Publicul uita repede: acum mai bine de trei ani, pe 24 martie 2010, Senatul aviza pozitiv cererea DNA privind arestarea lui Catalin Voicu. A fost un vot la limita, cu 70 de voturi pentru si 40 impotriva, cu un singur vot in plus fata de minimum necesar. A fost un vot dat greu, sub presiune. Ne putem gandi azi ce soarta avea dosarul Voicu daca stenogramele nu erau publicate cu cateva zile inainte. Trecuse doar un an de cand PSD era sa-l puna ministru de interne. Am scris atunci, cred, unele din cele mai grele texte din cariera mea de jurnalist.

Dan TapalagaFoto: Hotnews

Era un caz dificil, complicat, o retea vasta de coruptie, poate cea mai mare organizatie de tip mafiot prin intindere si influenta care a actionat in Romania dupa 89. Acum trei ani s-au exercitat public presiuni uriase asupra HotNews.ro, s-au proferat amenintari, tentative de intimidare, unii cereau sa fim anchetati de parchet, altii s-au si apucat de anchete prin Parlament pentru a investiga scurgerile de informatii, cativa dusi cu capul ne somau sa ne publicam sursele etc. Au fost zeci de ore cu mintea ocupata de acest personaj intunecat, cinic, perfect amoral, un rau jovial si glumet cum rar intalnesti in viata. Reteaua Voicu, dezvoltata pe sistem tentacular, cuprinsese halci intregi din stat.

A crescut ca un cancer in interiorul sistemului, infectand institutii cheie: politie, justitie, partide, servicii speciale. Oameni importanti, judecatori de la Curtea Suprema, sefi din politie, lideri politici lucrau in cardasie cu Voicu, aflat mereu in preajma puterii. Il gasim intr-o vreme chiar la Cotroceni, langa Ion Iliescu. Catalin Voicu, Mitica Iliescu si altii aveau in interiorul PSD faima ca "aranjau treburi", ca "rezolvau dosare", ca "stiau tot despre oricine". Cam toti le stiau de frica. Forta lor ajunsese de temut, revendicau tot mai multa putere.

Ce trebuie spus astazi raspicat, cand Catalin Voicu este condamnat la 7 ani cu executare: este meritul procurorilor DNA (pe atunci condusi de Daniel Morar) ca au avut curajul sa mearga pana la capat in dosarul Voicu. Este meritul SRI ca a reusit sa documenteze, sa culeaga informatii si probe suficient de convingatoare, sa anihileze reteaua. De notat ca Voicu avea posibilitatea sa afle de mandatele de interceptare. Este meritul unor judecatori curajosi de a nu se lasa intimidati.

Nu, puterea de astazi nu are nici un merit. Nici macar nu se poate lauda ca nu s-a atins de independenta justitiei facand astfel posibila condamnarea unui caz grav de coruptie. Sentinta pronuntata luni, 22 aprilie, de Inalta Curte este rezultatul unor reforme dificile si anevoioase in sistem, realizate cu eforturi mari in timp, initiate de Monica Macovei, continuate de Daniel Morar, de cativa oameni din CSM, incheiate apoi prin modificarea componentei judecatorilor de la Inalta Curte, sustinute de o mana de oameni din presa si societatea civila. De exemplu, Sorina Matei a fost unul dintre primii jurnalisti care a scris pe blogul ei ani de zile de un singura despre reteaua Voicu inainte de a exista o ancheta deschisa pe numele sau.

Impotriva tuturor acestor forte reformiste s-au plasat mereu partidele aflate astazi la putere si televiziunile mogulilor. Nici Victor Ponta, nici Mircea Geoana, nici Ion Iliescu, cu atat mai putin Adrian Nastase nu s-au dezis vreodata de Catalin Voicu, nu si-au pus problema excluderii sale din partid. Puterea retelei Voicu ajunsese la un moment dat atat de mare iar activitatea ei atat de intensa incat traficul de influenta practicat a devenit rutina.Uitand de orice prudenta, un fost sef PSD si-a invitat la o sedinta de partid colegii "cu probleme in justitie sa mearga la Catalin pentru a le rezolva". Pentru ei, Voicu a insemnat o piesa valoroasa si extrem de utila in angrenajul puterii. Alte retele de tip Voicu se ridica incet. Politica romaneasca manifesta oroare de vidul lasat in urma lui.

Aceasta condamnare, pe scurt, este probabil printre ultimele rezultate bune, un ecou tardiv al unei lumi care a murit, in care procurorii anchetau pe oricine, indiferent de rang, iar judecatorii condamnau sau achitau in functie de probele din dosar. E chiar curios ca s-a intamplat. Politicienii vor avea un motiv in plus sa grabeasca procesul de restauratie in justitie, pentru a reface retelele de tip Voicu atat de necesare pentru a garanta linistea si siguranta mai marilor zilei.

Ar mai fi ceva de spus la capatul cosmarului numit reteaua Voicu. Acest capo di tutti capi, acest nas al retelelor politico-mafiote cu infatisarea lui de bivol greu de rapus, cu ceafa lata si corp patrat este in realitate un om mic si slab. Lesina artistic, fuge cu ambulanta de justitie, asa cum pica lati incercand sa se fofileze mai toti durii Romaniei. Deja avem o galerie intreaga de politicieni care din mari barbati ajung mimoze cand dau cu ochii de procurori sau judecatori: tentative de sinucidere, atacuri de cord, lesinuri multiple, pierderi de sange prin rect, tipete subtiri la televizor. Lasitatea, frica, supremul ridicol ii cuprind pe toti greii politicii romanesti de indata ce se prabusesc din varful piramidei puterii.

Inca ceva: ati observat cum politicienii care comentau luni seara condamnarea lui Voicu pe la TV au devenit brusc foarte umani? Cum il compatimeau aproape lacrimand? “Este un moment greu pentru el si familia lui, din punct de vedere uman e complicat, bla bla bla”. Altii s-au recuzat cu scuza penibila ca nu cunosc dosarul.

Sa nu batem totusi campii cu gratia bivolului lesinat. Cazul Voicu nu poate fi tratat “din punct de vedere uman”. Orice om cu mintea intreaga se gandeste intai la cati borfasi, cati corupti, cati penali au pus Voicu si reteaua lui in libertate facand astfel un imens rau altora. Cate resurse au fost risipite, cata paguba a facut reteua Voicu subordonandu-si institutii intregi? Cati oameni au avut de suferit pentru ca infractori periculosi au continuat sa-si faca de cap gratie retelei Voicu? Ce compasiune sai ai pentru cineva care a transformat justitia in masina de facut bani? Ce mila sa ai pentru un corupt pana in maduva oaselor, care a ingrozit o tara intreaga cu influenta sa nefasta?

L-ati auzit, poate, pe fostul senator PSD cum descria ingrozit, la audierile din parlament, sistemul penitenciar care “decimeaza fiinta umana”? Ce ingrozeste cu adevarat in dosarul Voicu este cum fostul senator PSD a incetat, in libertate fiind, sa mai functioneaze ca o fiinta umana. Reteaua lui a lucrat ani de zile pentru initiatii sistemului, oferindu-le protectie, plasandu-i deasupra legii, intr-un etern dispret fata de oamenii de rand.