Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

ANALIZA: Listarea RomTelecom, un nou examen pentru guvern

de Nicolae Oaca     Contributors.ro
Marţi, 6 august 2013, 19:27 Actualitate | Opinii

Nicolae Oaca
Foto: Arhiva personala

Guvernul României a decis încă odată să vândă acţiunile pe care statul le deţine la operatorul RomTelecom. Toate!. Nu ar fi prima dată când guvernaţii face un astfel de anunţ, aceştia renunţând la vânzare în condiţii de piaţă mult mai bune decât cele de astăzi.

Procesul de listare ar trebui început cu selectarea consultantului printro licitaţie internaţională transparentă, care va oferi timp RomTelecom să fuzioneze cu operatorul Cosmote. De mai mulţi ani RomTelecom parcurge un proces de restructurare, adaptare la piaţă şi apropiere de Cosmote cu obiectivul de a stabiliza compania, constând în reducerea costurilor şi lansarea de noi linii de servicii. Astăzi, RomTelecom ‚arată mai bine: fără datorii, circa 7.000 angajaţi sau 700 UGV/angajat, dar se confruntă cu o problemă – scăderea dramatică a abonaţilor la telefonia fixă. Aceasta a determinat operatorul să treacă la o nouă etapă a restructurării în care se încearcă folosirea intensivă a bazei de abonaţi, oferind şi servicii de acces de bandă largă şi conţinut, dar mai ales “apropierea” de Cosmote.

Fuziunea operatorilor RomTelecom şi Cosmote Romania înainte de vânzare!

Operatorii de comunicaţii fixe sunt mai puţin interesanţi pentru investitori decât operatorii de comunicaţii mobile, un argument fiind randamentul investiţiei. Astfel, înainte de listare ar trebui realizată fuziunea RomTelecom, care oferă comunicaţii fixe şi în care România deţine 45,99% şi Cosmote România, operator mobil, în care RomTelecom deţine 30%, ambii deţinuţi de OTE, controlat de Deutsche Telekom. Ar trebui realizată fuziunea a doi operatori, fiecare cu problemele lui şi fiecare acţionând pe cont propriu întro piaţă din ce in ce mai convergentă şi mai concurenţială dar ajunsă la maturitate, întrun operator puternic capabil să concureze cu Vodafone şi Orange. Ar rezulta un nou operator în care statul român ar deţine mai puţin (20-30’%), dar a cărui valoare ar fi mai mare decât valoarea celor doi operatori luaţi separat. Fuziunea ar crea sinergii – economii la cheltuieli, venituri sporite prin pachete totale de servicii, ”5 plays”: voce fixă şi mobilă, Internet fix şi mobil, TV, care ar aduce un avantaj competitiv faţă de Vodafone şi poate şi Orange. Deutsche Telekom are astfel de experienţe în alte pieţe, astfel că fuziunea nu ar trebui să fie o problemă, dacă se doreşte. Dată fiind complementaritatea reţelelor, ANCOM sau Consiliul Concurenţei nu ar trebui să aibă obiecţii.

Vânzarea prin listare duală pe bursă

Listarea pe bursa este cel mai favorabil scenariu deoarece adresează intreaga piaţă de capital internaţională si nu un singur cumpărător:: acţionarul majoritar Aceasta ar însemna acordul acestuia, OTE având preempţiune la vânzare. Acum circa doi ani, OTE nu se arăta interesat în cumpărarea unui pachet de acţiuni RomTelecom, iar între timp situaţia nu s-a schimbat prea mult astfel că ar fi de presupus că grupul OTE nu va dori sa cumpere întregul pachet oferit de statul român. Dacă acordul se va obţine, vânzarea acţiunilor RomTelecom s-ar putea face pe bursă: ofertă publică iniţială pe bursa din Londra, de exemplu, şi bursa din Bucureşti. Listarea duală ar proteja valoarea acţiunilor pe piaţa românescă de capital, o piaţă mai sensibilă.

Listarea la bursa implică mai multi cumparatori (fonduri de investitii, investitori particulari, etc.), astfel că valoarea acţiunii ar putea fi mai mare dacă oferta este suprasubscrisă, adică dacă pachetul nu este prea mare. Vânzarea directă către acţionarul majoritar poate conduce, uneori, la aprecierea incorecta a valorii companiei.

Valoarea de piaţă

În anul 2012 RomTelecom înregistra EBITDA de €166 mn, iar Cosmote de €120mn astfel că ar putea rezulta o valoare între €500mn si €750mn pentru participaţia statului de 45,99%. Listarea la bursă implica evaluarea operatorului la momentul vânzării, astfel că la momentul vânzării, probabil în 2014, se vor lua în considerare rezultatele anului 2013 şi proiecţiile pe termen lung, iar valoarea de piaţă va fi influenţată de condiţiile pieţei, de atractivitatea pieţei noastre, de pachetul oferit spre vânzare, etc.

Pachetul de acţiuni oferit

A vinde intregul pachet de acţiuni pare a nu fi în interesul României. S-ar putea obţine o valoare pe acţiune mai mică prin “inundarea pieţei” cu acţiuni cu valoare între €500mn si €750mn, mai ales în condiţiile unui context nefavorabil (macroeconomic, piaţa de capital). După modelul Franţei, Germaniei, sau Greciei, unde statul deţine încă o poziţie minoritară, uneori confortabilă, în structura acţionariatului, statul român ar trebui să vândă un pachet suficient de mare pentru a fi interesant pentru marile fonduri de investiţii, dar nu prea mare pentru a mai rămâne cu un pachet important de acţiuni. Un pachet de 20-25% oferit spre vânzare ar putea fi atractiv pentru piaţă şi ar putea duce şi la obţinerea unei valori bune pe acţiune, fiind şanse mai mari de a fi suprasubscris. Un pachet de 20-25% ar putea permite statului român să obţină între €250 mn şi €450mn, în funcţie şi de condiţiile pieţei. Restul de acţiuni s-a putea vinde ulterior. Fuziunea pralabilă a operatorilor RomTelecom şi Cosmote România ar mări interesul pentru acţiuni şi deci valoarea pe acţiune obţinută din listare. Şi încă un argument: ’nu este bine să punem toate ouăle în acelaşi coş’.

Folosirea rezultatului vânzării pentru ”România Digitală”!

Fondurile rezultate din listarea RomTelecom ar trebui folosite pentru ”România Digitală” – conectarea României la reţelele de mare viteză. Astăzi 45% din populaţia României locuieşte în zonele rurale unde utilizarea serviciilor de comunicaţii, dar şi activitaea economică este scăzută. Până acum banii generaţi din telecomunicaţii (privatizarea RomTelecom, licenţe 3G, etc.) au fost “atraşi de găurile negre” din economia României. Ţările dezvoltate consideră telecomunicaţiile motor al dezvoltării economice şi investesc, creşterea cu 10% a penetrării accesului de bandă largă conducând la creşterea cu circa 1% a PIB-ului. Banii rezultaţi din vânzarea Romtelecom ar trebui investiţi în dezvoltarea acoperirii cu reţele de mare viteză, adică în oferta de servicii de bandă largă, dar mai ales în stimularea cererii de servicii de bandă largă: creşterea adopţiei. Un rol important îl va avea “informatizarea” întregului aparat de stat (administraţie, educaţie, cultură, sănătate, etc.), care să permită o interfaţă electronică, accesibilă şi prietnoasă cu românul oriunde s-ar afla.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro





Citeste mai multe despre   
























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

1016 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri