Acest document este o sinteză a compendiului„Capitalul majoritar străin în companiile-noduri de pe principalele pieţe din România”, autori: prof. dr. CEZAR MEREUŢĂ, prof. dr. Ionuţ PANDELICĂ, lector dr. Aurelia PANDELICĂ; Editura Economică, 2013.

Alin Theodor CiocarlieFoto: Hotnews
  • În anul 2011 (ultimul pentru care există date statistice definitive), în Topul 100 al celor mai mari companii din România, companiile cu capital majoritar străin au acoperit 82,1% din cifra de afaceri a topului şi 86,31% din volumul profitului brut. Rezultatele indicau că, în ansamblu, aceste companii au un rol decisiv în performanţa economiei româneşti şi impuneau o cercetare aprofundată pe principalele pieţe ale României.
  • Au fost alese 80 de pieţe de referinţă, care acoperă 99,98% din cifra de afaceri a sistemului de companii nefinanciare şi au fost analizate 35.792 de companii-noduri, reprezentând 8,54% din numărul total din sistemul naţional. Analiza a fost structurată pe trei forme de proprietate, după criteriul puterii de decizie: Capital Majoritar Străin (CMS), Capital Majoritar Privat românesc (CMP) şi Capital Majoritar de Stat (CMSt)
  • Companii-noduri (concept original: prof. dr. Cezar Mereuţă): în ordine descrescătoare, cifrele lor de afaceri cumulate reprezintă 80% din cifra totală de afaceri de pe piaţa pe care îşi desfăşoară activitatea. În continuare, termenul de „companii” se referă strict la companii-noduri
  • Ponderea cifrei de afaceri a companiilor CMS în cifra de afaceri totală a companiilor din cele 80 de pieţe este de 52,47 %, deci majoritară. Este superioară companiilor CMP (41,68 %) şi net superioară CMSt (5,85 %)
    • Numeric:

CMS 16,40 %

CMP 82,83 %

CMSt 0,77 %

    • Cifrele de afaceri medii pe companie:

CMS 17,18 mil. EURO

CMP 2,70 mil. EURO

CMSt 4,85 mil. EURO

    • Profitabilitatea generală:

CMS 2,61 %

CMP 3,30 %

CMSt 0,85 %

  • Ponderea cifrei de afaceri a CMS în totalul cifrei de afaceri a companiilor de pe piaţa respectivă: foarte mare (>80%) pe 7 pieţe (fabricarea produselor din tutun; produse de cocserie şi din prelucrarea ţiţeiului; autovehicule de transport rutier; telecomunicaţii; metalurgie; calculatoare, produse electronice şi optice; echipamente electrice), mare (60-80%) pe 17 pieţe şi moderată (40-60%) pe 15 pieţe. În pieţele cu ponderi foarte mari şi mari, toţi liderii acelor pieţe au CMS, iar în clasa moderată – 13 din 15 lideri de piaţă.
  • În industria prelucrătoare (care furnizează 92% din exportul total al României), ponderea CMS în companiile-noduri este de 74,2%. Dar în agricultură este de numai 14,4% („pariul românesc”?), iar în construcţii de 16.5%.
  • Liderul de piaţă şi ponderea în cifra de afaceri totală a liderului dau măsura puterii, a influenţei pe care o structură de proprietate o are pe o piaţă dată.
  • Dintre cele 80 de pieţe, companiile CMS sunt lideri pe 47 (58,75 %), pe 19 (23,75 %) sunt lideri CMP şi pe 14 (17,50 %) sunt lideri CMSt.
  • Însumând cifrele de afaceri ale liderilor de pieţe, CMS reprezintă 85,8%, CMP 8,5%, iar CMSt 5,7%.
  • Profitabilitatea generală a liderilor: CMS 6,36%, CMP 0,86%. CMSt este negativă: -8,11% (!)
  • Pieţele care formează principalele repere ale economiei reale au lideri companii cu capital majoritar străin:
  • Cea mai importantă piaţă a industriei extractive: extracţia petrolului şi gazelor naturale
  • 22 din 24 de pieţe din industria prelucrătoare
  • Pieţele referitoare la industria energetică, apă, colectarea apei şi epurarea apelor uzate, colectarea deşeurilor
  • Toate pieţele activităţilor de comerţ
  • Pieţele de telecomunicaţii, difuzare şi transmitere de programe, servicii de tehnologia informaţiei, activităţi juridice şi de contabilitate, publicitate şi studierea pieţelor.
  • Profitabilitatea: 71,8 % din companiile CMS au profitabilitate favorabilă (peste 5%) şi relativ favorabilă (0,5-5%)

Din perspectiva pierderilor şi a importanţei monitorizării guvernamentale, se subliniază importanţa pentru economia românească a companiilor CMS din două sectoare cheie ale industriei prelucrătoare cu mari companii perdante în perioada 2009 – 2011:

Industria metalurgică

  • Arcelor Mittal Galaţi
  • Ductil Steel SA Buzău
  • Mechel Târgovişte

Industria prelucrării ţiţeiului

  • Rompetrol Rafinare SA Năvodari
  • Rompetrol Petrochemicals SRL
  • Petrotel Lukoil SA Ploieşti
  • Contribuţia companiilor CMS la exportul de bunuri al României:
    • Top 100 din cele 11.593 companii exportatoare active în 2011 acoperă 52,33 % din exportul de bunuri de 45,27 mld. EURO. Din Top 100, 92 sunt companii CMS, acoperind 49,18 % din valoarea totală a exporturilor României
    • Analizele econometrice arată cu o probabilitate de 0,95 că aportul companiilor cu capital majoritar străin la exportul României este cuprins între 62 – 67 %
    • Implicaţiile sunt deosebite pentru strategia de export a României

Viziunea autorilor asupra structurii economiei româneşti – ORIZONT 2020:

  1. Agricultura şi industria alimentară şi a băuturilor contribuie cu 25 % la valoarea adăugată TOTALĂ a industriei prelucrătoare – sector lider! Este sectorul care a crescut în timp de criză, de la un export de 482 mil. euro în 2008 la 1.240 mil. euro în 2012 (explică în cea mai mare măsură recentele probleme: carnea de cal; aflatoxina; antibioticele în carnea de curcan). Propuneri: evitarea dispersiei; coordonare unitară la Ministerul Agriculturii; control sever de calitate; promovarea brandurilor; creşterea exporturilor.
  2. Sectorul de maşini şi echipamente, dezvoltarea producţiei de tractoare, echipamente agricole, rulmenţi prin greenfield, francize sau lohn. În mod criminal, România a „aruncat peste bord” în trecutul recent producţia de tractoare şi maşini agricole, dar acum îşi pune speranţele în agricultură…
  3. Dezvoltarea în continuare a mijloacelor de transport prin efortul Ford Craiova de a atinge parametrii proiectaţi
  4. Dezvoltarea sectorului de înaltă tehnologie prin eforturi de atragere a unor investitori strategici puternici, care să realizeze în acest domeniu un efect “de ruptură” prin creşteri importante ale exportului în ţările BRICS
  5. Dezvoltarea turismului cu infrastructura – problemă centrală
  6. Oportunitatea dezvoltării industriei extractive
  7. Oportunitatea transformării României în exportator net de energie electrică
  1. Stimularea sectoarelor de servicii cu pronunţat aport creativ:
    • Cercetare – dezvoltare, cu atragere prioritară de fonduri europene (exemplul Măgurele)
    • Servicii informatice
    • Servicii de tehnologia informaţiei
    • Arhitectură şi inginerie, testări şi analize tehnice
    • Activităţi de producţie cinematografică, programe de TV şi editare muzicală
    • Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
    • Învăţământ
    • Activităţi de editare
    • Activităţi referitoare la sănătatea umană
    • Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială
    • Activităţi de creaţie şi interpretare artistică
    • Activităţi sportive, recreative şi distractive

Azi, împreună, aceste activităţi acoperă doar 4,2 % din PIB.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro