Demisia lui Daniel Morar a picat greu multora. Plecarea in sine i-a bucurat, desigur, insa i-a deranjat cum a facut-o. Morar a plecat denuntand public si apasat negocierea politica dintre presedinte si premier pe impartirea functiilor de procurori sef. Multi se asteptau sa taca si sa inghita trocul Ponta-Basescu, mai ales dupa ce presedintele l-a numit judecator la Curtea Constitutionala. Morar nu s-a simtit dator nimanui, niciodata. S-a simtit, in schimb, liber sa-si faca meseria pana la capat."Omul lui Basescu", cum a fost numit de detractori, si-a inceput cariera intrand in coliziune cu presedintele pe "dosarul Flota" (seful statului dorea o solutie rapid, Morar explica de ce nu se poate) si a incheiat-o tot pe pozitii contradictorii cu politicienii, inclusiv cu Traian Basescu.

Dan TapalagaFoto: Hotnews

Randurile de mai jos le-am pus pe hartie in octombrie 2012 si reprezinta un fragment din prefata cartii de interviuri cu Daniel Morar "Pretul Adevarului. Un procuror in lupta cu sistemul". Am simtit nevoia sa le reiau aici si acum, in semn de respect fata de un om care a cladit o institutie puternica. Morar a parasit sistemul dupa aproape opt ani de anchete, dovedind, pana in ultima zi, ca este asa cum l-au descris admiratorii sai: un procuror pur-sange.

"(...) Personal, l-am cunoscut pe Daniel Morar inainte sa ajunga seful DNA. Era prin vara lui 2005. Fusesem pentru trei luni de zile, din ianuarie pana in martie, consilier si purtator de cuvant al ministrului Monica Macovei. Revenisem, de curand, in presa. Macovei m-a sunat intr-o zi cu rugamintea sa accept o intalnire cu cineva despre care mi-a spus ca se gandeste sa-l propuna la sefia Parchetului National Anticoruptie, care nu se transformase inca in DNA. Am acceptat si ne-am vazut toti trei undeva aproape de Ateneu, intr-o zi calduroasa de vara.

Dan Tapalaga in dialog cu Daniel Morar Pretul adevarului. Un procuror in lupta cu sistemul

Dan Tapalaga in dialog cu Daniel Morar Pretul adevarului. Un procuror in lupta cu sistemul

Foto: Humanitas

Imi amintesc doar ca vorbea putin si apasat, cu puternic accent de clujean si ca fata lui avea o stranie paloare bolnavicioasa. Nu mai stiu exact ce am discutat timp de vreo doua ore. Insa stiu ce i-am raspuns Monicai Macovei, care m-a intrebat la sfarsit ce impresia mi-a facut. Mai in gluma, mai in serios, i-am spus: "Ar fi in stare sa te aresteze si pe tine, daca te prinde ca incalci legea". Acest ardelean aparent firav, nascut in Ludus si crescut intr-o familie simpla din judetul Mures, afisa o mina mereu serioasa. Nu trecuse atunci de 40 de ani. Emana o forta stranie, avea un fel mai abrupt de a rosti cuvintele. Te sfredelea cu privirea, vorbea scurt si la obiect, nici un cuvant in plus.

Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gitenstein avea sa-si exprime in mod public si repetat admiratia fata de Morar, ajuns seful DNA. Jurist de formatie, ambasadorul a povestit, in timpul unei vizite efectuate la Bucuresti de catre procurorul general al statului Delaware, Beau Biden, fiul vice-presedintelui Statelor Unite, ca reprezentantii departamentului de stat care se intalneau cu Morar spuneau ulterior ca "asa arata procurorii pur sange". Gitenstein insusi il numea "procurorul prin definitie". Cred ca e cea mai scurta si completa descriere. Morar incarneaza austeritatea procurorului dedicat total meseriei sale. (...)

Condamnarea fostului premier, Adrian Nastase la inchisoare cu executare - sub guvernarea caruia anchetele mari nu doar ca erau imposibil de imaginat dar procurorii indrazneti erau executati exemplar - distruge mitul intangibilitatii, altfel inradacinat in imaginarul politic romanesc, generand panica. DNA sub Daniel Morar a rascolit toate straturile societatii romanesti macinate de coruptie: Guvern, Parlament, administratie locala, justitie, politie, vama, sport. In unele cazuri, s-au distrus retele de coruptie tentaculara (dosarul Voicu, dosarul vamesilor etc), ceea ce indica amploarea fenomenului. (...)

Romania a livrat putine figuri solare, capabile sa schimbe mentalitati si sisteme, sa reziste unor presiuni uriase si sa-si mentina, in final, credibilitatea si integritatea intacte. Putini oameni cheie ai Romaniei de au reusit sa transforme in bine institutiile pe care le-au condus, facandu-le functionale, eficiente si respectate. (...)

Va mai comite oare puterea politica, oricare ar fi ea, "eroarea" de a lasa in seama hazardului repartizarea unei puteri atat de mari si de a permite unor oameni liberi sa o exercite? Foarte putin probabil. Prea multi oameni de afaceri, politicieni de varf si alte personaje influente au avut ocazia sa constate ca, in absenta unor retele corupte de tip Voicu, fara oameni de incredere in pozitii cheie din justitie, fie ca vorbim de sefii Parchetelor, de Inalta Curte sau de CSM, nimic nu le mai poate garanta impunitatea la adapostul careia au acumulat averi greu de justificat legal. Pentru ei, obisnuiti sa fie mereu deasupra legii, prezenta unor oameni ca Morar la comanda procurorilor anticoruptie ii face egali cu muritorii de rand. Or, repetarea erorii ar insemna sfarsitul definitiv al vechii lumi stratificate, impartita intre ei si ceilalti, intre cei de sus si cei de jos. Acum, "eroarea" inca poate fi indreptata, schimbarile nu sunt ireversibile."