Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Vieti si destine in secolul incendiilor ideologice

de Vladimir Tismaneanu     Contributors.ro
Marţi, 10 decembrie 2013, 23:08 Actualitate | Opinii

Vladimir Tismaneanu
Foto: Arhiva personala

Motto: “Vom fi cimitirele ambulante ale prietenilor nostri asasinati.”–Manes Sperber

“Viata si destin” este titlul marelui roman al lui Vasili Grossman. Exista biografii care concentreaza la maximum esenta unei epoci naucitoare, ravasite si ravasitoare, a unor pasiuni incandescente, a unor tragedii fara egal. Acesta este cazul Evei Zeisel, un personaj intr-adevar fabulos, cum bine remarca Marius Stan in superbul sau eseu. Venind din acel formidabil, absolut fascinant clan intelectual Polanyi, Eva si-a intersectat viata cu atatea din aventurile politice si intelectuale care au asigurat grandoarea si nefericirea veacului XX. A supravietuit nazismului si comunismului, a fost o mare artista si o mare constiinta, asemeni, neindoios, Margaretei Buber-Neuman (1901-1989). Ca si aceasta, Eva a facut parte din stanga radicala, a ajuns in URSS, a trait direct experienta Marii Terori, a fost arestata, intemnitata, deportata, la un pas de lichidare fizica. Gratie unei sanse unice, a scapat din infernul Gulagului. Primul sot al Margaretei a fost Rafael, fiul marelui filosof Martin Buber. Cel de-al doilea, Heinz Neumann (1902-1937), a condus o vreme grupul parlamentar al KPD (PC din Germania) in Reichstag. A fost un stalinist infierbantat, a reprezentat la un moment dat Cominternul in China, a fost arestat si lichidat in timpul Marii Terori.

Margarete Buber-Neumann (circa 1938)

Sora Margaretei, Babette, a fost maritata cu legendarul Willy Munzenberg (1889-1940), principalul progandist al Cominternului, cel care a pus pe picioare angrenajul simbolic al antifascismului stalinist. Munzenberg a fost socat de Pactul Ribbentrop-Molotov, nu si-a ascuns revolta, a devenit un paria. In final, a fost ucis. Cartea lui Stephen Koch, “Sfaristul inocentei”, o veritabila enciclopedie a orbirii inteligentsiei de stanga in anii 30, a fost tradusa in 1997 la editurile Albatros si Universal Dalsi. Pentru Koestler, acela a fost momentul cand Stalin si stalinismul au devenit definitiv si irevocabil inacceptabile. Asa s-a nascut romanul scris in germana (exemplarul original s-a pierdut) si tradus in engleza sub titlul “Darkness at Noon”. Ceea ce Malraux numise iluzia lirica era terminata. Ramanea in urma ei o imensa groapa de cadavre care avea sa creasca in deceniile urmatoare.

Milena Jesenska (1896-1944). Dreapta intre popoare (Yad Vashem, Ierusalim)

Margarete a ajuns din Gulag (Karaganda) la Ravensbruck, consecinta a infamului pact dintre cei doi monstri totalitari. Acolo a fost colega de baraca si prietena apropiata a Milenei Jesenska, fiinta iubita de Franz Kafka, jurnalista de exemplar curaj moral. Milena condamase Pactul, scrisese cu indignare despre tradarea de catre Stalin a tot ceea ce parea sa fie identitatea stangii antifasciste. A murit in lagar in mai 1944. “I see you more clearly, the movements of your body, your hands, so quick, so determined, it’s almost a meeting, although when I try to raise my eyes to your face, what breaks into the flow of the letter…is fire and I see nothing but fire.” (from a letter by Franz Kafka to Milena Jesenská)

Daca ar fi supravietuit, ar fi revenit la Praga si ar fi fost probabil spanzurata, asemeni Miladei Horakova, in sinistrele inscenari din anii 50. Era o veritabila antifascista si anticomunista. Una din cartile cele mai importante despre Gulag a fost scrisa de fizicianul Alexander Weissberg, primul sot (nu stiu daca si cu acte, nu se purtau aceste ritualuri in cercurile radicale) al Evei Zeisel. A fost prefatata de Arthur Koestler. La IWM (Institutul pentru Stiintele Omului) din Viena exista acum un program de burse care poarta numele Milenei. “Scrisorile catre Milena” ale lui Kafka fac parte din marile texte ale literaturii secolului XX. Margarete a depus marturie in procesul Kravcenko in favoarea celui care a indraznit sa denunte universul concentrationar sovietic. S-a aflat alaturi de David Rousset, el insusi scapat din lagarele naziste. Timp in care Sartre nega existenta Gulagului si scria despre umanismul stalinist! Macar Lukacs avea “scuza” ca traia in Ungaria lui Rakosi…

Am langa mine, scriind aceste randuri, cartea lui Weissberg, “The Accused: A Personal Story of Imprisonment in Russia”, editia originala aparuta la editura Simon and Schuster in 1951. Stalin mai traia cand a aparut aceasta carte despre care Koestler scria: “It is a tale which brings closer to the reader than any published before the inner mechanism of the most extraordinary terror regime in human history.” Cartea de amintiri a Margaretei am citit-o in anii 70, mi-a imprumutat-o regretatul meu prieten Alexei Florescu, avea insemnarile tatalui sau, fostul voluntar din Spania si maquisard, apoi ministrul industriei chimice din Romania, Mihail Florescu. Facea parte dintre cartile favorite ale Monicai Lovinescu. Milena Jesenska, Eva Zeisel, Margarete Buber-Neumann: trei femei care au salvat ideea de onoare intr-un timp al capitularii, ignominiei si crimei. Un timp pe care Malraux l-a numit al dispretului.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro




























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

337 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi