Agențiile de presă ne anunță că pe 2 octombrie “Silk Road”, cel mai cunoscut site folosit pentru procurarea de droguri, a fost dezactivat iar fondatorul lui arestat sub acuzațiile de trafic de droguri, infracțiuni cibernetice si spălare de bani. 26 000 de bitcoin ( aproximativ 3.6 milioane de dolari) au fost confiscați.
Știrea mi-a atras atenția pentru că implică „bitcoin”, moneda „cibernetică” , asociind-o cu operații ilegale.
Bitcoin este o „monedă virtuală” bazată pe un concept al lui Satoshi Nakamoto. Despre Satoshi Nakamoto însă nu se știe nimic, el fiind un pseudonim în spatele căruia se poate ascunde o persoană sau un grup. Cert este doar că „moneda” a început să funcționeze de la lansarea primului Bitcoin client în 2009.
Bitcoin nu este supus vreunei autorități centrale, ba, mai mult, nu există nici servere centrale, funcționând pe principiul „peer to peer” într-o arhitectură distribuită, asemănătoare cunoscutelor „torente” de unde ne descărcăm noi de obicei muzica preferată în deplina „legalitate”.
„Punerea pe piață” a monedei se face prin operația de „mining” , numită așa pentru a evoca mineritul prin care se obține valoarea în cazul real; de fapt e vorba de efectuarea unor calcule matematice – asemănătoare cu cele din criptografie – care să determine apariția unei cantitați de monedă relativ constantă . Cantitatea de monedă „produsă” astfel este periodic înjumătățită din patru în patru ani ( la același numar de calcule) în așa fel încăt în anul 2140 să fie produși 20 000 000 bitcoins și procesul de mining să înceteze.
Evident, apariția acestei monede – și mai ales viabilitatea ei – este interesantă atât ca fenomen economic cât și social. Ea a determinat chiar și apariția unui fenomen asemănător celebrei „goane după aur” : se caută pe piață plăci de „mining” dedicate, care să calculeze mai repede decât un calculator standard. Momentan cererea e mai mare decât oferta.
Pentru cei mai modești, exista soluția GPU – a procesoarelor din placile grafice performanțe.
Există discuții cum că soluția nu ar fi economică, întrucât o placa video de calitate și consumul de electricitate aferent nu sunt acoperite de prețul bitcoins produși ( la cursul actual, pentru că există un curs de schimb și case de schimb care acceptă bitcoins) dar această discuție e oarecum inutilă, deoarece pasionații de computere de obicei îsi cumpară plăci video de calitate pentru jocuri sau pentru aplicații grafice, deci achiziția e oricum făcută.
Nu este prima dată când se pune în relație bitcoin cu infracționalitatea. Legătura e oarecum firească, deoarece o monedă care e în afara oricărui control al autorităților se potrivește ca o mânușă cu activitațile ilegale. Probabil dacă bitcoin n-ar fi existat, grupările infracționale ar fi trebuit să inventeze o altă monedă.
E de presupus că autoritățile bancare naționale nu privesc cu ochi buni apariția unei monede nereglementate (și) pe teritoriul național. De-a lungul timpului au mai existat experimente de a introduce monede „neoficiale” , unul din ele, despre care am mai citit, fiind relativ recent, acesta. Nefiind economist, nu sunt foarte la curent cu fenomenul, însă după știința mea, toate s-au finalizat prin intervenția poliției. Legătura bitcoin cu infracționalitatea este fortuită, dar nu ar fi de mirare ca într-un viitor apropiat această legătură să devină un bun pretext pentru interzicerea tuturor tranzacțiilor în unele țări.
Totuși, bitcoin este cumva „altfel”. Confiscarea despre care se vorbește sună oarecum amuzant dacă ne gândim că moneda respectivă nu are o formă materială de existență. Probabil s-au confiscat serverele și s-au preluat cheile de acces la conturile respective. Bitcoin este în realitate o monedă mult mai ușor de urmărit chiar decât banii oficiali, toate tranzacțiile se pot urmări pâna la momentul zero, al producerii respectivului bitcoins prin mining. Probabil, dacă punem faptele în legătură și cu penetrarea rețelei Tor de către federali, vor urma lucruri spectaculoase pe frontul anti-drog.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
