Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Sase propuneri de amendamente la proiectul de Carta a Universitatii din Bucuresti

de Virgil Iordache     Contributors.ro
Miercuri, 4 decembrie 2013, 18:48 Actualitate | Opinii

Virgil Iordache
Foto: Contributors.ro

O nouă cartă a Universitatății din București. Confirmând eforturile manageriale de a aduce instituția în elita academică europeană de curând a fost supus dezbaterii publice proiectul acestui document (aici). Pentru prima oară în istorie dezbaterea e deschisă, după câte cunosc. Oricine este membru al comunității academice, student sau profesor, poate propune amendamente folosind un formular standard. Abordarea e un model și pentru alte universități din țară, iar discuțiile sunt de interes general pentru educația din România.

Redau mai jos propunerile de amendamente pe care le-am trimis.

Articolul 8 stipulează:

(1)  Comunitatea universitară  este ataşată idealului formării unor cetăţeni cu conştiinţă civică, valorilor democraţiei şi ale statului de drept, apără aceste valori şi acţionează pentru promovarea lor în societate. Spaţiul academic nu poate fi utilizat pentru activităţi, de orice fel, ale partidelor politice sau ale altor organizaţii care promovează ideologii şi acţiuni politice.

(2)  Universitatea se situează în afara activităţilor politice de partid. În învăţământul universitar, în cercetare şi în manifestările ştiinţifice din cadrul Universităţii, politica poate reprezenta un obiect de investigaţie, nu şi o formă de acţiune.

Amendamentul propus este următorul:

(3)  Cunoștințele științifice care prin natura lor au conotații sau implicații ideologice, morale și legate de religii (cum sunt teorii politice, teorii bio-etice, de etica mediului, teorii de dezvoltare socio-economică, teorii ale evoluției, etc) vor fi predate împreună cu o analiză critică a celor mai importante abordări existente, precizând presupozițiile diferitelor moduri de abordare și consecințele instituționale, politice și umanitare ale acestor presupoziții, ilustrate cu exemple din istorie.

Fundamentare: Unele teorii nu sunt explicit ideologice, dar sunt de facto asociate unor ideologii politice sau unor poziții militante morale ecocentrice, biocentrice, antropocentrice și religioase/ antireligioase. Tratarea necritică a cunoașterii științifice cu conotații ideologice are loc în special în facultățile de științe (unde abordarea critică are în vedere doar aspectele strict științifice), reflectând adesea o ideologie nemărturisită scientistă. Tratarea lor critică este specifică doar facultății de filosofie. Însă majoritatea utilizatorilor teoriilor respective cu implicații morale și spirituale de un fel sau altul vor proveni din facultățile de științe. În absența unei predări adecvate de către profesori absolvenții vor duce în societate un mesaj cu potențial ideologic nefiltrat critic.

Articolul 22 precizează condițiile în care se pierde această calitatea de membru al comunității academice. Mi se pare potrivită includerea și a studenților sub incidența acestui articol precum și adăugarea următoarei condiții suplimentare:

d) Cel care se constată că a încălcat standardele academice de producere a cunoașterii științifice, manualelor universitare, lucrărilor de licență, dizertațiilor de master, tezelor de doctorat, și nu ia măsurile necesare pentru eliminarea impactului acestor fraude asupra Universității (recunoaștere publică, retragerea articolelor, a manualelor, refacerea lor etc, conform recomandărilor și deciziilor Comisiei de Etică a universității).

Fundamentare. Este o pratică occidentală pe care trebuie să o adopte orice universitate care dorește să intre în topul celor mondiale. Specificarea consecințelor la nivel de cartă va facilita crearea unei culturi organizaționale propice respectării standardelor academice internaționale.

Art 24 2 listează îndatoririle personalului didactic și de cercetare, între care la litera (e)  pe cea de  a respecta  în  orice  împrejurare  standardele  eticii  universitare, de  a se  comporta politicos,  amabil şi moderat cu colegii şi studenţii, de  a  nu folosi expresii care lezează demnitatea  acestora,  sub  niciun  pretext,  inclusiv  prin  difuzarea  unor  comunicări nesolicitate;

Am propus următoarea variantă: Art 24 2 (e)  de  a respecta  în  orice  împrejurare  standardele  eticii  universitare, de  a se  comporta politicos,  amabil şi moderat cu colegii şi studenţii, de  a  nu folosi expresii care lezează demnitatea  acestora,  sub  niciun  pretext,  cu excepția articolelor mass-media din specia literară pamflet.

Fundamentare. Precizarea explicită a mijloacelor interzise cum sunt scrisorile deschise sau mail-ul pe liste lasă portița găsirii altor mijoace de calomniere care nu au fost interzise explicit (bârfa ca mod de viață, scrisori calomniatoare sub anonimat adresate fiecărui profesor dintr-o facultate înainte de alegerile pentru consiliu, etc). Argumentul pentru precizarea singurului mijloc permis se bazează pe dictonul latin „Castigat ridendo mores”. A interzice universitarilor practicarea acestui gen literar cu reale virtuți moralizatoare atunci când este cazul ar duce doar la publicarea sub pseudonim, nu ar rezolva problema sensibilităților celor vizați de astfel de demersuri literare.

La Art. 30 se discută despre instanțe disciplinare formate din studenți, dar alese de o comisie formată din trei profesori și doi studenți. Articolul reorganizat ar putea arăta astfel:

(1)  În cadrul facultăţilor  sunt organizate  instanţe disciplinare, alcătuite din profesori, care să analizeze abaterile studenţilor de la normele academice de conduită stabilite prin Lege, prezenta Cartă Universităţii sau regulamentele facultăţilor.

(2)  Standardele antiplagiat cu care operează toate instanțele disciplinare din facultățile din Universitatea din București se stabilesc la nivel de Rectorat după modelul și la nivelul de exigență al Universității din Harvard.

(3)  Ședințele instanței sunt publice și se desfășoară în spațiul universitar.

(4)  Recomandările instanțelor disciplinare și deciziile luate de factorii decizionali pe baza lor pot fi contestate la nivel de Rectorat de cătrei cei care au încălcat disciplina sau standardele academice, sau de către oricare membru al comunității din facultatea respectivă care consideră că recomandarea sau decizia luată este defavorabilă culturii organizaționale de respectare a standardelor academice acceptate la nivel de Universitate și subminează imaginea facultății.

Fundamentare. 1 Este responsabilitatea profesorilor să asigure respectarea standardelor etice universitare, iar trecerea acestei responsabilități la nivelul instanțelor studențești este o deresponsabilizare a profesorilor. O astfel de deresponsabilizare trebuie evitată, deoarece și printre profesori se află situații nerezolvate de plagiat în manuale iar micșorarea presiunii asupra lor va perpetua problemele. 2 Specificarea prin cartă a constituirii instanțelor studențești obligă studenții la organizare de un anumit fel, ceea ce încalcă dreptul lor la liberă organizare, în ce mod vor ei și dacă vor ei. Dreptul la liberă organizare se poate manifesta și prin absența organizării, dacă asta este decizia studenților, sau organizarea a ceva similar instanțelor în cu totul alt fel, de exemplu fără intervenția profesorilor în selectarea membrilor instanțelor. Se poate eventual stimula organizarea dorită, dar nu reglementa. 3 Operațional nimeni nu poate garanta că cei mai merituoși studenți vor dori să facă parte din aceste instanțe. Experiența comunistă a arătat că cei dornici de funcții administrative în organele studențești obligatorii nu erau neapărat cei mai morali și buni la învățătură, ci uneori cei dornici de putere și/sau cu interese politice și/sau cu relații și/sau obedienți, fără spirit civic. Singura garanție a absenței unor astfel de situații este neintervenția profesorilor în organizarea studenților.

Secțiunea IX se referă la organizarea studiilor. Chestiunea competențelor studenților era neabordată, drept pentru care am propus un articol suplimentar cu câteva aliniate:

(1)  Competențele studenților la absolvirea Universității din București se organizează pe trei niveluri: competențe comune tuturor studenților din universitate, competențe specifice tuturor studenților dintr-o facultate și competențe specifice tuturor studenților dintr-o direcție de specializare

(2)  Competențele comune tuturor studenților din universitate sunt:

a) capacitatea de efectua analiza critică a cunoașterii la standarde internaționale,

b) capacitatea de a relaționa cunoștințele specifice facultății cu cele din alte ramuri ale culturii (inclusiv cu valori politice, morale și religioase existente pe plan național, european și global) și

c) capacitatea de a folosi cunoștințele specifice facultății în context antreprenorial și civic în mod responsabil.

(3)  Competențele comune la nivelul facultăților se stabilesc de către consiliile profesorale conform specificului facultății.

(4)  Programele analitice ale disciplinelor trebuie să specifice între competențele pe care le formează studenților și pe cele de la nivelul universității și facultății. Competențele specifice disciplinei trebuie să fie în armonie cu cele de la nivelul Universității și al Facultății. Profesorii trebuie să adopte strategii și metode didactice adecvate pentru atingerea obiectivului de formare a tuturor competențelor în mod integrat.

Fundamentare. Organizarea programelor analitice a trecut de la sistemul top-down comunist la un sistem bottom-up în care devine tot mai grea coerentizarea modului de formare a studenților. Personalitatea și modul de gândire liber al profesorului titular trebuie să se reflecte fără îndoială la nivelul programei analitice, dar este necesar și un minim de elemente didactice comune. Din experiența didactică le consider cruciale la nivel de universitate pe cele propuse. Existența unor astfel de competențe comune va fi un stimulent și pentru creșterea comunicării între facultăți și transformarea tuturor cadrelor didactice în membri ai elitei culturale a României, intelectuali reper pentru societatea românească.

În fine, Secțiunea XII are drept obiect asigurarea calității. Aici mi s-ar potrivit să existe și un articol suplimentar simplu:

(1)  În Universitatea din București sunt interzise tehnicile totalitare de evaluare a cadrelor didactice și cercetătorilor (angajați și studenți cu rol de provocatori și informatori, intrări neanunțate la ore în scop de control al prezenței, tehnică operativă de ascultare în birouri și săli de cursuri și seminarii, etc).

Fundamentare. Folosirea unor studenți pe post de provocatori și informatori duce la o asimetrie a acestora în raport cu ceilalți și la o atitudine arogantă a lor în raport cu profesorii vizați și colegii lor, care în ansamblu deteriorează climatul de lucru la ore. Cuplarea unor astfel de practici cu instanțele disciplinare ale studenților propuse în articolul 30 riscă să ne aducă în perioada anterioară evenimentelor din decembrie 1989 din punct de vedere al climatului de lucru.  Chestiunea calității orelor se poate rezolva civilizat cu inspecții anunțate la ore semestrial sau anual, după modelul din învățământul preuniversitar, și mai ales printr-un sistem consistent de opționale care să permită studenților să nu meargă la profesorii pe care nu îi apreciază, iar profesorii aflați sistematic în astfel de situații să fie concediați. Prezența profesorilor se poate verifca foarte simplu printr-un sistem de cartele magnetice la intrarea în clase, la ora actuală sunt extrem de ieftine și au centrare automată a pontajelor.

Consolidarea culturii democratice în cea mai importantă universitate din țară odată cu aceste dezbateri mi se pare un mare câștig. Nu doar pentru noi cei din breaslă, ci și pentru România.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro



























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

507 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri