încrezători și să răsufle ușurați.
Nu cu mult timp în urmă, numeroși erau cei care credeau că pericolul destrămării zonei euro era unul real. De fapt, nu doar că nu vor exista mai puține țări care folosesc moneda euro, ci, de la 1 ianuarie 2014, țărilor din zona euro li se va mai alătura una: Letonia. Ea va deveni astfel a optsprezecea țară care adoptă moneda noastră comună. În urmă cu numai doi ani, Letonia depășea, cu sprijinul unui program UE-FMI, o foarte gravă recesiune. Astăzi, economia sa prezintă cea mai rapidă rată de creștere din UE.
O altă țară care a ieșit mai puternică cunoscut dintr-o perioadă foarte dificilă de ajustare este Irlanda. La 15 decembrie, țara a ieșit din programul de sprijin pe trei ani, după ce a rezolvat în mod decisiv problemele care, în 2008, au cauzat catastrofala prăbușire a sectorului său bancar și a pieței sale imobiliare. În al treilea trimestru al acestui an, crearea de locuri de muncă în Irlanda a atins cel mai rapid ritm din 2007.
Exemplele Letoniei și Irlandei sunt deosebit de semnificative. Ele demonstrează cu tărie că strategia aleasă de Europa pentru depășirea crizei funcționează. În esență, această strategie s-a bazat pe extinderea solidarității în schimbul solidității. Statele membre aflate într-o situație financiară dificilă au primit sprijin din partea celorlalte. Acest sprijin este condiționat de angajamentul ferm al statelor membre care beneficiază de el de a-și remedia dezechilibrele acumulate, de a introduce reforme și de a-și aduce finanțele pe un făgaș durabil.
Procesul a fost și continuă să fie unul foarte dificil pentru mulți cetățeni. Și totuși, existența unui sprijin din partea Europei a făcut ca impactul crizei în țări precum Grecia sau Portugalia să fie mult mai puțin abrupt și dureros decât ar fi fost fără acest sprijin.
Semne încurajatoare există și în alte părți ale Europei. Programul de asistență de care beneficiază Spania se va încheia la 23 ianuarie. Sectorul său bancar este în curs de restructurare, iar o serie de reforme economice importante creează condițiile pentru o redresare durabilă a creșterii și a creării de locuri de muncă.
În sens mai larg, Europa se află, începând din vară, sub semnul redresării economice. Ne așteptăm ca această relansare să capete un ritm mai susținut anul viitor. Cele mai recente cifre în materie de șomaj arată că tendința se inversează și, în mod încurajator, cele mai mari rate de creștere a ocupării forței de muncă din Europa în al treilea trimestru s-au înregistrat în Irlanda și Portugalia.
Profeții declinului s-au înșelat. Este sigur însă că nu trebuie să ne culcăm pe lauri. În mare parte a Europei, șomajul se menține la cote inacceptabil de ridicate.
Există trei răspunsuri la întrebarea cum să ieșim întăriți din criză.
Primul este acela că Europa trebuie să continue reformele structurale și să creeze astfel condițiile necesare pentru a culege roadele liberului schimb, pentru a spori productivitatea și inovarea, și, prin urmare, pentru a se menține la un nivel ridicat de bunăstare economică și socială.
Al doilea răspuns este că Europa are nevoie de un sistem bancar care să funcționeze bine și care să îi permită astfel să sprijine investițiile și să finanțeze schimbările structurale necesare. Acum se pun bazele uniunii bancare a Europei. Se va asigura astfel că băncile noastre sunt solide și că ele se află în slujba economiei europene, sprijinind creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
În fine, al treilea răspuns este că politica economică și bugetară la nivel european are nevoie de un cadru robust. În această toamnă, Comisia a evaluat pentru prima dată proiectele de planuri bugetare pentru 2014 ale țărilor din zona euro – un salt major spre coordonarea politicilor economice. Am beneficiat, de asemenea, de celelalte instrumente care au fost introduse de la începutul crizei pentru coordonarea reformelor economice. Slovenia este un bun exemplu în acest sens: în urmă cu opt luni, Comisia a lansat o avertizare la adresa Sloveniei, conform căreia această țară trebuia urgent să își pună finanțele publice în ordine și să își rezolve problemele din sectorul financiar. În noiembrie am ajuns la concluzia că planul său bugetar pentru 2014 era conform cu normele UE, iar în urma testelor de rezistență la care au fost supuse băncile din Slovenia a reieșit că țara își poate continua procesul de restructurare a sectorului său bancar fără asistență financiară.
Pe scurt, toate eforturile depuse de europeni pentru depășirea crizei sunt răsplătite. Desigur că nu trebuie să ne mulțumim cu atât. Rămân multe de realizat, mai avem de făcut alegeri dificile și va trebui să dăm dovadă de perseverență. Dar, dacă nu ne abatem de la calea reformei, Europa poate spera la o consolidare a procesului de redresare economică începând cu anul viitor.
