Pentru a ne putea promova eficient peste hotare, este esenţial să ştim pe ce anume trebuie să insistăm. Or, în acest caz, avem nevoie de un top al atracţiilor turistice româneşti, top care există în mai toate ţările şi care trebuie întocmit în funcţie de preferinţele turiştilor străini, cu ajutorul unei baze de date cât mai acurate şi complete cu putinţă.
În ţara noastră se realizează cu regularitate topuri ale obiectivelor demne de vizitat, topuri care diferă enorm de la caz la caz, ceea ce denotă o atitudine tipic românească.
Cel mai recent, trenul cu aburi Mocăniţa din defileul Văii Vaserului a fost declarat “Obiectivul turistic al Anului 2013 în România” într-un clasament întocmit de Asociaţia “Cele mai Frumoase Sate din România”.
Asociaţia respectivă a realizat un Top 20 al celor mai importante atracţii, pe baza votării în sistem închis, rezultatul fiind următorul: Mocăniţa de pe Vaser (Vişeu de Sus, Maramureş), Mocăniţa de la Moldoviţa (Suceava), Biserica rupestră din Şinca Veche (Braşov), Valea Zimbrilor (Vama Buzăului, Braşov), Canionul Şapte Scări (Săcele, Braşov), Muzeul Oului (Vama, Suceava), Rezervaţia Tinovul Mare (Poiana Stampei, Suceava), Peşterea de la Polovragi (Gorj), Drumul Brânzei (Mărginimea Sibiului, Sibiu), Poiana Narciselor (Vad, Braşov), Tramvaiul de la Răşinari (Sibiu), Cetatea Poenari (Arefu, Argeş), Codrul secular Giumalău (Pojorâta, Suceava), Abaţia cisterciană (Cârţa, Sibiu), Defileul Lăpuşului (Răzoare – Remecioara, Maramureş), Complexul de agrement Ariniş (Gura Humorului, Suceava), Mănăstirea din Corbii de Piatră (Argeş), Labirintul Poveştilor (Drăguş, Braşov), Stejarii Multiseculari de pe platoul Breite (Sighişoara, Mureş) şi Drumul Bisericilor de Lemn (judeţul Maramureş).
Privind clasamentul, observăm că realizatorii acestuia confundă oraşele cu satele. Astfel, nu mai puţin de cinci obiective din cele 20 se află (integral sau parţial) pe teritoriul unor entităţi urbane: Mocăniţa de pe Vaser, Canionul Şapte Scări, Tramvaiul de la Răşinari, Complexul Ariniş şi Stejarii de la Sighişoara. Întregul parcurs al Mocăniţei, de exemplu, se află exclusiv pe teritoriul oraşului Vişeu. Acum, se ştie că unele oraşe sunt mai rurale ca multe sate (este cunoscut anunţul imobiliar: „vând casă în oraşul X, la marginea satului”) dar, totuşi, Asociaţia „Cele mai Frumoase Sate” ar trebui să se decidă: ori îşi va schimba numele ori se va ocupa numai de promovarea satelor!
Apoi, se observă un subiectivism nemaipomenit. De ce Mocăniţa este obiectivul anului curent? S-a prelungit în 2013 traseul acesteia până la Făina, ca mai demult, pentru a traversa şi defileul cu cele trei tuneluri? S-au pus în circulaţie noi garnituri sau locomotive? Nu. Ori, cum se poate explica inserarea într-un asemenea top a nesemnificativului Complex Ariniş (câteva piscine şi terenuri de sport situate la Voroneţ)? Este unicat în ţară, extraordinar de frumos, atrage zeci de mii de oaspeţi, sau a fost deschis ori rebrănduit anul acesta? Nu. Atunci? Păi, aşa au decis votanţii…
În schimb, restaurarea cetăţii Rupea a fost finalizată, aceasta fiind deschisă publicului pentru prima dată, devenind un important obiectiv pe ruta Braşov – Sighişoara. Tot în vara aceasta, încântătorul sat Archita a fost introdus pe harta europeană a turismului, prin restaurările şi lobby-ul făcut în favoarea acestuia de către prinţul Charles, prinţul Andreas de Habsburg şi colonelul Michael Carrington. Şi alte obiective turistice de calibru, care ar fi putut intra în topul „Cele mai frumoase sate”, au fost deschise sau redeschise anul acesta.
Falsele „unicităţi”
Până se va întocmi o bază de date şi se va decide care este topul turistic naţional, românii continuă să trăiască crezând în sute de „unicităţi” false. Iată câteva exemple:
-Mocăniţa de pe Vaser este unică în lume, cred mulţi români. Fals, există multe alte asemenea trenuleţe prin Asia, Africa şi America de Sud. „Expresul de Vaser” este unic doar în UE, nicidecum pe întreg continentul european (există mai multe asemenea trenuri în Ucraina)!
Ca paranteză, s-a anunţat recent reducerea progresivă a vitezei pe Căile Ferate Române, de la 60 km/oră în anul 1989, la doar 40 km/oră azi. Dacă politicienii care ne conduc „magistral” ar accepta ideea ca trenurile care mai circulă să folosească locomotive cu aburi „Reşiţa”, care pot atinge viteza de 100 km/oră, compania CFR Călători ar putea fi scoasă din necaz şi chiar transformată într-o afacere de succces, deoarece: 1. Costurile ar fi mult reduse – locomotivele cu aburi pot merge pe cărbune autohton şi apă plată (deci adio consum de electricitate şi furt de motorină, plus că ar creşte comenzile la Complexul Energetic Oltenia); 2. Turiştii străini amatori de aşa ceva sunt foarte numeroşi.
-Aproape toate ghidurile Braşovului au grijă să anunţe că Strada Sforii de acolo este cea mai îngustă din Europa (cu o lăţime minimă de 111 cm). În realitate, locul unu este ocupat de Spreuerhofstrasse din Reutlingen – Germania, care are o lăţime de numai 31 cm, iar locul doi, de o stradă britanică.
-Sighişoara este prezentată ca unica cetate locuită din Europa, o aberaţie, pentru că există sute, poate mii de asemenea cetăţi, în multe ţări europene (mai ales în Franţa, Italia, Spania, Germania sau Cehia), inclusiv în România (Alba Iulia)!
-Mulţi iubitori ai bisericilor de lemn susţin că biserica de la Ieud – Deal din Maramureş este ridicată în 1364 şi că este cea mai veche din Europa. De fapt, biserica Ieud a fost ridicată după anul 1611 (conform probelor dendrocronologice, nefiind nici măcar cea mai veche biserică maramureşeană ori românească), iar cea mai veche biserică de lemn din Europa – şi din lume, este cea din Greensted (Anglia), ridicată prin anul 1053.
-În fine, un ultim exemplu, protocroniştii autohtoni cred că tăbliţele de la Tărtăria reprezintă cea mai veche dovadă a scrierii din lume, care ar data de acum 7300 ani. Dar, acelaşi tip de semne a fost descoperit pe tablete similare ca vechime din Bulgaria (Gradeşniţa) şi Serbia (Vinca), în timp ce prima dovadă acceptată a protoscrierii provine din China (Jiahu) şi are o vechime de 8600 ani!
Topurile realizate de străini
Este cunoscut faptul că românii şi străinii văd lucrurile diferit, inclusiv când este vorba despre atracţiile turistice: dacă pentru ai noştri, rromii coloraţi sunt motiv de jenă, la fel ca şi târgurile de vite, stânele tradiţionale ori căruţele tractate de cai prin periferiile oraşelor, pentru străini toate acestea reprezintă obiective de prim plan.
Autorii prestigiosului ghid Rough Romania au realizat propriul top al principalelor atracţii: castelul Peleş, Litoralul, munţii Carpaţi, Delta Dunării, peşterile, Cheile Bicazului, dealurile Bucovinei, munţii Făgăraş, lupii şi urşii, staţiunile de ski, Bucureştiul, Braşovul, Sibiul, Sighişoara, satele săseşti, mănăstirile pictate din Bucovina, Maramureşul cu Mocăniţa de pe Vaser, bisericile de lemn şi Cimitirul Vesel din Săpânţa, Festivalul Junii Sibiului, Dracula, sculptorul Constantin Brâncuşi, brânza de oi, ţuica, obiceiul Mulsul Măsurii, cazările rurale autentice şi muzica populară şi cea ţigănească.
Pentru Lonely Planet, esenţiale sunt hiking-ul în Carpaţi, mănăstirile pictate, Delta, castelul Bran, Palatul Parlamentului din Capitală, bisericile de lemn maramureşene, Sibiul, ţuica, sarmalele şi mămăliga.
National Geographic Traveler recomandă ca principale obiective Bucureştiul, Carpaţii, mănăstirile, peşterile, staţiunile, Dracula, Branul, Maramureşul şi Bucovina.
Conform bine informatelor ghiduri franţuzeşti Bleu Evasion, trebuie neapărat vizitate: Bucureştiul, castelul Bran, Curtea de Argeş, Horezu, Târgu Jiu, Tismana, Cazanele Dunării, cheile Nerei, ţara Beiuşului, platoul Padiş, Rimetea, Mărginimea Sibiului, Sibiul, Mediaşul, Sighişoara, Braşovul, Biertanul, Viscri, Prejmerul, Hărmanul, Târgul Mureş, munţii Harghitei, Maramureşul cu Vaserul, bisericile de lemn, Săpânţa şi valea Cosăului, Bucovina cu mănăstirile pictate, Iaşiul, munţii Neamţului şi Cheile Bicazului, Delta Dunării şi Histria.
Atracţiile turistice, conform studiilor de piaţă
În perioada elaborării brandului turistic al României (2009 – 2010), a fost efectuată o cercetare de piaţă pe 13.000 de intervievaţi autohtoni şi din Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Rusia, Ungaria, SUA şi Austria. Astfel, s-a dovedit că natura este principalul nostru atu, urmată de turismul rural, sănătate şi wellness (relaxare, tratemente de recuperare, mâncare sănătoasă, ritm lent), activitatea în aer liber şi aventură, circuite la obiectivele culturale, istorice, tradiţionale şi naturale, respectiv city break-uri. A reieşit că România este o destinaţie „off the beaten path” cu peisaje, autenticitate şi o moştenire culturală unică.
Pe baza acestui masiv studiu – sondaj, au fost identificate ca atracţii turistice următoarele elemente: parcurile naţionale şi naturale, peisajele atractive şi intacte, speciile rare de plante şi animale din Carpaţi şi Delta Dunării. Apoi, tradiţiile străvechi bine păstrate, viaţa rurală simplă şi bună, hrana organică locală, arhitectura şi îmbrăcămintea tipice, sărbătorile şi festivalurile din Transilvania, Maramureş, Bucovina, Banat, Oltenia, Dobrogea etc. Apoi, siturile UNESCO, Sibiu, Braşov, Sighişoara, Bucovina, Maramureş, cetăţile dacice din Hunedoara, construcţiile în stil brâncovenesc şi ceramica de Horezu, castelele, mănăstirile, bisericile şi arhitectura săsească.
Pornind de aici, consorţiul THS-TNS (realizatorul materialului) a compus pentru brandul turistic un slogan şi un logo idiot („Explore the Carpathian garden” şi o frunză copiată de pe net). Cum ar veni, au început magistral şi au terminat de toată jena!
Un alt studiu de piaţă din 2012 (realizat de CSP Plus Consult şi referitor la comportamentul, aşteptările şi motivaţiile turiştilor străini) a relevat faptul că aceştia apreciază cel mai mult obiceiurile tradiţionale şi cultura locală, peisajele şi natura, ospitalitatea şi amabilitatea localnicilor precum şi bucătăria tradiţională românească.
Promovarea unei ţări pustii
Autoritatea Naţională pentru Turism a comandat recent un număr de clipuri de promovare turistică, realizate de către o companie americană pentru Travel Channel. În schimbul sumei de un milion de euro, pe acest canal TV vor rula 24 de filmuleţe care vor promova „brandul de turism, tradiţiile româneşti, circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, city break-urile, turismul activ şi de aventură, turismul balnear şi wellness” au declarat oficialii. Un clip este dedicat pajiştilor din Piatra Craiului, un altul vorbeşte despre brânza şi pâinea produse în gospodăriile ţărăneşti, altele prezentând cea mai întinsă pădure virgină din Europa şi marele număr de urşi şi lupi din Carpaţi.
Primele două clipuri făcute publice, prezintă sălbăticie şi păduri nesfârşite, cu o creastă (Piatra Craiului) ce apare obsedant de nenumărate ori, apoi cu peisaje alpine modeste şi o cascadă oarecare, fără minunatele peisaje carpatine, un urs amărât şi stingher filmat din mai multe poziţii, fără cerbi, lupi şi acvile şi, mai ales, cu foarte puţini oameni, ca şi cum România ar fi un ţinut pustiu. Nu am regăsit pesiajul antropic animat, cu terase etajate şi mii de clăi de fân, nici cirezile de vaci, nici satele frumoase din Transilvania, Banat, Maramureş şi Bucovina: Rimetea, Gârbova, Ciocăneşti, Roşia de Beiuş, Râmeţ, Horezu, Periprava, Charlottenburg, Breb, Ceru Băcăinţi sau Rudăria…Nu am văzut filmate nici salinele sau izvoarele minerale (ţara noastră deţine o treime din sursele minerale ale Europei), festivalurile săteşti, imensele târguri de vite, marile sărbători religioase, impresionantele hramuri şi pelerinaje…De fapt, primele clipuri pentru Travel Channel nu prezintă o Românie foarte atractivă. De vină par a fi şi puţinele locaţii alese pentru filmări (sudul Transilvaniei şi Delta Dunării). Aş recomanda autorilor acestora să se inspire din campania de promovare a Azerbaidjanului, de exemplu, care este atât de bine făcută, încât convinge pe oricine să meargă acolo…
Ambasadori fără o bază de date
Ultima găselniţă a Mariei Grapini, instalată momentan pe fotoliul de ministru al turismului, este cea legată de instituirea unor ambasadori ai turismului românesc. Astfel, un prim grup de cunoscuţi sportivi, doi muzicieni şi un grafician, au fost desemnaţi să promoveze onorific România peste hotare. Aceştia sunt Grigore Leşe (pentru turismul rural) Elisabeta Lipă (turism balnear), Ivan Patzaichin (ecoturism), Gabriela Szabo (turism de aventură), Ştefan Popa Popas (turism cultural), Gheorghe Zamfir (circuite istorice), Iolanda Balaş (turism montan) şi Ilie Năstase (însărcinat cu city break-urile). Practic, s-au preluat liniile elaborate de către realizatorii brandului turistic al României.
